Arhiva tag-ul pentru: Evenimentele Zilei în Istorie

Primul Război Daco-Roman (101-102) – Battle scene. The Dacians (on the left) are attacking Trajan’s men. From en:Trajan’s Column; this is from the plaster-cast reproduction at the Museum of Romanian History in Bucharest, Romania

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

25 martie este a 84-a zi a calendarului gregorian.

Sărbătorile Zilei de 25 martie

(BOR) (†) Buna Vestire

Buna Vestire (“Annunciation” – Leonardo da Vinci, 1475-1480) una din primele lucrări ale lui Leonardo da Vinci, Uffizi, 98×217 cm – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bunavestire (Buna Vestire sau Buna-Vestire) sau Blagoveștenia (gr. Evangelismos) către Maica Domnului este un Praznic Împărătesc al Bisericii Ortodoxe, sărbătorit la 25 martie[1]. Aceasta este una din doar cele două zile în care este permis peștele în Postul mare, cealaltă fiind Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile).

În conformitate cu Evanghelia după Luca 1:26-38, Arhanghelul Gavriil îi apare Sfintei Fecioare și îi spune că va concepe și naște un fiu, chiar dacă ea „nu a cunoscut bărbat”. După sfânta tradiție, Maria avea doar cincisprezece ani când a fost vizitată de Gavriil.

Această zi este exact la nouă luni înainte de Crăciun, fiind astfel aleasă de Părinții Bisericii ca să indice că Iisus Hristos a fost conceput într-o perioadă de timp perfectă „din Duhul Sfânt și din Fecioara Maria”, așa cum este precizat în Crezul Niceo-Constantinopolitan.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

(BRU) (†) Buna Vestire

(BRC) (†) Buna Vestire – Vestirea Întrupării Domnului; Sf. Dismas

Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi (ONU)

La data de 25 martie este marcată Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 17 decembrie 2007.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua internaţională a solidarităţii cu angajaţii reţinuţi şi cu cei dispăruţi (ONU)

La 25 martie 2021 este marcată, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua internaţională a solidarităţii cu angajaţii reţinuţi şi cu cei dispăruţi, pentru a creşte gradul de conştientizare asupra expunerii pe durata desfăşurării misiunilor a personalului specializat al ONU. În acest fel, se urmăreşte consolidarea măsurilor de protejare a personalului agenţiilor organizaţiei, a reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale şi a jurnaliştilor, conform un.org.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua Națională a Pădurilor

Ziua naţională a pădurilor este sărbătorită la 25 martie, evenimentele prilejuite de aceasta desfăşurându-se în cadrul ”Lunii plantării arborilor”, care are loc, de regulă, între 15 martie şi 15 aprilie.

Această zi a fost instituită prin Legea 23/2017, promulgată la 20 martie 2017 şi având ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Totodată, potrivit legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului, ocoalele silvice private, împreună cu autorităţile publice locale şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua Politiei Romane

Ziua Poliţiei Române este sărbătorită la 25 martie, zi în care este prăznuită sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, al cărei simbol se afla pe primul steag al Marii Agii, preluat ulterior şi pe actualul drapel al Poliţiei Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliţiei Române, www.politiaromana.ro.

Agia era instituţia care avea atribuţii poliţieneşti în cele două Principate Române, până la revoluţia din 1848, şi funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, la conducerea ei aflându-se un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit “Dicţionarului Explicativ al Limbii Române”, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Ziua nationala a Greciei – Proclamarea independentei fata de Imperiul Otoman in 1821.

Astăzi în istorie pentru 25 martie

Evenimentele Zilei de 25 martie în Istorie:

- 25 martie 101 – Începutul primului război daco-roman (101-102);

- 25 martie 1957 – Tratatul de la Roma;

- 25 Martie 2018 – Proclamația Marii Adunări Centenare de la Chișinău

25 martie 101 - Împaratul Traian părasește Roma, indreptandu-se spre Moesia Superioară, pentru a incepe luptele cu dacii, condusi de regele Decebal; aceasta data marchează Începutul primului război daco-roman (101-102)

Battle scene. The Dacians (on the left) are attacking Trajan’s men. From en:Trajan’s Column; this is from the plaster-cast reproduction at the Museum of Romanian History in Bucharest, Romania – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Împăratul a traversat Dunarea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) şi Dierna (Orsova) pătrunzîand prin Banat în Dacia. La Tapae, în vara anului 101, regele dac Decebal încearcă să oprească înaintarea romană. Crîncena şi îndelungata bătalie se încheie însă cu victoria romană. Spre sfîrşitul anului 101 importante forţe dace, aliate cu sarmaţi şi bastarni, traversează Dunărea şi pătrund în Moesia, obligîndu-l pe împăratul Traian să se deplaseze spre noul teatru de război deschis de Decebal.

Ingeniosul plan strategic, care-l face pe Traian să nu poată exploata succesul de la Tapae, se prabuşeşte însă după înfrîngerea forţelor lui Decebal în iarna şi primăvara anului 102 (la Nicopolis ad Istrum şi în Dobrogea la Adamclisi), initiativa militară trecînd definitiv în tabăra adversă. În toamna anului 102, îndîrjita rezistenţă a lui Decebal îl obligă pe Traian să încheie pacea cu regele dac, pace inţeleasă însa de ambele tabere doar ca un simplu armistiţiu. Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalţă între Dobreta şi Pontes, în anii 103-105, un durabil pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, iniţiind cel de-al doilea Război dacic.

25 martie 421 - A fost fondată Veneția. Nu există date verificabile asupra originii orașului, însă legenda acreditează ziua de 25 martie a anului 421 drept moment al întemeierii sale.

Se pare că Veneția s-a născut ca urmare a fluxului de refugiați care au abandonat campia paduanai din nordul Italiei, sub amenintarea invaziilor longobarzilor si hunilor în decursul secolului al V-lea și la începutul secolului al VI-lea. Locuitorii și-au ridicat așezămintele pe mlaștinile instabile ale lagunei și au trăit din comerțul cu sare și din pescuit.

25 martie 708 - Este ales Papa Constantin . A fost papa al Romei pana la 9 aprilie 715, data mortii sale. Papa Constantin s-a Născut la Siria in anul 664 . În anul 711 Papa Constantin a fost primit la Nicomedia (azi Izmit, Turcia) de imparatul Iustinian al II-lea, in semn semn de reconciliere intre bisericile apuseana si rasariteana, dupa Conciliul de la Trulan, unde au fost adoptate 102 canoane care accentuau diferențele dintre ele. Reconcilierea cu Papa Constantin a dus la revolta populației si a armatei impotriva lui Iustinian al II-lea si la asasinarea sa. Constantin a fost ultimul Papa care a vizitat Constantinopol până la Papa Paul al VI- lea în 1967.

25 martie 717 - Împaratul bizantin Teodosiu al III-lea a abdicat. A urcat pe tron in anul 715 . El s-a confruntat imediat dupa preluarea puterii cu o invazie araba în Anatolia. În 716 el a încheiat un tratat favorabil bulgarilor într-un efort de a-si asigura un sprijin împotriva invaziei arabe. Această politică a dat roade în 719, când au ajutat la ridicarea celui de-al doilea asediu arab al Constantinopolului.

După abdicarea sa in anul 717 a devenit calugar si se crede că in anul 729 a devenit episcop de Efes. Istoricii moderni presupun insa ca episcopul a fost de fapt fiul său. Oricum, acest episcop a fost ultimul înregistrat în viață la 24 iulie 754 si a participat la Consiliul iconoclast de la Hieria.

25 martie 1199 - Richard I a fost rănit de o sageata în timp lupta Franța, ceea ce duce la moartea sa la 6 aprilie. Richard I (n. 8 septembrie 1157), cunoscut sub numele de Richard Inima de Leu, din cauza reputației sale de mare conducător militar și războinic, a fost rege al Angliei din 6 iulie 1189 până la moartea sa. De asemenea, el a fost duce de Normandia (sub numele de Richard al IV- lea), Duce de Aquitania, Duce de Gasconia, Contele de Poitiers, Conte de Anjou, Conte de Maine, Conte de Nantes și Overlord de Bretania. Era al treilea din cei cinci fii ai regelui Henric al II-lea al Angliei și al Eleanorei de Aquitania.

La vârsta de 16 ani, Richard a preluat comanda propriei sale armate, invingand rebeliunea din Poitou împotriva tatălui său. Încoronat rege la treizeci de ani, Richard conduce, în mod firesc, cea de-a treia cruciadă. Richard pasionat după mașini de război și expert în atacuri asupra locurilor întărite, cucerește într-o săptămână Saint-Jean-d’Acre, pe când Filip al II-lea al Frantei bătuse pasul pe loc timp de șase luni. Conducerea cruciadei îi revine în întregime atunci când regele Frantei, dezamăgit că nu dobândise nici un laur din această aventură cavalerească, se retrage și se întoarce în țara sa, pretextând că ar fi fost bolnav.

Richard a recucerit coasta Palestinei, dar nu și Ierusalimul. Saladin, generos, acordă liberă circulație pelerinilor în Orașul Sfânt. Supărat că nu s-a putut acoperi de glorie în Palestina, la fel ca Richard, Filip al II-lea îl ajută pe Ioan fără de Țară să-i ia coroana lui Richard, luat prizonier în Germania pe când se întorcea din Țara Sfântă. Contra unei răscumpărări adunate în urma presiunii exercitate de popor, în fruntea căruia s-a aflat Robin Hood (zis și “Robin al Codrilor”), Richard își reia tronul și îl atacă imediat pe regele Franței.

După ce a construit la frontiera de sud a Normandiei celebrul Château-Gaillard, moare într-un asediu împotriva unuia dintre vasalii săi trădători, contele de Limoges. La ultimul asediu din viața sa, Richard este lovit de o săgeată. Rana nu era mortală dar a fost prost îngrijită și după o săptămână s-a instalat septicemia care a provocat moartea. A fost îngropat la catedrala din Rouen dar revoluționarii francezi i-au distrus mormântul în 1789. În tezaurul catedralei se mai păstrează încă într-o cutie, inima lui Richard Inimă de Leu. Proprietățile lui Richard au fost de fapt proprietățile Angliei din Franța și au constituit unul dintre motivele războiului de 100 de ani.

25 martie 1245 - O scrisoare a Papei Innocenţiu al IV-lea (1234-1254) menţionează existenţa românilor în spaţiul danubiano-pontic.

25 martie 1306 - Robert Bruce devine rege al Scotiei. Robert I (nascut 11 iulie 1274- d.7 iunie 1329), cunoscut popular ca Robert Bruce, a fost rege al Scotiei din 1306 până la moartea sa în 1329. A fost unul dintre cei mai faimosi războinici scotieni care si-a condus tara în timpul războaielor de independență împotriva Angliei. A luptat cu succes pentru recâștigarea locului Scoției ca națiune independentă și este considerat în Scoția erou național.

25 martie 1409 - Se desfasoara Conciliul de Pisa convocat de majoritatea cardinalilor Bisericii Catolice impartita acel moment între ascultarea papei de la Roma și ascultarea papei de la Avignon ( Marea Schisma Apuseana). Acest conciliu, convocat pentru a depăși conflictul dintre papii Benedict al XIII-lea (Avignon) și Grigore XII (Roma), in loc sa puna capăt Schismei Apusene, a ales un al treilea pretendent papal, in persoana lui Alexandru al V- lea. Aceasta noua divizare în cadrul Bisericii Catolice, a purtat numele de “obedienta Pisana”.

25 martie 1608 - Ridicarea Manastirii Cernica, ctitorie a lui Cernica Stirbei.

Manastirea Cernica este o manastire ortodoxa aflata in apropiere de Bucuresti, in judetul Ilfov. Asezat la o distanta de numai 12 kilometri spre rasarit de capitala, complexul monahal se intinde pe doua dintre insulele lacului Cernica. In obstea monahala a acestei manastiri au trait nenumarati barbati cu viata sfanta, cei mai renumiti dintre acestia fiind : Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica si Sfantul Cuvios Irodion de la Lainici. Ctitorie a marelui vornic Cernica Stirbei si a sotiei sale, doamna Chiajna, cinstita Manastire Cernica este atestata documentar inca din anul 1608, printr-un hrisov domnesc al lui Radu Voda Serban, fiul lui Mihnea Voda. In acel an, vornicul Cernica reface un vechi schit, il inzestreaza cu pamanturi, paduri si sate, spre vesnica pomenire a numelui si a neamului sau.

Astfel, incepand cu anul 1608, schitul se va numi “Cernica”, pana la aceasta data el fiind numit “Gradistea Florestilor”. Hrisovul amintit consemneaza urmatoarele: “Am cumparat satul Floresti, de pe Colentina, de la Nedelcu si Stroe, feciorii lui Radu Captaru, si am zidit o manastire, la leatu 1608, cu hramul Sfantului Ierarh si facator-de-minuni Nicolae de la Mira Lichiei, in capul mosiei mele cea de mai sus aratata, intr-un ostrov, langa Florestii din mijloc, ce se vecinesc cu Serban Voda.” Înca dintru inceput, ctitorul a precizat: “Nimeni din neamul meu sa nu fie slobod de a se atinge de dansa sau sa puna egumen, ci sa fie staret din acei parinti ce vor petrece cu viata de obste, spre pomenirea mea, a sotiei mele si a neamului meu, in veacul de acum si in cel ce va sa fie.”

25 martie 1643 - S-a tiparit, la Iasi, lucrarea “Cartea romaneasca de invatatura”, a mitropolitului Varlaam. Cartea începe cu un „Cuvânt“ adresat de Vasile Lupu „la toată semenția românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă“, arătând că oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici“. Urma apoi un „Cuvânt către cetitoriu“ al mitropolitului. Din aceste două prefețe se desprinde ideea unității de neam și de limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania.

Mitropolitul moldovean și-a cules materialul „din multe scripturi din limba slavoniască“, arătând în prefață că este „adunată din toți tălcovnicii Sfintei Evanghelii, dascălii Bisericii noastre“. Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii, care circulau în țările românești în manuscris, traduse din grecește sau din slavonește, le-a revizuit și le-a dat ca „dar“ întregului popor român.

Cazania a adus un aport prețios la formare limbii noastre literare, fiind scrisă într-un stil viu și plin de culoare, cu fraze bogate în comparații pitorești și expresii plastice. Prin conținutul ei, dar și prin frumusețea graiului, Cartea românească de învățătură a lui Varlaam a cunoscut o răspândire mult mai largă decât orice altă carte românească veche, ajungând nu numai în mâna episcopilor și a preoților, ci chiar a credincioșilor de la sate.

25 martie 1646 - Tratatul de alianță dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 – 1653).

25 martie 1655  - Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, a fost descoperită de matematicianul și fizicianul olandez Christian Huygens.

Titan – Pictured in 2012 in natural color. The thick atmosphere is orange due to a dense organonitrogen haze – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Titan a fost descoperit la 25 martie 1655 de către astronomul olandez Christiaan Huygens. Huygens a fost inspirat de descoperirea de către Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit tehnologia sa de construcție a unui telescop. Christiaan, cu ajutorul fratelui său Constantijn Huygens, Jr., a început să construiască telescoape în jurul anului 1650. Christiaan Huygens a descoperit acest satelit ce se rotește în jurul lui Saturn cu primul telescop pe care l-au construit.

Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost un matematician, astronom şi fizician olandez – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

El l-a numit simplu Saturni Luna (sau Luna Saturni, în latină cu sensul de „Luna lui Saturn”) în lucrarea sa publicată în 1655 De Saturni Luna Observatio Nova. După ce Giovanni Domenico Cassini și-a publicat descoperirile sale privind încă patru sateliți ai planetei Saturn în perioada 1673 -1686, astronomii au început să se refere la acestea ca Titan sau ca Saturn I până la V (cu Titan în poziția a patra).

Alte epitete timpurii pentru Titan includ „un satelit obișnuit al lui Saturn”. Titan este numit oficial Saturn VI deoarece după noile descoperiri din 1789 schema de numerotare a fost înghețată pentru a se evita orice noi confuzii (Titan a mai fost botezat cu numerele II, IV și VI). Numeroși sateliți mici mai aproape de Saturn au fost descoperiți de atunci.

Numele Titan, la fel ca numele a toți cei șapte sateliți cunoscuți ai lui Saturn în acel moment, a fost dat de către John Herschel (fiul lui William Herschel, cel care a descoperit Mimas și Enceladus) în publicația sa din 1847 Results of Astronomical Observations Made at the Cape of Good Hope.

El a propus numele de Titani mitologici (greaca veche: Τῑτάν), surorile și frații lui Cronos, cel care a fost numit Saturn de către romani. În mitologia greacă, titanii erau o rasă de zeități puternice, fii lui Uranus și ai Gaiei, cei care au domnit în timpul legendarei Epoci de Aur.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

25 martie 1699 - Compozitorul german Johann Adolph Hasse este botezat. Înzestrat cu o voce frumoasă de tenor, el a avut si o cariera de cântăreț, evoluand in trupa de operă de la Gänsemarkt din Hamburg condusă de Reinhard Keiser, ( d.23 decembrie 1783, Veneția)

25 martie 1767 - S-a născut Joachim Murat, mare duce de Clèves și Berg, mareșal al Imperiului Francez și rege al Regatului celor Două Sicilii din 1808 pana la 1815. A fost căsătorit cu Caroline Bonaparte, sora cea mai mică a lui Napoleon Bonaparte; (d. 13 octombrie 1815). În calitatea lui de Mare Duce de Clèves și Berg, în cadrul Confederației Rinului, Murat a promovat căsătoria nepoatei lui de frate, Marie-Antoinette Murat, cu Prințul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen (1785-1831), bunicul regelui Carol I al României. Avand in vedere ca acesta din urmă a fost urmat la tron de nepotul lui de frate, Ferdinand, bunicul Regelui Mihai I, se poate spune ca Joachim Murat este o rudă îndepărtată a Regelui Mihai I al României.

25 martie 1801 - A murit poetul romantic german Novalis ; (n. 1772) . Pe numele adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 2 mai 1772), Novalis a fost unul dintre cei mai mari poeți și prozatori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena. Influențat de Fichte, căruia i-a fost discipol, a cultivat idealismul magic și extazul mistic. Volumul sau “Hymnen an die Nacht” ( Imnurile noptii), reprezintă cea mai înaltă culme a creației sale poetice, dar și a liricii germane din perioada romantismului timpuriu.

25 martie 1802 - Generalul britanic Cornwallis şi primul consul francez, Napoleon Bonaparte, au semnat tratatul care marchează sfârşitul războaielor cu ce-a de-a doua coaliţie antifranceza. In Franţa este în sfârşit în pace, după 10 ani de conflict. Dar calmul a fost de scurtă durată pentru ca războiul a fost reluat un an mai târziu. ” Pacea de la Amiens“, va lua mai tarziu numele de “armistiţiul din Amiens “…

25 martie 1807 - În Marea Britanie este abolit comertul cu sclavi

25 martie 1821 - Data tradițională de început războiului de independență al Greciei (dupa calendarul iulian). Războiul de independenta al Greciei fata de Imperiul Otoman, a început de fapt, la 23 februarie 1821 si s-a incheiat in 1829, in contextul puternicei redesteptari a sentimentului national al grecilor. Răscoalele a populaţiei împotriva turcilor provoaca numeroase masacre de ambele parti. În ianuarie 1822, o reuniune la Epidaurus proclama independenţa Greciei, dar turcii replica rapid, continuând masacrarea populatiei grecesti. În mai puţin de zece ani, dar cu pretul a numeroase jertfe, grecii vor câştiga recunoasterea internationala a independenţei lor şi eliberarea de turci pe 3 februarie 1930.

25 martie 1857 - S-a nascut la Craiova, Elena Teodorini, soprană, prima artistă lirică din România care a evoluat pe scena Operei Scala din Milano (d. 27 februarie 1926, Bucuresti).

25 martie 1867  - S-a născut dirijorul italian Arturo Toscanini; (d. 1957).

25 martie 1881 - S-a născut Bela Bartok, compozitor, pianist și folclorist, unul dintre marii creatori ai muzicii moderne (d. 1945)

Béla Bartók – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Béla Viktor János Bartók (n. 25 martie 1881, Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria – d. 26 septembrie 1945, New York, New York, SUA) a fost un compozitor şi pianist maghiar, unul din reprezentanţii de seamă ai muzicii moderne.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

25 martie 1882 - Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Romane față de Patriarhia de la Constantinopol. Patriarhia de Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române la data 25 aprilie 1885.

25 martie 1885 - S-a născut Mateiu Caragiale, scriitor român Craii de Curtea Veche, Remember).

Mateiu Caragiale – foto: ro.wikipedia.org

Mateiu Caragiale (n. 25 martie 1885, București – d. 17 ianuarie 1936, București) a fost un autor, istoric al heraldicii, poet și scriitor român, întâiul născut al lui al scriitorului Ion Luca Caragiale și al Mariei Constantinescu În anul 1889 tatăl său se căsătorește cu Alexandrina Burelly și își aduce fiul în noua familie. În adolescență, Mateiu își descoperă pasiunea pentru heraldică și pentru genealogie si iși căuta cu pasiune strămoșii pe care îi credea aristocrați.

25 martie 1903 - Marea Britanie şi Statele Unite cad de acord cu privire la delimitarea frontierei dintre Alaska şi Canada

25 martie 1907 - În România este aprobat Decretul privind obligativitatea ortografiei stabilite de Academia Română.

25 martie 1918 - S-a constituit Republica Populară Belarus. Republica Populară Belarus a fost primul stat modern independent belarus, care și-a proclamat independența în 1918. Acest stat mai este cunoscut și ca Republica Democrată Belarusă.

Republica Populară Belarus a fost proclamată independentă pe 25 martie 1918, în timpul primului război mondial, după ce Belarusul a fost ocupat de Imperiul German, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Brest-Litovsk. În Carta Constitutivă, următoarele teritorii erau considerate ca făcând parte din republică: gubernia Moghilev, părți principale din guberniile Minsk, Hrodna (inclusiv Białystokul), Vilnia, Vitebsk și Smolensk, ca și teritorii mai mici din alte câteva gubernii de frontieră.

Aceste zone erau considerate ca trebuind să facă parte din noul stat datorită majorității elementului etnic belarus, deși, în conformitate rezultatele cercetărilor demografice, existau în regiune și numeroși lituanieni, polonezi și evrei (în special în orașe, unde, uneori, formau majoritatea populației). O parte dintre evrei declarau că limba lor maternă este rusa, o altă parte, yiddish.

A fost adoptat un steag bicolor cu trei benzi orizontale: alb – roșu – alb, ca și noul sigiliu al statului – Pahonia, care avea la bază stema Marelui Ducat al Lituaniei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

25 martie 1918 - A incetat din viata compozitorul francez Claude Debussy; (n.22 august 1862).

Este considerat a fi cel mai important compozitor de pian, de după Frederic Chopin si totodata unul dintre cei mai influenți compozitori, creatorul unui stil inovativ si a unei opere care a constituit o evadare din conceptele tradiționaliste.

25 martie 1919 - S-a născut Şerban Ghica, membru fondator al P.N.Ţ, secretar al lui Iuliu Maniu. (d. 2006)

Serban Ghica – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Serban Ghica (n. 25.03.1919 – d. 26.07.2006) Inginer, absolvent al Politehnicii din Birmingham. Membru P.N.Ţ, secretar al lui Iuliu Maniu. Implicat în manifestaţia din 8 noiembrie 1945, apoi în campania electorală din 1946. Arestat la 14 noiembrie 1950, condamnat administrativ la 24 luni, pedeapsă majorată cu încă 12 luni. Detenţia la penitenciarele Jilava şi în lagărele Capu Midia, Ghencea şi Bragadiru. Eliberat la 17 iunie 1954. După 1990, se implică în refacerea Partidului Național Țărănesc. Prieten apropiat al lui Corneliu Coposu.
cititi mai mult pe www.memorialsighet.ro

25 martie 1921 - S-a născut Simone Signoret, actriță franceză (d. 1985)

Simone Signoret este numele de scenă al Simonei Kaminker (n. 25 martie 1921, Wiesbaden, Germania – d. 30 septembrie 1985 Autheuil-Authouillet, Normandia, Franța), născută într-o familie de evrei și devenită o faimoasă actriță franceză de film, laureată a premiului Oscar în 1960 și a Festivalului de la Cannes în 1959, pentru creația artistică izbutită în filmul Drumul spre înalta societate, unde a jucat alături de Laurence Harvey.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com

25 martie 1924 - În Grecia este proclamata republica. Sărbătoare națională.

25 martie 1939 - Cardinalul Eugenio Pacelli devine Papa sub numele de Pius al XII-lea.

25 martie 1940 - S-a desfăşurat prima adunare generală a membrilor Societăţii Scriitorilor din Basarabia, România.

25 martie 1942 - S-a născut Aretha Franklin, cântăreață americană (d. 2018)

Aretha Franklin (n. 25 martie 1942, Detroit) este o cântăreață, compozitoare și pianistă americancă. Deși cunoscută pentru melodiile ei soul și fiind numită Regina muzicii Soul, cântă de asemenea jazz, blues, R&B, muzică gospel și rock. Aretha Franklin a câștigat 18 premii Grammy și este considerată una dintre cele mai de succes cântărețe din istorie, cu peste 75 de milioane de înregistrări vândute în întreaga lume.

Pe parcursul carierei sale a primit o multitudine de onoruri, în 1987 fiind prima femeie inclusă în Rock and Roll Hall of Fame. Ulterior a fost inclusă și în UK Music Hall of Fame în 2005, dar și în Gospel Music Hall of Fame în august 2012. Rolling Stone a clasat-o pe primul loc în topul „Cei mai mari cântăreți ai tuturor timpurilor”, iar în clasamentul „Cei mai mari artiști din istorie” pe locul nouă. Conform publicației Time, a fost una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

25 martie 1942 - S-a născut Ana Blandiana, poetă română.

Ana Blandiana – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, n. Coman; n. 25 martie 1942, Timișoara, România) este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România. În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Este membru corespondent al Academiei Române (din 2016).

Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj, România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasa dizidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi in paginile unor publicaţii din străinătate. Anei Blandiana i s-au decernat un şir de premii valoroase: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional “Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul “Opera Omnia”, 2001; Premiul Internaţional “Vilenica”, 2002.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

25 martie 1947 - S-a născut Elton John, cântăreț și compozitor britanic de succes.

Sir Elton Hercules John CBE (n. 25 martie 1947, Harrow, Regatul Unit), cunoscut sub numele de scenă Elton John, este un cântăreț, compozitor, cantautor și pianist englez. A lucrat cu partenerul său muzical Bernie Taupin din 1967; până în prezent au colaborat la peste 30 de albume.

Într-o carieră de patru decenii Elton John a vândut peste 450 de milioane de discuri la nivel mondial, devenind unul dintre cei mai de succes artiști din istorie. Melodia sa Candle in the Wind 1997 a fost vândută în peste 37 de milioane de exemplare, fiind cea mai bine vândută melodie din istorie. A avut peste 50 de melodii Top 40, șapte albume consecutive pe locul 1 în topurile din Statele Unite, 56 de melodii Top 40, 16 melodii Top 10, patru melodii numărul 2 și nouă melodii numărul 1. A câștigat cinci premii Grammy, un premiu Tony, iar pentru muzica de film The Lion King / Regele Leu a primit în 1995 premiul Oscar și un Glob de Aur. În 2004, revista Rolling Stone l-a poziționat pe locul 49 în Top 100 cei mai buni artiști din istorie.

John a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 1994. S-a implicat intens în lupta contra SIDA începând cu sfârșitul anilor 1980 și a fost numit cavaler în 1998. S-a căsătorit cu David Furnish pe 21 decembrie 2005 și continuă să fie un apărător al comunității LGBT. În 2008, revista Billboard l-a numit cel mai de succes artist masculin din istorie in The Billboard Hot 100 Top All-Time Artists și pe locul trei la general (după The Beatles și Madonna).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.eltonjohn.com

25 martie 1949 - Ia fiinta Uniunea Scriitorilor din Romania prin fuziunea Societatii Scriitorilor Romani cu Societatea Autorilor Dramatici.

25 martie 1957 - Se semnează Tratatul de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene (CEE), devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht.

Treaty of Rome (25 March 1957) – The signing ceremony of the Treaty at the Palazzo dei Conservatori on the Capitoline Hill – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) și a fost semnat de Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg la 25 martie 1957. Inițial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunității Economice Europene. Totuși, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminând, printre alte lucruri, cuvântul “Economic” atât din numele comunității cât și al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunității Europene sau Tratatul CE.

În aceași zi a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) : cele două tratate, împreună cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a expirat în 2002, au devenit Tratatele de la Roma. Atât Tratatul de la Roma, cât și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Tratatul inițial a fost modificat de către toate tratatele ulterioare; Tratatul de la Nisa a încercat să consolideze toate tratatele într-un singur document, dar Tratatul CE a rămas o secțiune de sine stătătoare în cadrul acestuia. Deși intrarea în vigoare în 1993 a Tratatului de instituire a Uniunii Europene a fost un nou pas in direcția integrării europene, luarea majorității deciziilor în cadrul Uniunii se face încă după baza legală a Tratatului CE, care rămâne principală sursă a legislației comunitare.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org;

25 martie 1975 - Regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul din nepoții sai, Faisal bin Imsaad. Faisal bin Abdulaziz Al Saud ( n.14 aprilie 1906), a fost rege al Arabiei Saudite din 1964 moartea sa. Ca rege, el a pus în aplicare o politica de modernizare a tarii și reforme, iar principalele sale teme de politică externă au fost pan-islamismul, anti-comunismul, și sprijinirea luptei palestinienilor.

25 martie 1991 - Au fost pronuntate sentintele in procesul membrilor C.P.Ex al C.C. al fostului P.C.R, dupa un proces de 248 de zile. Pedepsele au variat intre 5 luni si 6 ani de inchisoare, fiind achitati: Gh. David, C. Olteanu, Gh. Oprea, C. Radu, Gh. Pana, Iosif Szasz.

25 martie 1994 - Presedintele Romaniei, Ion Iliescu, i-a gratiat pe membrii supleanti ai C.P.Ex. ai fostului P.C.R.: Stefan Andrei, Silviu Curticeanu, Suzanica Gadea, Mihai Gere, Ana Muresan, Ioan Toma, Ion Stoian.

25 martie 1997 - Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

25 martie 1998 - Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări.

25 martie 1999 - Iugoslavia a introdus starea de razboi si a rupt relatiile diplomatice cu Statele Unite, Marea Britanie, Germania si Franta.

25 martie 1999 - Revoltă antiNATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.

25 martie 1999 - A murit Valentin Lipatti, om de cultura, ilustră figură a diplomației românești; (n. 26 martie 1923). A fost fiul lui Theodor Lipatti, diplomat, si al Anei (n. Racoviceanu si frate cu pianistul Dinu Lipatti. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti, unde a fost elevul lui Basil Munteanu si al lui Tudor Vianu. A avut o cariera universitara la Facultatea de Limbi Romanice si Clasice din Bucuresti si, in paralel, o prodigioasa cariera diplomatica: ambasador, delegat al Romaniei la UNESCO, participant la pregatirea reuniunii de la Helsinki. A tradus din Moliere, Beaumarchais, Hugo, Balzac, Anouilh. Paul Vialar.

25 martie 2002 - Se are în vedere începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului în perimetrul cuprins între străzile Nerva Traian, Mircea Voda și Bulevardul Mărășești din București. Catedrala patriarhală va purta hramul Înălțarea Domnului și Sfântului Apostol Andrei, iar ansamblul arhitectural va include două pasaje subterane semi-îngropate și o piață pietonală.

25 martie 2002 - A avut loc, la București, summitul Grupului de la Vilnius (Primăvara noilor aliați) ce a adus în discuție extinderea Alianței către Estul Europei și aderarea statelor candidate la NATO, după evenimentele din 11 septembrie 2002 în care s-a confirmat interesul strategic pe care îl reprezintă zona Mării Negre (25-26)

25 martie 2004 - În localitatea Cislău (județul Buzău), în prezența ministrului Apărării, Ioan Mircea Pașcu, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal; evenimentul a reprezentat contribuția României la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel, în calitate de semnatară a Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (convenție intrată în vigoare în 1999)

25 martie 2005 - Se deschide Expo Aichi 2005 – prima expoziție mondială a secolului XXI, având ca temă Înțelepciunea naturii (Japonia, Aichi)

25 martie 2006 - A murit Buck Owens, cântăreț și chitarist american (n. 1929) Alvis Edgar Owens, Jr., cunoscut ca Buck Owens, a fost un muzician, cântăreț, compozitor și lider al trupei americane Buckaroos.

25 Martie 2018 - A avut loc Marea Adunare Centenară‘ din centrul Chişinăului, încheiată cu adoptarea unei rezoluţii în favoarea unirii cu România

25 martie 2020 - Scriitorul și disidentul anticomunist Paul Goma a murit la Paris.

25 martie 2020 - La ordinea zilei

25 martie 2021 - A murit regizorul francez Bertrand Tavernier (n. 1941)

Bertrand Tavernier (n. 25 aprilie 1941, Lyon, Regimul de la Vichy – d. 25 martie 2021, Sainte-Maxime, Franța) a fost un regizor, scenarist, actor și producător de film francez.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

British Foreign Secretary Michael Stewart (third from right) signing the Treaty on the Non-proliferation of Nuclear Weapons, London, 1968

foto preluat de pe britannica.com
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

5 martie este a 64-a zi a calendarului gregorian.

Sărbătorile Zilei de 5 martie

(BOR) Sf. Mc. Conon din Isauria şi Conon Grădinarul; Sf. Cuv. Marcu Putsnicul

Sfântul Mucenic Conon din Isauria, Sfântul Cuvios Marcu Monahul, Sfântul Cuvios Marcu din Atena - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro

(BRU) Sf. Conon, martir († 275); Fer. Ieremia Valahul, cuvios († 1625)

(BRC) Ss. Romeo și Teofil, episcopi; Sf. Adrian din Cezareea, martir

Ziua mondială a eficienței energetice

Astăzi în istorie pentru 5 martie

Evenimentele Zilei de 5 martie în Istorie:

- 20 februarie/5 martie 1918 – Pacea de la Buftea;

- 5 martie 1944 – A început Ofensiva Uman Botoșani (5 martie – 17 aprilie 1944)

- 5 martie 1970 – Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare

5 martie 363 - Împăratul roman Iulian intra in Antiohia, cu o armată de 90.000 de oameni pentru a ataca Imperiul Sasanid, într-o campanie carei ii va aduce propria moarte in data de 26 iunie 363.

Flavius Claudius Iulianus (331 – 26 iunie 363) împărat roman care a domnit între 361 – 363, ultimul împărat roman păgân
foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Flavius Claudius Iulianus Augustus (n.331 sau 332), cunoscut sub numele de Iulian Apostatul, a fost împărat roman intre anii 361-363, filosof și autor de lucrari în limba greacă La 26 iunie 363, in timpul bătăliei de la Samarra aproape Maranga, Julian a fost rănit de o suliță care se pare ca i-a străpuns lobul inferior al ficatului, peritoneul și intestinele.

Rana i-a cauzat moartea imediat. Julian a fost tratat de medicul său personal, Oribasios de Pergam, care pare să fi făcut orice încercare de a trata rana. În a treia zi, imparatul a suferit o hemoragie majoră si a murit în timpul nopții.

5 martie 1046 - Marele scriitor persan Naser Khosrow începe calatoria sa de șapte ani in Orientul Mijlociu pe care o va descrie mai târziu în celebra sa carte Safarnama. Nasir Khusraw Qubādiyānī (1004 – 1088) a fost un poet si filosof, savant, călător și unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii persane.

S-a născut în Qabodiyon, la est a Khorasan, acum în Tadjikistan, și a murit în Yamagan,in Afganistanul de azi. Safarnama ( Cartea calatoriilor), este cea mai faimoasa lucrare a sa. A vizitat zeci de orașe în aproximativ șapte ani (1046, martie 6-1052, 23 octombrie) și a scris pe larg despre ele, dand detalii despre caravanseraiuri, moschei, oameni de știință, regi, populație. După 1000 ani, Safarnama este un document nepretuit privitor la realitatile acelei epoci.

5 martie 1133 - S-a născut regele Henric al II-lea al Angliei; (m.6 iulie 1189).

Henric al II-lea (5 martie 1133 – 6 iulie 1189), Duce al Normandiei și rege al Angliei (1154–1189) – foto: ro.wikipedia.org

A devenit rege al Angliei dupa o perioada de lupte pentru tron (1135-1154), în timpul carora autoritatea centrala a slabit. Domnia lui Henric al II-lea a fost una dintre cele mai însemnate din istoria Angliei. Pe Langa faptul ca era rege al Angliei, stăpânea si provinciile Anjou, Maine, Touraine, Aquitania si Poitou, astfel ca autoritatea sa se întindea si asupra a mai mult de jumatate din teritoriul de atunci a Frantei . A înfăptuit reforme de o deosebita importanta in plan militar si juridic, care au intarit puterea centrala.

5 martie 1279 - Ordinul Livonian, o ramură autonoma a Ordinului Cavalerilor Teutoni, este înfrânt în batalia de la Aizkraukle de către oastea Marele Ducat al Lituaniei.

Battle of Aizkraukle -
Livonia in 1260, showing the location of Ascheraden (Aizkraukle) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

5 martie 1324 - S-a născut Regele David al II-lea al Scoției (d. 1371)

David al II-lea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

David al II-lea (n. 5 martie 1324 – d. 22 februarie 1371, Castelul Edinburgh) a fost rege al Scoţiei din 7 iunie 1329 până la moartea sa.  David al II-lea a fost fiul cel mare supravieţuitor al regelui Robert I al Scoţiei şi a celei de-a doua soţii, Elizabeth de Burgh. Mama lui a murit când el avea 3 ani.

Potrivit termenilor Tratatului Edinburgh–Northampton, David a fost căsătorit la Berwick-upon-Tweed, la 17 iulie 1328 cu Joan a Angliei, fiica regelui Eduard al II-lea al Angliei şi a Isabella a Franţei. Nu au avut copii. David a devenit rege al Scoţiei după decesul tatălui său, la 7 iunie 1329, la vârsta de 5 ani, 3 luni şi 3 zile.

David şi soţia sa au fost încoronaţi la Scone, la 24 noiembrie 1331. În timpul minoratului său, Sir Thomas Randolph, Conte de Moray a fost numit Gardian al Scoţiei de Act of Settlement în 1318. După decesul lui Moray la 20 iulie 1332, el a fost înlocuit de Donald, Conte de Mar, ales de adunarea magnaţilor Scoţiei la 2 august 1332, la Perth.

Zece zile mai târziu, el a fost ucis în Bătălia de la Dupplin Moor. Sir Andrew Murray de Bothwell, care era căsătorit cu Christina, sora regelui Robert I, a fost ales noul Gardian. El a fost luat prizonier de englezi la Roxburgh în aprilie 1333 şi a fost înlocuit în funcţie de Archibald Douglas care a fost ucis în iulie acelaşi an, la Halidon Hill.

Între timp, la 24 septembrie 1332 în urma înfrângerii scoţienilor la Dupplin, Edward Balliol, un protejat al regelui Eduard al III-lea al Angliei şi un pretendent la tronul Scoţiei, a fost încoronat de englezi şi de susţinătorii lui scoţieni. Totuși, până în decembrie Balliol a fost forţat să fugă în Anglia; el a revenit anul următor împreună cu o forţă de invazie condusă de regele englez.

În urma victoriei acelei forţe în Bătălia de la Halidon Hill în iulie 1333, David şi soţia sa au plecat pentru siguranţă în Franţa la 14 mai 1334. Ei au fost bine primiţi de regele Filip al VI-lea al Franţei.

Nu se cunosc multe despre viaţa regelui Scoţiei în Franţa cu excepţia faptului că el a primit ca reşedinţă Castelul Gaillard şi că el a fost prezent la reuniunea fără vărsare de sânge a armatelor engleze şi franceze în octombrie 1339 la Vironfosse. Între timp, reprezentanţii lui David au reuşit să-l pună din nou pe tron pe David iar regele s-a putut întoarce în regatul său la 2 iunie 1341, când a preluat şi puterea în mâinile sale.

5 martie 1326 - S-a născut regele Ludovic cel Mare al Ungariei (d. 1382).

Ludovic I de Anjou I, pictură de Jan Matejko – foto: ro.wikipedia.org

Mama sa a fost Elisabeta, prințesă a Poloniei, sora ultimului rege din dinastia piaștilor, Cazimir al III-lea [Cazimir cel Mare] al Poloniei (între 1333-1370). În anul 1367 a întemeiat universitatea din Pécs, oraș menționat în documentul latin ca “Quinque Ecclesiae“, “Cinci Biserici”, denumire din care provine numele german al Pécs-ului: “Fünfkirchen“.

În anul 1343 Basarab I a recunoscut suzeranitatea lui Ludovic cel Mare asupra Valahiei. De atunci încolo Ludovic I de Anjou a purtat și titlul de domn al tării Românești (al “Valachiei Transalpine“). Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a înnoit pe 10 februarie 1355 raportul de supunere față de Ludovic I, primind în schimb Banatul de Severin și protecția regelui Ludovic.

5 martie 1534 - A murit pictorul italian Antonio da Corregio (n.1489).

Correggio (autoportret, 1510) – foto: ro.wikipedia.org

Antonio Allegri zis Correggio (n. august 1489, Correggio – d. 5 martie 1534 ibidem) a fost un pictor italian din perioada Renașterii, aparținând “școlii din Parma”. Picturile sale, realizate cu o tehnică iluzionistă, constituie o punte între operele lui Andrea Mantegna din Mantova și arta Barocului. Creația lui servește ca inspirație multor artiști, de la reprezentanții manierismului până la stilul rococo din secolul al XVIII-lea.

5 martie 1575 - S-a născut William Oughtred, matematician englez (d. 1660)

William Oughtred – foto: ro.wikipedia.org

William Oughtred (n. 5 martie 1574 – d. 30 iunie 1660) a fost un matematician englez. I se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenție ce a avut la bază logaritmii descoperiți de John Napier și scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter. De asemenea, Oughtred a introdus semnul “×” pentru operația de înmulțire și prescurtările sin, cos pentru funcțiile trigonometrice sinus și cosinus. Printre alte preocupări ale lui Oughtred s-au numărat astrologia și alchimia.

5 martie 1608 - Sigismund Rákoczi s-a retras din domnie; a fost ales ca principe al Transilvaniei, Gabriel Báthory.

Sigismund Rákóczi - foto: ro.wikipedia.org

Sigismund Rákóczi (în maghiară Zsigmond Rákóczi) (n. 1544 – d. 1608) a fost principe al Transilvaniei între anii 1607-1608.

Gabriel Báthory – foto: ro.wikipedia.org

Gabriel Báthory (în maghiară Gábor Báthory) (n. 15 august 1589, Oradea – d. 27 octombrie 1613, Oradea), principe al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Báthory.

5 martie 1616 - Biserica catolică a declarat erezii teoriile legate de astronomie ale matematicianului si prelatului catolic polonez Nicolaus Copernicus. Cartea sa “De revolutionibus orbium coelestium” a fost interzisade către Biserica Catolică.

Nicolaus Copernic – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nicolaus Copernic (n. 19 februarie 1473, în orașul liber hanseatic Toruń, aflat azi în Polonia – d. 24 mai 1543, Frauenburg, astăzi Frombork, Polonia), astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez.

În 1512, înainte de a împlini 40 de ani, Copernic scrisese deja Comentariolus, o descriere a modelului heliocentric al sistemului solar, manuscrisul fiind însă destinat numai apropiaților.

În același an se mută la Frauenburg, face parte din comitetul “Concilului din Laterano” (1515) pentru reforma calendarului și începe să lucreze la opera sa fundamentală, “De Revolutionibus Orbium Coelestium” (“Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești“), pe care o termină în 1530, dar va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice.

Nicolaus Copernic – “De Revolutionibus Orbium Coelestium” – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Doctrina sa heliocentrică a fost completată și dezvoltată de Johannes Kepler și apoi de Isaac Newton, care i-a dat forma definitivă și explicația fizică. De asemenea, susținători ai lui Copernic precum Thomas Digges și Giordano Bruno ajung la ideea universului nesfârșit. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.

5 martie 1658 - Noul domn al Munteniei, Mihai Radu (Mihnea al III-lea), intră în Tîrgovişte. Domnitorul a reorganizat şi a sprijinit răscumpărarea satelor din rumânie.

Efigia lui Mihail Radu – foto: ro.wikipedia.org

Mihnea al III-lea (sau Mihail Radu, d. 6 aprilie S.V. 26 martie 1660) a fost domn al Țării Românești între 1658-1659. A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor.

5 martie 1696 - S-a născut pictorul şi gravorul Giovanni Battista Tiepolo;(m. 27 martie 1770).

Giovanni Battista Tiepolo – foto: britannica.com

Giovanni Battista Tiepolo, cunoscut și sub numele Giambattista Tiepolo, (n. 5 martie 1696, Veneția – d. 27 martie 1770, Madrid) a fost un pictor baroc, tatăl pictorilor Giovanni Domenico Tiepolo și Lorenzo Tiepolo.

5 martie 1711 - Printr-un ucaz al țarului Petru cel Mare al Rusiei în cadrul reformelor sale, este definită o nouă funcție, aceea de Oberfiskal, un funcționar superior “a cărui sarcină va fi să-i urmărească în taină pe toți oamenii și chiar și pe cei mai înalți dregători”. Oberfiskalul are în subordine 500 de fiskalii care urmează să-i descopere pe judecătorii corupți, pe cei care înșeală fiscul, pe funcționarii care cer mită.

5 martie 1824 - Se declansează Primul razboi anglo-birmanez, primul dintre cele trei razboaie duse de britanici impotriva Imperiului Birman în secolul al 19-lea. Războiul, care a avut ca miza controlul nord-estului Indiei si s-a încheiat cu o victorie decisivă britanica, britanicii obtinand controlul total in Assam, Manipur si Jaintia , precum și provinciile Arkan si Tanasserim.

Birmania au fost, de asemenea, obligata să plătească o despăgubire de un milion de lire sterline , și să semneze un tratat comercial. Războiul a fost cel mai lung și cel mai scump război al Indiei Britanice din istorie. Au murit cincisprezece mii de soldați europeni și indieni , împreună cu un număr necunoscut de soldati din armata birmaneză și victime în rândul civililor.

Costul ridicat al campaniei pentru britanici( intre cinci milioane si 13 de milioane de lire sterline, reprezentand aprox. 18500-48000 milioane dolari la valoarea anului 2006), a condus la o criză economică severă în India Britanica.

5 martie 1827 - A încetat din viaţă Pierre Simon Laplace, astronom, matematician şi fizician francezc, elebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. Este cunoscut unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile, denumit uneori “Newton al Frantei”; (n. 23 martie 1749).

Pierre-Simon, Marchiz de Laplace – foto: ro.wikipedia.org

Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (n. 23 martie 1749, Beaumont-en-Auge – d. 5 martie 1827, Paris) a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.

A formulat ecuația Laplace și a pus la punct transformata Laplace, care apare în multe ramuri ale fizicii matematice, un domeniu în al cărui dezvoltare a jucat un rol esențial. Operatorul Laplace, utilizat pe scară largă în ecuațiile cu derivate parțiale, este, de asemenea, numit după el.

Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile, denumit uneori „Newton al Franței”. A fost conte al Primului Imperiu Francez (din 1806) și marchiz din 1817, după restaurația Bourbonilor.

5 martie 1827 - A încetat din viaţă Alessandro Volta, fizician italian; a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unităţii de tensiune electrică (volt); (n. 18 februarie 1754).

Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta – foto: en.wikipedia.org

Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (n.18 februarie 1745, Como, Ducatul Milanului, astăzi în Italia – d. 5 martie 1827, Camnago lângă Como, Lombardia-Veneția), fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt).

5 martie 1860 - Parma, Toscana, Modena si Romagna voteaza intr-un referendum pentru unirea cu Regatul Sardiniei.

Regatul Sardiniei în 1850: partea continentală Piemont și insula Sardinia – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Regatul Sardiniei este un fost stat din Europa care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea. Pe 5 martie 1860, Parma, Toscana, Modena și Romagna au votat prin referendum să se alăture Sardiniei. Această unire l-a alarmat pe Napoleon, care se temea de creștrea puterii vecinului său sud-estic, insistând ca Sardinia să păstreze noile achiziții numai în condițiile în care ar fi cedat Franței Savoia și Nisa.

În urma unui referendum considerat în anumite medii dubios, 90% din populația celor două zone au votat pentru alipirea la Franța. În 1860, Giuseppe Garibaldi a început campania de cucerire a sudului Italiei, în numele Sardiniei. El a învins rapid Regatul celor două Sicilii și s-a îndreptat către Gaeta.

Cavour era foarte sadisfăcut cu aceste noi cuceriri, dar Garibaldi dorea să cucerească Roma. Garibaldi era însă prea revoluționar pentru rege și primul său ministru. Pe 17 martie 1861, a fost proclamat Regatul Italiei, luând astfel sfârșit existența Regatului Sardiniei.

Piemontul a devenit una dintre regiunile cele mai bogate și mai puternice din Italia. Orașul Torino avea să rămână capitala Italiei până în 1865, când Florența acea să fie proclamtă noua capitală. Casa de Savoia a condus Italia până în 1946, când a fost proclamată republica.

5 martie 1870 - S-a născut scriitorul american Frank Norris; (m. 25 octombrie 1902).

Benjamin Franklin Norris, Jr. – foto: ro.wikipedia.org

Benjamin Franklin Norris, Jr. (n. 5 martie 1870, Chicago – d. 25 octombrie 1902, San Francisco) a fost un scriitor american.

5 martie 1889 -  La Ateneul Român a avut loc primul concert susținut de orchestra Societății Filarmonice Române, astăzi Filarmonica George Enescu.

Ateneul Român – foto preluat de pe www.romaniaregala.ro

Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției). Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”

(…) Sala de concerte a fost terminată în 1889, când s-a ţinut şi primul concert la 5 martie de către orchestra filarmonică dirijată de Eduard Wachman.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

5 martie 1893 - A încetat din viaţă Hippolyte Adolphe Taine, istoric, estetician, filosof şi critic literar francez.

Hippolyte Adolphe Taine - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Hippolyte Adolphe Taine (născut în 21 aprilie 1828 la Vouziers , departamentul Ardennes, Franța – decedat în 5 martie, 1893, la Paris, Franța este un filozof și istoric francez. S-a nascut la 21 aprilie 1828 la Vouziers, departamentul Ardennes, Franta. Si-a susținut teza de doctorat despre fabulele lui La Fontaine si a publicat în 1855 prima sa lucrare de amploare, Călătorie în Muntii Pirenei (Voyage aux Pyrénées).

A scris numeroase articole in domeniul filozofiei, literaturii și istoriei pentru cele mai importante reviste științifice din Franța. Angajându-se ca profesor la Nevers si Poitiers, are o performanță nesatisfăcătoare și este transferat, la Besancon . În aceste condiții, cere să i se acorde un concediu neplătit și, în 1863 publică ‘’Istoria literaturii engleze (Histoire de la littérature anglaise) în 5 volume.

Succesul imens al acestei lucrări îi permite să se întrețină din scrierile sale. În plus, a fost numit profesor la Scoala Nationala Superioara de Arte Frumoase și la Școala Specială Militară de la Saint-Cyr . În 1871 este invitat să predea la Oxford. În a878 a fost ales membru al Academiei Franceze.

5 martie 1902 - În România, s-a adoptat “Legea pentru organizarea meseriilor“, cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902. şi va fi ulterior modificată în 1906 şi abrogată în 1912.

5 martie 1905 - Apare la Bucureşti, ziarul “România muncitoare“. Ziarul va apărea pînă în august 1914, cînd îşi schimbă titlul în “Lupta Zilnică“.

Front page of Jos Despotizmul!.. (“Down with Despotism!”), a special issue of România Muncitoare, entirely dedicated to criticism of the Imperial Russian authorities (February 1905) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

5 martie 1910 - S-a născut in localitatea Cândești, Argeș, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu; (d. 1986).

Iustin Moisescu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Iustin Moisescu, decedat la 31 iulie 1986 la București, a fost al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986). Iustin a colaborat cu fosta poliție politică, Securitatea, înainte de a ajunge în scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea să fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, în 1977, să devină Patriarh.

Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicității la sfârșitul anului 2006, oferă detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh și nou instalatul regim comunist. Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre „tehnocrații” aleși de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla și a subordona cultele religioase.

„În general sunt preferați printre asociații ministerului nu atât fideli ai regimului, într-un fel sau altul, cât persoane care, prin trecutul lor, puteau fi șantajate”, se arată în raport. Printre aceștia, Iustin Moisescu, implicat în trecut, potrivit aceluiași document, in Mișcarea Legionară.

Iustin a avut o ascensiune de-a dreptul spectaculoasă în rândurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, în 1956, direct arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai târziu, să fie instalat în scaunul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei.

Întrevederea dintre Nicolae Ceaușescu (flancat de Manea Mănescu și Ștefan Voitec) și patriarhul Iustin Moisescu, București, 18 iunie 1977 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Momentul este pomenit și de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, într-un interviu acordat ziarului Evenimentul zilei. „În veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii ’70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu. Nu era nici preot și a fost ales mitropolit. Ulterior a ajuns mitropolit la Iași și apoi Patriarh.

Dar inițial era necleric, nehirotonit.” O ascensiune deloc inexplicabilă, dată fiind apropierea sa de regimul comunist, crede istoricul Cristian Vasile. Idee enunțată clar și în raport: „Atât Iustin Moisescu, cât și Teoctist Arapașu, succesorii Patriarhului Iustinian, deși făceau parte din tabere ecleziale rivale, au ajuns în fruntea BOR datorită loialității dovedite față de conducerea Partidului Comunist, primul având și o proastă reputație de politruc”.

Este cunoscută și indiferența Patriarhului Iustin Moisescu față de demolarea bisericilor din Bucuresti, ce începuse la sfârșitul anilor ’70, sau față de condamnarea părintelui Calciu-Dumitreasa la zece ani de pușcărie pentru că protestase față de distrugerea acestora. „Patriarhul Iustin Moisescu, fost colaborator al Securității, și santajabil în multe privințe, nu a făcut nimic pentru a împiedica pedepsirea părintelui Calciu și pentru a încerca să salveze de la demolare bisericile din București. Ba dimpotrivă, atunci când un istoric de artă, precum Dinu C. Giurescu, a solicitat sprijinul Patriarhiei pentru salvarea locașurilor de cult, i-a spus ca seamană cu „fugarii de la radio Europa Liberă”.

5 martie 1912 - În timpul celui de Al doilea război italo-turc, forțele italiene au folosit pentru prima data dirijabile în scopuri militare.

5 martie 1917 - Este semnat de către ostaşii români din armata austro-ungară, cazuţi prizonieri în Rusia şi aflaţi în lagărul de la Darniţa (Kiev) următorul angajament: “Noi ofiţerii, gradaţii și soldații români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre românești de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România“.

5 martie 1917 - Woodrow Wilson a depus juramantul ca presedinte al SUA pentru cel de-al doilea mandat al sau la Casa Alba.

Thomas Woodrow Wilson – foto: en.wikipedia.org

Thomas Woodrow Wilson, cunoscut mai ales ca Woodrow Wilson, (n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924), cel de-al douăzeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat prezbiterian, Wilson a devenit și un bun istoric și un specialist în științe politice.

5 martie 1918 - A fost semnat, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia s-a definitivat Tratatul de pace de la Bucureşti (5/18 martie).

Anunţ privind încheierea păcii preliminare de la Buftea din 24 februarie/5 martie 1918 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tratatul preliminar de pace cu Puterile Centrale – numit și Tratatul de la Buftea sau Pace de la Buftea, a fost un acord internațional încheiat între guvernule român – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe, având ca obiect principal încetarea stării de beligeranță pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial. Tratatul a fost semnat la 20 februarie/5 martie 1918 la Buftea. Din partea română a fost semnat de Constantin Argetoianu, iar din partea Puterilor Centrale de Richard von Kühlmann, Ottokar Czernin, Talaat Pașa și Nicola Momcilov.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 martie 1918 - În România guvernul Averescu demisioneaza. Se formează un nou guvern prezidat de Aleaxndru Marghiloman si care va guverna România în perioada 5 martie 1918 – 23 octombrie 1918.

Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, satul Babele, astăzi în Ucraina – d. 3 octombrie 1938, București) a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul – foto: ro.wikipedia.org

A fost un Consiliu de miniştri de sacrificiu, care a semnat un armistiţiu umilitor pentru Romania. Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti a permis supravieţuirea Statului Român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cu imaginea unui „trădător de ţară”.

Guvernul Marghiloman a venit la conducerea tarii intr-o perioada in care pozitia internationala a tarii era deosebit de complicata si grava. Sosirea bolşevicilor la putere în Rusia a determinat ieşirea acestei tari din război, iar acest fapt a izolat România pe front. Brătianu nu a dorit să încheie un armistiţiu ruşinos, astfel că la preşedinţia cabinetului a fost chemat eroul-general Alexandru Averescu.

Acesta nu a reuşit să semneze decât preliminariile tratatului, pe 20 februarie, la Buftea. Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său.

Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, fermă de-a lungul timpului, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă. În timp ce la Bucureşti se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari.

Alexandru Marghiloman (n. 4 iulie 1854, Buzău, Țara Românească – d. 10 mai 1925, Buzău, România) a fost un om de stat conservator român care a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial – foto preluat de pe commons.wikimedia.org

Pe 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România . În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României şi al regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea.

Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român şi al regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”. La 24 aprilie 1918, s-a încheiat Pacea de la Bucureşti, care cuprindea prevederi umilitoare pentru România:

Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, iar accesul la Marea Neagră era permis numai de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa .

Cu toate presiunile exercitate asupra sa, regele Ferdinand I a refuzat să semneze Tratatul de Pace, permiţând astfel supravieţuirea statului român. Deşi semnarea armistiţiului din aprilie a permis ţării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale. Din acel moment şi până la decesul său, va fi considerat de opinia publică un adevărat „trădător de ţară”.

5 martie 1918 - Bolsevicii rusi au decis mutarea capitalei Rusiei de la Petrograd la Moscova.

Lenin holding a speech on Red Square in Moscow, photograph, 1918 – Copyright
IMAGNO/Austrian Archives

În 1712, Petru cel Mare mutase capitala la St. Petersburg, sperând ca apropierea de Europa să aducă modernizare. În 1918, Lenin a decis să mute din nou capitala în Moscova, în urma revoluţiei bolşevice si a razboiului civil care i-a urmat.

5 martie 1919 - În România, este emis decretul-lege privind adoptarea calendarului gregorian, începând de la 1 aprilie 1919 (stil vechi), care a devenit 14 aprilie (stil nou).

5 martie 1920 - S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg, regizor, mentor si membru marcant al Cercului Literar de la Sibiu. S-a nascut in orasul Sebes.

Radu Stanca – foto: poeziile.com

Radu Stanca (n. 5 martie 1920, Sebeș — d. 26 decembrie 1962, Cluj) a fost un dramaturg, poet, eseist și regizor de teatru român. A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filologie a Universitatii „Regele Ferdinand” din Cluj Napoca, pe care le-a absolvit in 1942. Un an mai tarziu a debutat cu dizertatia „Problema cititului”.

Si-a impartit timpul intre scris si catedra, Stanca fiind pe rand asistent al lui Lucian Blaga la sectia de filozofie si profesor de estetica la Universitatea din Sibiu. A activat in Cercul Literar de la Sibiu alaturi de scriitorii Ion Negoitescu, Cornel Regman, Ioaniche Olteanu, Nicolae Balota etc. In 1947 i s-a acordat premiul „Sburatorul” pentru comedia tragica „Dona Juana”. S-a stins din viata in 26 decembrie 1962 la Cluj Napoca.

5 martie 1922 - S-a născut Pier Paolo Pasolini scriitor, critic, scenarist, actor şi mare regizor de film; (m. 2 noiembrie 1975).

Pier Paolo Pasolini – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Pier Paolo Pasolini (n. 5 martie 1922 – d. 2 noiembrie 1975) a fost un intelectual italian de stânga, considerat a fi printre cei mai mari artiști și intelectuali italieni ai secolului al XX-lea. În cinematografie s-a remarcat inițial ca scenarist, iar ulterior a devenit un important regizor de film, recunoscut și premiat pe plan internațional.

În paralel a fost de asemenea poet, scriitor și publicist. Opera sa este caracterizată de analiza transformărilor societății italiene de după cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentând o critică a burgheziei și a consumerismului. Filmele sale au stârnit controverse datorită subiectelor alese, ideilor puse în dezbatere și a raportării la sexualitate.

Printre ele se numără Mamma Roma (1962), Teorema (1968), Il Decameron (1970) și Salò o le 120 giornate di Sodoma (1975). Pasolini a fost asasinat în 1975, în circumstanțe neclarificate complet până astăzi. A fost inclus în Canonul occidental al lui Harold Bloom, iar trei filme ale sale au fost selectate pentru conservare în proiectul 100 film italiani da salvare, inițiat în cadrul Festivalului de film de la Veneția.

5 martie 1925 - A murit Gheorghe Munteanu Murgoci, geolog, mineralog român (n. 20 iulie 1872, Vadeni, Braila).

Gheorghe Munteanu Murgoci – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Gheorghe Munteanu Murgoci (n. 20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – d. 5 martie 1925) a fost un geolog, mineralog și pedolog român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și a înscris numele printre fondatorii “Institutului de Studii Sud Est Europene” din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie, în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la „Școala națională de poduri și șosele ” din București, iar când aceasta se transformă în „Școala Politehnică” îi este încredințată catreda de mineralogie (1920).

Din 1923, este președinte al Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului. Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra Dobrogei, Carpaților Meridionali, Masivului Parâng, Munților Lotrului. A descoperit lotritul – înscriind în geologie un nou mineral.

În legatură cu studiile sale petrografice, mineralogice și tectonice, mare importanță o prezintă cercetările sale privind bogațiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condițiile de zăcământ ale petrolului din Oltenia. Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul școlii românești de pedologie, în 1909 prezentând prima schița de hartă agrogeologică a țării la scara 1: 2500000, unde repartiția principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate.

A descoperit noi minerale și zăcăminte de substanțe minerale utile și a elaborat teorii intrate în patrimoniul științei mondiale. În anul 1913, într-o sedință a “Asociației Sportive” (Federația Societăților Sportive din România – FSSR), profesorul Gheorghe M. Murgoci a făcut prima comunicare asupra cercetășiei.

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României. Impreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și a înscris numele printre fondatorii „Institutului de Studii Sud Est Europene” din București. A fost membru corespondent al Academiei Române.

5 martie 1931 - „Pactul de la Delhi” încheiat de Mahatma Gandhi cu E.Irwin, viceregele Indiei, privind suspendarea campaniei de nesupunere civilă începută în martie – aprilie 1930, organizarea unei consfătuiri a delegaților Congresului cu guvernul britanic.

5 martie 1931: „Pactul de la Delhi” încheiat de Mahatma Gandhi cu E.Irwin, viceregele Indiei – foto: rs5hiland.blogspot.ro

5 martie 1933 – În timpul marii crize economice din SUA, presedintele Franklin D. Roosevelt a decretat inchiderea pentru o zi a tuturor bancilor de pe teritoriul statului si suspendarea operatiunilor financiare.

5 martie 1933 - Partidul nazist al lui Adolf Hitler obține 43,9% la alegerile Reichstag. Acest lucru va permite mai târziu naziștilor să treacă legea de abilitare și de a stabili o dictatură.

Miting electoral al NSDAP din Frankfurt Festhalle, 1932 – foto: lagis-hessen.de

NSDAP (acronim de la numele german de partid „Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei”) a fost un partid german care a existat între 1919 și 1945; până în 1920 a fost numit Deutsche Arbeiterpartei, Partidul Muncitoresc German. În perioada 1933–1945 NSDAP-ul a fost unicul partid politic din Germania nazistă. În ianuarie 1933 președintele Germaniei Paul von Hindenburg l-a numit cancelar (prim-ministru) al Germaniei pe șeful partidului nazist, Adolf Hitler. După decesul lui Hindenburg Hitler a accelerat instaurarea regimului totalitar nazist în Germania.

5 martie 1944 - Al Doilea Război Mondial – Armata Roșie începe Ofensiva Uman–Botoșani în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.

Ofensiva Uman–Botoșani
Parte din Ofensivei Strategice Nipru-Carpați – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ofensiva Uman Botoșani a fost o parte a Ofensivei Nipru–Carpați, realizată de către Armata Roșie în vestul RSS Ucrainene împotriva Grupului de Armate Sud germano-român. Operațiunea a avut succes, divizând Grupul de Armate inamic în două părți și permițând Armatei Sovietice să avanseze către râurile Nistru și Prut din estul României.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 martie 1944 - A încetat din viaţă în lagărul nazist de la Drancy poetul şi pictorul Max Jacob, unul dintre iniţiatorii cubismului şi suprarealismului în arta franceză a secolului XX.; (n.12 iulie 1876).

Max Jacob fotografiat de Carl van Vechten (1934) – foto: ro.wikipedia.org

Max Jacob (n. 12 iulie 1876 – d. 5 martie 1944) a fost un scriitor, pictor și critic de artă evreu-francez. A fost unul dintre inițiatorii cubismului și suprarealismului. Opera sa lirică reflectă o mare varietate a atitudinilor lirice, uneori de bizară contrarietate, în care converg burlescul, fantezia populară și ironia sarcastică, scepticismul, efuziunea sentimentală și cultivarea iraționalului la modul suprarealist.

Ca evreu, pe 1-3 martie 1944 este arestat de naziștii francezi și deținut la Vilodromul de iarnă din Paris, de unde, împreună cu toți evreii parisului, a fost transportat la Drancy, pentru a fi urcat în trenul care urma să-l ducă la Lagărul de rxterminare, Auschwitz dar soarta i-a fost să-si fârșească zilele la vârsta de 67 de ani, pe 5 martie 1944 ca prizonier, pe drum, în urma unei pneumonii.

5 martie 1946 - Churchill a declarat, la Fulton (Missouri), că de la Stettin, din Baltica, până la Trieste, din Adriatica, o “cortină de fier” a coborât traversând continentul european – începutul Războiului Rece.

5 martie 1953 - A murit Iosif Vissarionovici Stalin în vârstă de 74 de ani. Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.

Iosif Vissarionovici Stalin – foto: ro.wikipedia.org

Iosif Vissarionovici Stalin (n. 18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic.

Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937.

Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.

S-a născut in localitatea georgiana Gori in 21 decembrie 1879, fiind al patrulea copil al familiei. Fratii sai au murit inainte ca el sa se nasca ca urmare a problemelor de sanatate. Nici micul Stalin nu a avut un organism prea rezistent, astfel incat mama sa a fost extrem de protectiva cu el. A urmat seminarul teologic din localitate, perioada in care a activat intr-o organizatie secreta care milita pentru independenta Georgiei in fata Rusiei.

Tot pe timpul studiilor a luat contact cu ideile lui Karl Marx, motiv care ii va atrage exmatricularea. S-a inscris in 1901 in Partidul Muncitoresc Social Democrat, iar un an mai tarziu a fost arestat pentru organizarea unui greve si deportat in Siberia. Dupa divergentele de opinii intre Vladimir Lenin si Iulius Martov, Stalin a trecut de partea bolsevicilor.

Rapid a reusit sa il impresioneze pe Lenin si sa ocupe functii tot mai inalte in structura politica. La conferinta partidului din aprilie 1922, Lenin si-a propus protejatul pentru postul de secretar general, dar tot el, inainte sa moara, a cerut inlaturarea sa. Stalin a fost insa de neoprit si s-a pozitionat in fruntea Rusiei comuniste pe care a stapanit-o pana la moarte.

In ciuda regimului tiranic instaurat in Uniunea Sovietica, rusii l-au plans pe conducatorul lor, milioane de oameni trecand prin fata catafalcului sau. Moartea acestuia a survenit in urma unui atac cerebral suferit cu cateva zile inainte.

5 martie 1953 - A murit Serghei Prokofiev, compozitor si pianist rus, autor al baletului „Romeo si Julieta”; (n.23 aprilie 1891)

Serghei Serghievici Prokofiev - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Serghei Serghievici Prokofiev (n. 23 aprilie 1891 – d. 5 martie 1953) a fost un compozitor, pianist și dirijor rus care a stăpânit numeroase genuri muzicale și este adesea considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX. A compus lucrări într-o varietate de genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film.

5 martie 1955 - A decedat prozatoarea și autoarea dramatică română Hortensia Papadat-Bengescu; (n. 8 decembrie 1876).

Hortensia Papadat-Bengescu - foto: migl.ro

Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decembrie 1876, comuna Ivești, județul Galați – d. 5 martie 1955, București) a fost o mare prozatoare, romancieră și nuvelistă din epoca interbelică. Era fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe (născută Ştefănescu) si nepoata generalului G. Bengescu-Dabija.

A studiat în perioada 1887–1894, la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti. Căsătoria, la 20 de ani, cu magistratul Nicolae Papadat (pe care îl va urma în numeroase transferuri prin ţară) şi viaţa de familie (avea cinci copii), i-au întârziat cariera literară.

Debutul literar, precedat în 1912 de articole în presa de limbă franceză şi în 1913 de versuri lipsite de valoare şi proză poematică, şi-l va face, practic în 1919, la vârsta de 43 de ani, cu un volum de proze scurte, Ape adânci, salutat de Garabet Ibrăileanu şi Tudor Vianu.

În acelaşi an a devenit membru fondator al cenaclului „Sburătorul”, al cărui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu. Foarte mândră de această realizare, Hortensia Papadat-Bengescu afirma: „Aparţin acum unei grupări literare. Acei ce nu cunosc gustul izolării, nu cunosc nici preţul unei ambianţe”.

Toate scrierile sale vor fi citite mai întâi în cenaclu şi apoi publicate, cu puternică susţinere din partea criticului literar. Următorul an se dovedeşte a fi unul de bun augur pentru ea: acum publică prozele Sfinxul şi Romanul Adrianei şi este pusă în scenă piesa Bătrânul.

Din 1923 devine membră a Societăţii Autorilor Dramatici Români. La îndemnul lui E. Lovinescu, evoluează spre o proză „obiectivă”, fapt vizibil în ciclul familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) şi Străina (1948, pierdut), o incisivă cronică a societăţii realizată cu mijloacele narative ale literaturii proustiene.

„Romanele ciclului Hallipa […], deşi scrise la intervale mari de timp şi relativ independente unul de altul, alcătuiesc a doua noastră cronică de familie, după aceea a lui Duiliu Zamfirescu, şi trebuie considerate împreună” (Nicolae Manolescu). Din 1933, se stabileşte în Bucureşti.

În 1936 primeşte Marele Premiu al Societăţii Scriitorilor Români, iar în 1946, Premiul Naţional pentru proză. În ultima perioadă a vieţii se îmbolnăveşte grav şi, în afară de nuvela autobiografică Spovedanie, păstrată în manuscris, toate celelalte proiecte literare rămân neterminate.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

5 martie 1966 - A murit scriitoarea si poeta rusa Anna Ahmatova (Anna Andreevna Gorenko); (n.1889).

Anna Ahmatova în 1950 – foto: ro.wikipedia.org

Anna Ahmatova (nume real: Anna Andreevna Gorenko (n. 11/23 iunie, 1889, Bolșoi Fontan, lângă Odessa – d. 5 martie 1966, Domodedovo, lângă Moscova) a fost o poetă rusă. Și-a început activitatea în 1912, fiind considerată una din persoanele cele mai reprezentative ale curentului literar denumit „Acmeism”.

După Revoluția Socialistă din Rusia, publicarea lucrărilor Annei Ahmatova a fost interzisă. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea, dar în 1946 a fost din nou criticată de organele partidului comunist și împiedicată să-și publice lucrările.

În 1956, după moartea lui Stalin, Anna Ahmatova a fost reabilitată și a redevenit una din persoanele cele mai importante din lumea literată a Uniunii Sovietice. În 1964 i s-a decernat premiul internațional de poezie Aetna-Taormina, iar în 1965 i se decernează titlul de doctor honoris causa de către Universitatea Oxford din Regatul Unit.

În 1964, la vârsta de 74 de ani, Anna Ahmatova a fost aleasă președinte al Uniunii Scriitorilor din Uniunea Sovietică. A tradus în rusă versuri ale poetului Mihai Eminescu.

5 martie 1968 - În perioada 5-10 martie 1968 a avut loc prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.

Festivalul „Cerbul de Aur 1968 – foto: tvarheolog.com

Festivalul „Cerbul de Aur” este un eveniment devenit tradiție ce are loc în Piața Sfatului din Brașov în lunile august-septembrie. Desfășurat pentru prima dată în 1968, festivalul a lansat de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în țară și în străinătate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmărește promovarea talentelor din România și de peste hotare.

Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numără: Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Sheryl Crow, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Patricia Kaas etc.

Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.

5 martie 1970 - A intrat în vigoare Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare.

Minister for External Affairs Frank Aiken was the first signatory of the Non-Proliferation Treaty in 1968 – foto: dfa.ie

Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, cunoscut și ca Tratatul de Neproliferare Nucleară (The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons, de asemenea Nuclear Non-Proliferation Treaty :NPT sau NNPT) este un tratat internațional, deschis spre semnare în data de 1 iulie 1968 şi a intrat în vigoare la 5 martie 1970, pentru a limita răspândirea armamentului nuclear.

NPT numără, în prezent, 189 de state părţi, totuși două (India și Pakistan) din cele opt puteri nucleare confirmate (altfel spus, cele care au testat, în mod public, armament nuclear), și o putere nucleară neconfirmată (Israel) nu au semnat și nici nu au ratificat tratatul. O altă putere nucleară RPD Coreeană (Coreea de Nord) a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat.

Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat. În New York, pe data de 11 mai 1995, părțile semnatare ale tratatului au decis, prin comun acord să extindă tratatul pe o perioadă nedefinită și fără condiții.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

5 martie 1990 - A avut loc demontarea statuii lui V. I. Lenin din fosta Piaţă a Scânteii.

Demontarea statuii lui V. I. Lenin din fosta Piaţă a Scânteii (5 martie 1990) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

La începutul primăverii anului 1990, la data de 5 martie, la două luni de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea comunismului în România, un vestigiu al regimului, respectiv statuia din bronz a lui Vladimir I. Lenin, aflată pe esplanada din faţa Casei Scânteii (astăzi, Casa Presei Libere) era îndepărtată de pe soclu, notează “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

5 martie 1999 - A murit Tia Peltz, graficiană și scriitoare română (n. 1923)

Tia Ernestina Peltz – foto: placerileluinoe.ro

Tia Ernestina Peltz (n. 30 ianuarie 1923, București – d. 5 martie 1999, București) a fost o graficiană, pictoriță și scriitoare română de religie mozaică, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Fiica scriitorului şi publicistului de origine evreiască Isac Peltz şi a Lottiei (născută Feldman), face primele studii la o şcoală de maici din Pitar Moş şi la Institutul de domnişoare „Moteanu”, apoi urmează cursurile Şcolii de Artă „M.H. Maxy” din Bucureşti.

A studiat artele plastice la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București. Opera sa artistică include lucrări de pictură, grafică, desen și ilustrație de carte. Artist prolific, Tia Peltz a participat la numeroase expoziţii, dintre care 44 personale, precum si la expoziții colective, atât în România, cât și în străinătate.

O parte din lucrările sale sunt expuse în muzee, cum sunt Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, alte lucrări aflându-se în colecții particulare din Israel, SUA, Italia, Franţa şi Japonia. Tia Peltz a realizat o serie de potrete ale unor personaltăți ale culturii române precum:

Isac Peltz, Nicolae Tonitza, M.H. Maxy, Gala Galaction, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Leny Caler. Se ocupă de grafica ediţiilor tatălui său, Max şi Lumea lui (1957), Foc în Hanul cu tei (1974), Nopţile domnişoarei Mili (1976), Calea Văcăreşti (1989) şi ale altor autori.

Publică şi câteva cărţi: albumul de proverbe ilustrate şi comentate De la lume adunate (1973), Miniaturi (1982), Descântece (1991), O lacrimă într-un minialbum (1993), Crochiuri din inima mea – cartierele Văcăreşti-Dudeşti (1995).

Tia (Ernestina) Peltz, autoportret – foto: ro.wikipedia.org

A fost membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, membră a Academiei „San Sal Maggiore” din Parma (Italia), membră a Academiei de Arte Frumoase din Roma (1976). Numele ei figurează în dicţionarul Who’s who din Marea Britanie. A obţinut Premiul pentru grafică şi ilustraţie de carte al Salonului Naţional de Carte şi Publicaţii Culturale (1995), Premiul pentru ilustraţie de carte (Cluj-Napoca, 1997).

„Inspirată, în creaţia sa grafică, de aspecte ale străzii Bucureştiului modern, Tia Peltz se apropie cu empatie mai ales de momentele de bucurie şi petrecere ale vieţii sociale. Notaţia sa rapidă, cu linie egală, fermă şi sinuoasă, urmăreşte expresia şi nu identitatea personajelor. Traseul ludic, de arabesc, al formelor este completat cu o deosebită plasticitate de petele neutre de acuarelă, ce umplu spaţiul fără a concura linia”.

5 martie 2003 - La Haifa, 17 civili israelieni sunt uciși de o bombă sinucigașă Hamas în masacrul din autobuzul 37.

5 martie 2005 - A încetat din viaţă într-un hotel din Oklahoma City, dirijorul de origine română Sergiu Comissiona.

Sergiu Comissiona - foto: ro.wikipedia.org

Sergiu Comissiona (n. 16 iunie 1928, București – d. 5 martie 2005, Oklahoma City, Oklahoma, USA) a fost un dirijor si violonist israelian – american originar din România. S-a nascut în București la 16 iunie 1928 într-o familie de evrei, tatăl său, Jean Lupu Comissiona, era absolvent al Academiei de comerț din Berlin si proprietarul fabricii de produse chimice „Minerva” de pe șoseaua Vitan, pe care o preluase de la socrii săi, iar mama sa, Jenny, născută Haufrecht era cântăreață de operă.

În 1950, Comissiona devine directorul muzical al Ansamblului de Stat Român, iar cinci ani mai târziu, în 1955, este numit dirijor principal al Operei de Stat din București. În 1954 reprezintă România la concursul internațional de dirijorat din Besançon (Franța).

Emigrat în Israel în 1959, a fost numit Director muzical al Orchestrei Simfonice din Haifa şi a fondat Orchestra de Cameră din Israel. A condus Ochestra Simfonică din Baltimore între 1969 şi 1984 si Houston Symphony în cea mai mare parte a anilor ’80, precum şi orchestra simfonică din Vancouver între 1991 şi 2000. In ultimii ani a dirijat, ca invitat, mai multe orchestre din întreaga lume.

5 martie 2013 - A decedat Hugo Chavez, al 52-lea președinte al Venezuelei; (n. 1954).

Hugo Chávez – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Hugo Chávez (n. 28 iulie 1954 – d. 5 martie 2013) a fost președintele Venezuelei din 2 februarie 1999 până la moartea sa de pe 5 martie 2013. El a fost anterior liderul partidului politic Mișcarea a Cincea Republică de la înființarea sa din 1997 până în 2007, atunci când a fuzionat cu mai multe partide pentru a forma Partidul Socialist Unit din Venezuela (PSUV), pe care l-a condus până la moartea sa.

Urmând propria ideologie politică de Bolivarianism și „socialism al secolului XXI-lea”, el s-a concentrat pe implementarea unor reforme socialiste în țară ca o parte a unui proiect social, cunoscut sub numele de Revoluția Bolivariană, care prevedea punerea în aplicare a unei noi constituții, consiliile democrației participative, naționalizarea mai multor industrii-cheie, creșterea fondurilor publice de îngrijire a sănătății și educației și reducerea semnificativă a sărăciei, după datele guvernului.

A fost un critic al neoliberalismului economic si al globalizării dar și a politicii externe a SUA, promovand socialismul și colaborarea latino-americană, fiind un admirator al lui Fidel Castro. Chávez a murit pe 5 martie 2013, la o vârstă de 58 de ani, in urma unei tumori canceroase.

5 martie 2021 - Filmul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, în regia lui Radu Jude, a câștigat premiul Ursul de Aur la Berlinala 2021.

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (titlul în engleză: Bad Luck Banging or Loony Porn) este un film românesc de comedie din 2021 regizat de Radu Jude.

Subintitulat „Schiță pentru un film popular”, lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ și societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori aparținând unei profesoare de școală generală și ajuns pe un site specializat le provoacă în viața acesteia.

Rolurile principale sunt interpretate de actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai și Andi Vasluianu. Filmările au avut loc în România.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org