Arhiva tag-ul pentru: Evenimentele Zilei în Istorie

Bătălia de la Nicopole (25 septembrie 1396) Executarea prizonierilor cruciați ca răzbunare pentru uciderea prizonierilor turci de la Rahova

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

25 septembrie este a 268-a zi a calendarului gregorian și a 269-a zi în anii bisecți. 97 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 25 septembrie

(BOR) Sf. Cuv. Eufrosina; Sf. Cuv. Pafnutie Egipteanul; Sf. Cuv. Serghie de la Radonej

(BRU) Sf. Eufrosina, cuvioasă († secolul al V-lea)

(BRC) Sf. Nicolae de Flüe, pustnic

 

România – Ziua dăruirii

La 25 septembrie se sărbătoreşte, începând cu anul 2019, în România, “Ziua dăruirii“. Iniţiată de senatorul PSD Niculae Bădălău, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018. Potrivit expunerii de motive semnate de iniţiatorul actului normativ şi publicate pe site-ul www.cdep.ro, această zi este menită

“să încurajeze generozitatea şi implicarea socială (…) Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 25 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 25 septembrie în Istorie:

- 25 septembrie 1396 – Bătălia de la Nicopole

 

25 septembrie 275 - După asasinarea lui Aurelian, Senatul roman il proclamă imparat pe Marcus Claudius Tacitus.

Lucius Domitius Aurelianus (n. 9 septembrie 214, Moesia, Panonia – d. 275, Çorlu, în apropiere de Byzantion), cunoscut drept Aurelian, împărat roman (270–275).

Marcus Claudius Tacitus (ca. 200 – Iunie 276) a fost Împărat roman din 25 Septembrie, 275, până în Iunie 276. Ar fi murit de febră la Tyana în Cappadocia, insa potrivit relatarii lui Zosimus , el ar fi fost asasinat.

 

25 septembrie 303 - Sfantul Fermin din Pamplona este decapitat din ordinul guvernatorului Sebastianus, la Amiens in Franţa, unde a predicat Evanghelia si a crestinat peste 3000 de oameni . Firmin era fiul unui senator roman din Pampeluna si s-a convertit la crestinism. Este alaturi de sfantul Francisc Xavier unul din cei doi patroni ai provinciei Navarra din Spania.

 

25 septembrie 1066 - Bătălia de la  Stamford Bridge - Regele Angliei, Harold Godwinson l-a învins pe Harald al III-lea al Norvegiei, punând capăt invaziei vikinge a Angliei.

Bătălia de la Stamford Bridge (lit. de la Podul Stamford) în Anglia este privită adesea ca un reper pentru sfârșitul Erei Vikinge în Marea Britanie. Bătălia a avut loc la 25 septembrie 1066, la puțin timp după ce armata norvegiană invadatoare condusă de regele Harald al III-lea a învins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia și Morcar de Northumbria în Bătălia de la Fulford cu două mile la sud de York.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 septembrie 1396 - Bătălia de la Nicopole - Sultanul Baiazid I, “Fulgerul” înfrânge armata cruciată la Nicopole; de partea cruciaților a luptat și un corp de oaste sub comanda lui Mircea cel Bătrân.

Bătălia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, între o armată aliată franco – valaho – maghiară și Imperiul Otoman, lângă fortăreața dunăreană Nicopole (Nikopol, Bulgaria). De multe ori, această bătălie mai este numită și cruciada de la Nicopole, deoarece are numeroase caracteristici ale „cruciadelor” Evului Mediu. Unele surse consideră că bătălia a fost purtată pe 28 septembrie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 septembrie 1513 - Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa ajunge la Oceanul Pacific. Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa (n. 1474 – d. 15 ianuarie 1519), a pornit intr-o expeditie care a dus la descoperirea Oceanului Pacific la 25 septembrie 1513, ocean care va fi numit de spanioli Marea Sudului (Mar del Sur) , pana cand Fernando Magellan in 1520 ii va schimba numele in Pacific. Printre spaniolii membri ai expeditiei conduse de Vasco Núñez de Balboa se afla si Francisco Pizzaro, conquistadorul spaniol care avea sa distruga Imperiul Incas din America de Sud.

 

25 septembrie 1534 - A murit Papa Clement al VII-lea (n. 1478)

 

25 septembrie 1559 - A murit domnul Tarii Romanesti, Mircea Ciobanul. Era al cincilea fiu al lui Radu cel Mare. După numele de botez se chema Dumitru și a fost căsătorit cu doamna Chiajna, fiica lui Petru Rares, domnul Moldovei, al cărei nume era de fapt Ana. Se numea „Ciobanul”, probabil pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. A domnit în Tara Romaneasca de trei ori: ianuarie 1545- 16 noiembrie 1552 ;mai 1553-28 februarie 1554; (în martie părăsește Bucureștiul); ianuarie 1558 – 21 septembrie 1559. A fost înmormântat în biserica de la Curtea Veche din București, ctitorita de el, cel mai vechi lăcaș de cult din Bucuresti care se păstrează și astăzi în forma sa de origine. Este urmat pe tron de fiul sau cel mare, în vârstă de 13 ani, Petru cel Tanar.

 

25 septembrie 1572 - Rudolf al II-lea este încoronat rege al Ungariei și Croației. A fost împărat al Sfantului Imperiu Romano-German (1576-1612), totodată rege al Boemiei și rege al Ungariei si principe al Transilvaniei (între 1599-1604).

 

25 septembrie 1599 - S-a născut arhitectul Francesco Castelli Borromini, reprezentant al barocului italian (a conceput Biserica San Carlino alle Quattro Fontane din Roma); (m. 1667).

 

25 septembrie 1683 - S-a nascut compozitorul francez Jean-Philippe Rameau; (d. 1764).

 

25 septembrie 1768 - Războiul Ruso-Turc (1768–1774) – Sultanul otoman Mustafa al III-lea a declarat război Rusiei.

Războiul Ruso-Turc din 1768–1774, numit și al V-lea Război Ruso-Turc, a izbucnit în urma luptei nobililor polonezi contra protectoratului rus din timpul țarinei Ecaterina cea Mare. Acest amestec în Polonia a determinat Imperiul Otoman să declare război Rusiei. Pretextul războiului a fost alăturarea unui regiment de cazaci trupelor ruse care au intrat în Polonia.

Turcii au învinuit cazacii de masacrul făcut în rândul populației din Balta, Ucraina de astăzi. Sultanul otoman Mustafa al III-lea declară la 25 septembrie 1768 război Rusiei. Turcii contau pe o alianță a Confedrației poloneze de la Bar. Rusia era sprijinită în război de Marea Britanie, iar Frederic cel Mare al Prusiei oferă ajutor în schimbul împărțirii Poloniei.

Confederația poloneză este înfrântă de generalul rus Alexandr Suvorov, care se întoarce apoi în ajutorul feldmareșalului Piotr Rumianțev-Sadunaiski care suferea pierderi mari împotriva trupelor otomane. Situația pe frontul ruso-otoman se schimbă în favoarea rușilor, în urma intrării în luptă a trupelor aliate ruso-prusace sub comnda prințului Alexei Orlov.

Înfrângerea trupelor otomane a urmat în Ucraina, Siria, Egipt și la bătălia navală de la Çeșme (1770). La data de 21 iulie 1774 otomanii semnează tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi (astăzi, satul Kainardja din Dobrogea de Sud, în Bulgaria). În urma acordului de pace, Hanatul Crimeii devine independent, nu mai este vasal porții otomane. Rusia primește o despăgubire de război de 4,5 milioane de ruble, și două porturi importante la Marea Neagră.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

25 septembrie 1789 - Congresul SUA adopta Bill of Rights . Proiectul Legii drepturilor, este numele cu care sunt cunoscute primele zece amendamente la Constituția Statelor Unite. Acestea au fost supuse de James Madison Congresului Statelor Unite în 1789 , și au intrat în vigoare la 15 decembrie 1791, atunci cand au fost aprobate de către trei pătrimi dintre congresmeni si trimise spre ratificare presedintelui. Initial, acestea erau in numar de 12, insa numai 10 dintre acestea au fost ratificate. In 1992, unul dintre amendamente respinse cu 200 de ani in urma a fost in cele din urma aprobat, acesta referindu-se la sitemul de reprezentare al populatiei in structuri.

Deoarece in Constitutia din 1788 au fost inscrise doar cateva drepturi individuale, dupa aprobarea ei s-au adaugat o serie de amendamente care sa garanteze libertatile fundamentale pentru cetatenii tarii. Prin completarile aduse s-a garantat dreptul la libertatea de a vorbi si la religie. Americanii s-au inspirat la conceperea actului legislativ din actul cu acelasi nume, Bill of Rights, pe care Parlamentul Marii Britanii l-a votat in 1689 si in care s-au enumerat libertatile pentru dobandirea carora natiunea engleza a facut revolutia din 1688. O alta sursa de inspiratie a fost Declaratia Drepturilor din Virginia, schitata de luptatorul pentru drepturile omului, George Mason, in 1776.

 

25 septembrie 1807 - S-a nascut Alfred Vail, inginer şi inventator american, cel care a efectuat o primă demonstraţie a unui cod telegrafic bazat pe sistemul inventat de Samuel Morse ; (d.18.01.1859).

 

25 septembrie 1840 - A murit Étienne Jacques Joseph Alexandre MacDonald, mareșal al Franței (n. 1765)

Etienne-Jacques-Joseph-Alexandre MacDonald, Duce de Taranto (n. 17 noiembrie 1765; d. 25 septembrie 1840) a fost un militar francez, Mareșal al Franței (din 1809), care a jucat un rol important în timpul perioadei napoleoniene.

 

25 septembrie 1848 - Caimacamul Constantin Cantacuzino si comisarul Portii Fuad Efendi, au semnat decretul de exilare a fruntasilor revolutiei din Tara Românească; (25.09/7.10).

 

25 septembrie 1849 - A încetat din viaţă Johann Strauss- tatăl, compozitor, violonist şi dirijor austriac; (n.14 martie 1804).

 

25 septembrie 1860 - Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizita “de curtoazie” la Istanbul. Domnitorul a fost primit cu onorurile prevazute pentru sefii de state suverane, renuntându-se la ceremonialul ofensator cu care erau primiti domnii anteriori. Vizita a urmarit solutionarea cerintelor din memoriul adresat Portii si Puterilor garante în luna iunie a aceluiasi an, referitoare la dreptul de a desavârsi unirea celor doua principate si de a modifica legea electorala (25.09/7.10-5.10/17.10).

Situaţia pe plan internaţional complicată de unificarea Italiei a amânat luarea unei decizii. În cele din urmă, la 13 septembrie 1861 s-a deschis la Constantinopol Conferinţa puterilor europene. Trei luni mai târziu Poarta emite firmanul prin care se recunoştea unirea administrativă şi legislativă a Principatelor, cu garanţia Marilor Puteri, însă numai pe timpul domniei lui Cuza . Deşi nu era o izbândă deplină, se făcuse un important progres faţă de situaţia anterioară. În aceste condiţii, pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza a emis „Proclamaţia Unirii”, in care exclama : „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată […] alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie”.

 

25 septembrie 1866 - S-a născut biologul Thomas Hunt Morgan, fondatorul teoriei cromozomiale a eredităţii – “morganism”; a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1933 ; (m. 4 decembrie 1945).

 

25 septembrie 1872 - Se inaugurează Gara de Nord din București și se deschide prima linie de cale ferată București – Ploiești. Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din 13/25 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman–Galați–București–Pitești. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală.

Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.

Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m. Perioada dintre 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.

 

25 septembrie 1881 - S-a născut Lu Xun, unul dintre cei mai importanţi scriitori chinezi din secolul al XX-lea. In China este considerat iniţiatorul curentului literar modern baihua ; (m. 19 octombrie 1936).

 

25 septembrie 1881 - S-a născut poetul roman de origine bulgara Panait Cerna (Panait Stanciof). A fost un poet romantic, epigon al lui Mihai Eminescu ; (m.26 martie 1913).

 

25 septembrie 1883 - A fost inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş.

Lucrările au început în 1873, sub conducerea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, iar costurile lucrarii s-au ridicat la 16 milioane lei-aur. Chiar după inaugurarea sa din 1883, Peleșul va mai suferi modificări, extinzându-se mereu. La forma actuală se ajunge abia în 1914 (anul morții regelui Carol I). Castelul are 160 de camere și mai multe intrări și scări interioare. Turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de metri înălțime. Pe lângă Peleșul propriu-zis, în zonă au mai fost înălțate încă două construcții mai mici, Pelișorul și Foișorul.

 

25 septembrie 1890 - S-a născut Carli Elinor (in alte surse, s-a nascut pe 21 mai sau 21 septembrie), dirijor din SUA, de origine romană, socotit de presa epocii ca cel mai cunoscut compozitor de muzică sincronă cu imaginea filmelor de la inceputul veacului nostru, Carli Elinor are un palmares de peste 1.000 de filme

 

25 septembrie 1897 - S-a născut scriitorul William Faulkner, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1949, laureat al premiului Pulitzer: “Cătunul”, “Lumină de august”, Zgomotul şi furia” ; (m. 6 iulie 1962).

William Cuthbert Faulkner, născut Falkner (25 septembrie 1897 – 6 iulie 1962) a fost un prozator american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1949, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX.

 

25 septembrie 1906 - S-a nascut compozitorul, pianistul si profesorul rus Dmitri Dimitrievici Sostakovici; (d.9 august 1975 ). Este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului al XX-lea. A compus lucrări în numeroase genuri. Cele mai importante lucrări ale sale sunt cele 15 simfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte, lucrări de cameră și lucrări pentru pian solo. În afară de lucrările clasice, Șostakovici a compus și muzica pentru numeroase filme sovietice.

 

25 septembrie 1907 - S-a născut Robert Bresson, regizor şi scenarist francez („Un condamnat la moarte a evadat”, „Procesul Ioanei D’Arc”); (d.18.12.1999).

 

25 septembrie 1913 - S-a născut Maria Tănase, interpretă de muzică populară românească (d. 1963)

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București), interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră (de Nicolae Iorga) și Regina cântecului românesc. A aparut prima data in public in 1921, la o serbare scolara. Si-a intrerupt studiile, fiind obligata sa munceasca pentru intretinerea familiei. In 1934 a intrat prin concurs la Teatrul de vara “Carabus”, condus de celebrul Constantin Tanase.

Debutul carierei artistice al Mariei Tanase a coincis cu debutul radiofonic, in 1938 cu un concert cu piese folclorice. Calitatile ei vocale au fost rapid apreciate. Istoricul Nicoale Iorga a numit-o “Pasarea Maiastra” dupa ce artista a cantat la inchiderea cursurilor Scolii de Vara de la Valenii de Munte, cu ocazia implinirii a 30 de ani de la infiintarea Universitatii, eveniment petrecut in toamna lui 1938. Pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 decembrie 1955 a primit Premiul de Stat, iar in octombrie 1957 i s-a acordat titlul de Artista Emerita. A decedat in Bucuresti, la 22 iunie 1963.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

25 septembrie 1920 - S-a născut actorul şi regizorul rus de film Serghei Bondarciuk, regizorul capodoperei cinematografice “Razboi si Pace” si al filmelor „Waterloo”, „Clopotele roşii”. “Razboi si pace” a fost apreciata drept o capodopera a regiei unei scene de masa (pentru regizarea bataliei de la Borodino s-au folosit peste 100. 000 de figuranti), filmul primind Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain al anului, în 1968; (d.20.10.1994).

 

25 septembrie 1924 - Ministrul de externe Nicolae Titulescu a prezentat la Geneva la cea de-a V-a sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor, în numele guvernului român, punctul de vedere românesc în problema reglementării paşnice a diferendelor internaţionale. La 19.09.1925, Titulescu a semnat Declaraţia pentru reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale.

 

25 septembrie 1936 - S-a născut Ileana Sărăroiu, interpretă de muzică populară românească; (d. 13 mai 1979).

 

25 septembrie 1938 - S-a născut Nicolae Mărgineanu, regizor de film român. Nicolae-Dinu Mărgineanu (n. 25 septembrie 1938, Cluj) este un operator, scenarist, producător și regizor de film român.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si www.agerpres.ro

 

25 septembrie 1944 - În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a încheiat Operatiunea Market – Garden prin care Aliatii au încercat să cucerească unele poduri peste principalele râuri din Olanda ocupată de germani. Operațiunea s-a dovedit un eșec, fluviul Rin ramanand o barieră în calea înaintării trupelor anglo-americane până în la ofensiva din martie 1945.

 

25 septembrie 1944 - S-a născut Michael Douglas, actor și producător american de film.

Michael Kirk Douglas, pe numele său adevărat Michael Danielovitch (n. 25 septembrie 1944 în New Brunswick, New Jersey), actor și producător american. Michael Douglas este fiul celebrului actor american Kirk Douglas și al actriței Diana Dill.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

25 septembrie 1948 - S-a desfăşurat la Bucureşti, prima ediţie a Campionatelor internaţionale de atletism ale României. România a fost o promotoare a atletismului european, prima ediție a acestei competiții din 1948 fiind considerată cea mai veche întrecere organizată pe continent.

 

25 septembrie 1949 - S-a nascut Pedro Almodóvar, regizor spaniol de film. Pedro Almodóvar (n. 25 septembrie 1951, Calzada de Calatrava, Provincia Ciudad Real, Spania) este un regizor spaniol. La sfârșitul anilor 60 s-a mutat la Madrid. A lucrat timp de 12 ani ca asistent administrativ la Compania Națională de Telefoane. A debutat în activitatea cinematografică prin producția unor scurt metraje. Concomitent a jucat în trupa de teatru Los Goliardos și a scris pentru mai multe reviste underground, și i se publică unele din povestiri. De asemenea a cântat în grupul punk Almodovar & McNamara.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

25 septembrie 1950 - La exact trei luni de la începerea Razboiului din Coreea, trupele Națiunilor Unite au ocupat Seulul.

 

25 septembrie 1952 - S-a născut Christopher Reeve, actor american de film (d. 2004)

Christopher D’Olier Reeve[1] (n. 25 septembrie 1952 – d. 10 octombrie 2004) a fost un actor, regizor, producător, scenarist, autor și activist american, cunoscut mai ales pentru interpretarea rolului “Superman”. În mai 1995, în timp ce filma are loc un accident în care actorul, căzând de pe cal pe platourile din Charlottesville, rămâne paralizat de la gât în jos pentru toată viața.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

25 septembrie 1957 - Central High School din Little Rock, Arkansas, devine şcoaoala mixta pentru elevii albi si negri. A fost nevoie de intervenţia armatei americane, care a escortat elevii de culoare, pentru ca localnicii albi să accepte integrarea rasială.

 

25 septembrie 1961 - S-a înfiinţat Consiliul Apărării RPR.

 

25 septembrie 1962 - Se proclamă Republica Democrată Algeria; Ferhat Abbas e ales președinte al guvernului provizoriu.

 

25 septembrie 1968 - S-a născut Will Smith, actor și rapper american.

Willard Carroll “Will” Smith, Jr. (n. 25 septembrie 1968) este un actor, producător, rapper și compozitor american, nominalizat la premiile Oscar și Globul de Aur. De asemenea este artist hip-hop/R&B câștigător al mai multor premii Grammy. În aprilie 2007, revista Newsweek l-a numit „cel mai bun actor de la Hollywood”. Smith a cunoscut faima ca rapper sub numele de The Fresh Prince, la sfârșitul anilor 1980 și în serialul The Fresh Prince of Bel-Air. Printre cele mai notabile filme ale sale sunt Bad Boys și continuarea; Men in Black și continuarea; Independence Day; I, Robot; Ali; The Pursuit of Happyness; I Am Legend; Hancock și Seven Pounds. În 2008 revista Forbes l-a declarat cel mai bine plătit actor din lume.

Smith este considerat de Forbes cel mai profitabil actor în materie de generare a încasărilor pentru filme. Până în 2014, 17 din 21 de filme în care el a jucat un rol principal au acumulat la nivel global încasări de peste $100 milioane fiecare, cinci din ele având încasări de peste $500 milioane fiecare. Per total, până în 2014, filmele sale au încasat $6,6 miliarde la nivel global la office.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.facebook.com

 

25 septembrie 1969 - S-a născut Catherine Zeta-Jones, actriţă americană.

Catherine Zeta Jones (n. 25 septembrie 1969) este o actriță britanică, de origine galeză,. ce joacă în principal în Statele Unite, soţia actorului Michael Douglas, laureată cu Premiul Oscar pentru prestația feminină din musicalul Chicago.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.facebook.com

 

25 septembrie 1970 - A încetat din viaţă scriitorul german Erich Maria Remarque ( “Soroc de viaţă şi soroc de moarte”, “Nimic nou pe frontul de vest”); (n. 22 iunie 1898).

Erich Maria Remarque (pseudonimul literar al lui Erich Paul Remark; n. 22 iunie 1898, Osnabrück, Germania – d. 25 septembrie 1970, Locarno, Elveția) este unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea . Parte din operele sale au fost ecranizate de-a lungul timpului.

 

25 septembrie 1972 - Norvegienii votează majoritar negativ la referendumul privind integrarea tarii lor în Comunitatea Economică Europeană.

 

25 septembrie 1976 - Trupa de rock U2 este înfiinţată după o întâlnire în casa bateristului Larry Mullen. U2 este o formație rock din Dublin,capitala Republicii Irlanda, ai cărei membri sunt: Bono (voce și chitară), The Edge (chitară, claviaturi și voce), Adam Clayton (chitară bas) și Larry Mullen Jr. (baterie și percuție). Înființată în 1976, U2 a rămas printre cele mai apreciate prezențe din lumea muzicală începând cu mijlocul anilor 1980. Grupul a vândut peste 140 de milioane de albume în întreaga lume, având peste șase albume numărul 1 în Statele Unite ale Americii și nouă numărul 1 în Regatul Unit, fiind una din cele mai de succes formații rock din toate timpurile.

 

25 septembrie 1991 - A murit intr-o inchisoare franceza la varsta de 77 de ani, fostul sef al Gestapoului din Lyon, Klaus Barbie, gasit vinovat de asasinarea a numerosi luptatori din rezistenta si evrei francezi; (n.25 octombrie 1913). Supranumit „macelarul din Lyon”, Barbie fost condamnat pentru crime impotriva umanitatii la inchisoare pe viata de un tribunal francez in 1987.

 

25 septembrie 1991 - În ediţia sa din 25 septembrie 1991, ziarul bucureştean ,,România Liberă” publica o ştire cu titlul: ,,România este gata pentru unirea cu Republica Moldova”, citând un interviu acordat de prim-ministrul României Petre Roman ziarului austriac ,,Die Presse”. Mai exact, la întrebarea corespondentului vienez dacă este posibilă Unirea, şeful guvernului de la Bucureşti a spus că nu vede nici o problemă din partea României şi că totul depinde de voinţa moldovenilor.

„Dacă ei vor insista, guvernul român nu se va opune unirii”, a adăugat Petre Roman. Este interesant de reţinut soluţia sugerată de Petre Roman cu privire la soarta celorlalte naţionalităţi din Republica Moldova, mai ales a ruşilor. Premierul român afirma că acestora li se va putea propune să se întoarcă în teritoriile din care provin. „Aceştia [oricum] au fost aduşi ca populaţie în Moldova doar în ultimii 10-20 de ani, de către autorităţile ruseşti, deci nu o consideră propria lor patrie”.

 

25 septembrie 1991 - A patra Mineriada. Minerii din Valea Jiului au ajuns în Gara Băneasa cu mai multe garnituri de tren, conduși de liderul lor sindical, Miron Cozma. La sfârșitul zilei, Miron Cozma îi cere la Palatul Cotroceni președintelui Ion Iliescu demiterea primului ministru Petre Roman în schimbul liniștii din Capitală.

În 24 septembrie 1991, minerii din Valea Jiului intră în grevă generală și cer primului ministru, Petre Roman, să vină la Petroșani pentru a le asculta problemele. Liderul sindical, Miron Cozma, i-a amenințat pe reprezentanții Guvernului că dacă nu se rezolvă aceste nemulțumiri cît mai repede posibil, ei vin în număr mare la București. Primele acțiuni violente au fost făcute la Petroșani unde au intrat în primărie și l-au agresat pe subprefectul Ionel Botoroaga și pe directorul Regiei Autonome a Huilei, Benone Costinaș.

În gara Petrosani solicită trenuri pentru deplasarea la Bucuresti şi fiind refuzaţi, devastează gara, ocupă acceleratul 244 şi deturneaza alte două garnituri de tren. În Petroşani şi Vulcan au loc violenţe, devastări şi incendii. A doua zi, trenurile cu mineri sunt oprite în Gara Craiova, se anunţase că Petre Roman ar fi dispus să vină aici pentru tratative. Minerii refuză oferta şi îl agresează pe prefectul Ilie Ştefan şi pe generalul maior Ilie Marin şi devastează gara. După toate acestea trenurile pleaca spre Bucureşti unde ajung în dimineaţa zilei de 25 septembrie 1991.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

25 septembrie 1992 - A fost inaugurat la Nürenberg, canalul de navigaţie Rin-Main-Dunăre. Avand o lungime de 171 km, Canalului Dunăre-Marea Neagră reduce distanţa de transport dintre Rotterdam şi Constanţa la jumătate.

 

25 septembrie 1996 - A încetat din viaţă Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1 septembrie 1951).

Nicu Ceaușescu (n. 1 septembrie 1951, București – d. 25 septembrie 1996, Viena), al treilea fiu al dictatorului Nicolae Ceaușescu și al soției sale.

 

25 septembrie 1997 - La Biserica Mirăuţi din Suceava, necropolă voievodală, si sediul primei Mitropolii a Moldovei, a fost descoperit mormântul domnitorului Petru I Muşatinul, Domn al Moldovei ( 1375 – decembrie 1391). În ordinea reprodusă în cronicile moldoveneşti şi în diploma lui Alexandru cel Bun din 7 ianuarie 1403 , Petru I Muşatinul a urmat în scaunul voievodal al Moldovei după Laţcu.

Cu excepţia cronicii zise moldo-polone, care greşeşte evident atribuindu-i o domnie de doar 8 ani, şi a cronicii zise anonime sau de la Bistriţa, care-i atribuie, poate nu fără oarecare temei, o domnie de 12 ani, celelalte variante ale cronicilor indigene sunt solidare în a aprecia durata aflării lui Petru I Muşatinul în scaun la 16 ani .

Nici un izvor istoric însă nu menţionează data la care a început să domnească acest voievod. Despre sfârşitul domniei se ştie doar că pe la începutul anului 1392 unii soli de-ai săi continuau să sosească “cu scrisori” la Cracovia, la regele Vladislav al II-lea Jagiello, iar la 30 martie 1392 era deja în scaun urmaşul său – Ştefan I . Ar însemna că Petru I Muşatinul a început să domnească pe la începutul anului 1376, adică vreo 2-3 ani după moartea lui Laţcu. Altfel spus, urcarea în scaun a lui Petru I Muşatinul a marcat sfârşitul perioadei de interregn ,intervenita după stingerea din viaţă a feciorului lui Bogdan şi se înscrie ca un final al luptelor interne pentru scaunul voievodal rămas vacant.

 

25 septembrie 2008 - China lansează nava spaţiala Shenzhou 7, avand la bord trei cosmonauti. Misiunea s-a incheiat fără probleme in ziua de 28 septembrie.

 

25 septembrie 2009 - Vladimir Filat devine cel de-al 8-lea prim-ministru al guvernului Republicii Moldova.

Vladimir Filat (n. 6 mai 1969, satul Lăpușna, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, astăzi Republica Moldova), cunoscut mai mult ca Vlad Filat, politician și om de afaceri din Republica Moldova, membru fondator și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, fost prim-ministru al Republicii Moldova între 2009 și 2013 și fost președinte interimar al Republicii Moldova în 2010. Este unul dintre cei mai bogați și mai influenți oameni din Republica Moldova.

 

25 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

Forțele sovietice mărșăluind în Polonia în 1939

foto: ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

17 septembrie este a 260-a zi a calendarului gregorian și a 261-a zi în anii bisecți. 105 zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 17 septembrie

(BOR) Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale: Pistis, Elpis și Agapis

 

(BRU) Ss. Sofia și ficele ei Pistis, Agapi și Elpida, martire († secolul al II-lea)

 

(BRC) Sf. Robert Bellarmin, episcop, învățător al Bisericii

Sfântul Robert Bellarmin (* 4 octombrie 1542, Montepulciano, † 17 septembrie 1621, Roma), membru al ordinului iezuit, cardinal, doctor al Bisericii Canonizat în anul 1930, iar în 1931 trecut în rândul doctorilor Bisericii.

 

Astăzi în istorie pentru 17 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 17 septembrie în Istorie:

- 17 septembrie 1939 – Invazia Poloniei

 

17 septembrie 456 - Generalul roman (magister militum) Remistus este executat. Era probabil de origine vizigota, si comandantul armatei sub împăratul Avitus. În 456, el a fost numit magister militum și devine primul „barbar” ridicat la acest rang militar. În același an, împăratul Avitus, respins de Senatul roman, a decis sa paraseasca Italia pentru Galia, unde a intenționa să stranga o oaste pentru a reveni, în timp ce trupele Remistus ramase în Italia s-au ciocnit cu armata Senatului, condusă de Ricimer, s-a baricadat în Ravenna, unde a fost asediata. Remistus a fost capturat și omorât la scurt timp după un incendiu care a ars o parte considerabilă a orașului imperial. Imparatul Avitus va fi la randul sau ucis, la o lună de la moartea lui Remistus.

 

17 septembrie 642 - Arabii musulmani ocupa Alexandria si incendiaza celebra sa biblioteca.

Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității. Situată în Alexandria, adevărată metropolă a civilizației greco-romane din Egiptul antic, conținea peste 900.000 de pergamente. Întemeiat în jurul lui 332 î.Hr. de Alexandru cel Mare, orașul Alexandria s-a dezvoltat în continuare și în vremea lui Ptolemeu I. Acesta din urmă a construit, în 288 î.Hr., un muzeu (palat al muzelor), care găzduia o universitate, o academie și o bibliotecă. La început mărimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri), ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700.000.

 

17 septembrie 879 - S-a născut Charles al III-lea, rege al Frantei din dinastia Carolingienilor; (d. 7 octombrie 929). A fost regele Franciei de Vest de la 898 până la 922 și regele Lotharingiei din anul 911

 

17 septembrie 1176 - A avut loc Bătalia de la Myriokephalon, în Frigia, între Imperiul Bizantin si turcii selgiucizi. Armata bizantina condusa de imparatul Manuel I Comnenul este nevoita sa se retraga din fata turcilor selgiucizi, condusi de sultanul Kılıç Arslan al II – lea. Infrangerea a marcat sfarsitul tentativelor bizantine de a recupera platoul anatolian, care a fost pierdut pentru totdeauna.

Populatia locala crestina s-a convertit progresiv la islam,pentru a nu plati impozitele impuse non-musulmanilor, astfel ca in scurt timp turcii au ajuns in Anatolia Centrala superiori din punct de vedere demografic romeilor (grecilor ortodocsi), fideli Patriarhiei de la Constantinopol. Turcii selgiucizi erau o populatie turcica migrata din Turkestan catre Orientul Apropiat si Asia Mica, in secolele XI-XIII.

 

17 septembrie 1462 - S-a desfășurat Bătălia de la Świecino, între trupele cavalerilor teutoni si cele ale Regatului Poloniei in timpul razboiului de treizeci de ani. Batalia s-a incheiat cu victoria polonezilor, Danzigul si Pomerania fiind eliberate.

 

17 septembrie 1577 - A fost ratificată prin Edictul de la Poitiers, Pacea de la Bergerac incheiata la 14 septembrie între regele Franței, Henric al III-lea si protestantii hughenoti.

 

17 septembrie – 7 octombrie 1620 - Bătălia de la Țuțora (1620) – Parte din Războaiele Moldoveano-Polone şi
Războaiele magnaţilor polonezi în Moldova (1593-1621)

Bătălia de la Țuțora a fost o bătălie dintre Uniunea statală polono-lituaniană (sprijinită de trupele Moldovei) și Imperiul Otoman, (sprijinit de Hanatul Crimeii), care a avut loc între 17 septembrie – 7 octombrie 1620 în Moldova, la Țuțora, pe malurile Prutului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

17 septembrie 1621 - A murit la Roma, Robert Bellarmin, unul din cei 33 de Doctori ai Bisericii Catolice. Sfântul Robert Bellarmin ( n. 4 octombrie 1542, Montepulciano), a fost membru al ordinului iezuit si cardinal catolic. A fost canonizat în anul 1930, iar din 1931 trecut în rândul doctorilor Bisericii.

 

17 septembrie 1630 - A fost fondat de coloniștii puritani emigrati din Anglia, orasul Boston, din actualul stat nord-american Massachussets.

 

17 septembrie 1665 - A murit regele Filip al IV-lea al Spaniei; (n. 8 aprilie 1605). A urcat pe tron în 1621 şi a domnit în Spania până la moartea sa şi în Portugalia până în 1640. Filip a fost un patron al artelor, inclusiv al artiştilor ca Diego Velázquez, şi a condus Spania în timpul perioadei dificile din timpul Războiului de Treizeci de Ani. În ajunul morţii sale, în 1665, Imperiul spaniol ajunsese la 12,2 milioane km2.

 

17 septembrie 1683 - Savantul olandez Antonie van Leeuwenhoek a scris o scrisoare catre Royal Society din Anglia, in care facea prima descriere a protozoarelor descoperite de el in apa de ploaie ,pe care le numeste „animalicules”. El le considera „cele mai jalnice ființe din câte mi-a fost dat să văd pentru că, atunci când se întâlnesc cu oricare din particulele sau micile filamente din apă (care se găsesc din abundență în apă, mai ales dacă e statută de mai multe zile), ele se prind în acestea; iar atunci își strâng corpul într-o formă ovală și se luptă, întinzându-se cu vigoare, ca să scape de coadă; apoi tot corpul se întoarce spre restul de coadă, iar coada redevine incolăcită, ca o sârma de cupru sau de fier care, după ce a fost învârtită în jurul unui băț rotund și apoi scoasă, își păstreaza toate spirele.”

 

17 septembrie 1775 - Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii: Invazia Canadei începe cu Asediul de la Siege of Fort St. Jean.

 

17 septembrie 1787 - A fost adoptată in Convenția Constituțională din Philadelphia forma finală a Constituției SUA.

Imediat după adoptare, a fost supusă ratificării tuturor celor treisprezece foste colonii britanice, fiind votată și acceptată de adunările celor treisprezece state originare la date diferite, între 7 decembrie 1787 de către statul Delaware, primul, și 29 mai 1790 de către statul Rhode Island, al treisprezecela și ultimul dintre cele treisprezece state originare.

După intrarea sa efectivă în aplicare, la 4 martie 1787, exact așa cum a fost inițial preconizat de către un grup al Părinților Fondatori, respectiv validând Uniunea și Constituția însăși, la 21 iunie 1788, când “pragul critic” de nouă state semnatare a fost atins prin ratificarea sa de către statul New Hampshire, Constituția Statelor Unite a servit ca model multor națiuni. Astăzi, constituția Statelor Unite este cea mai veche constituție de tip federal din lume, fiind efectiv în vigoare de peste 228 de ani. În același timp, este cea mai veche constituție scrisă din lume care funcționează neîntrerupt de la adoptarea sa.

„Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea realizării unei Uniuni mai strânse, așezării dreptății, asigurării Liniștii interne, înzestrării pentru apărarea obștească, promovării Prosperității generale si asigurării Binecuvântărilor Libertății pentru noi înșine si pentru Urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de față pentru Statele Unite ale Americii.”

 

17 septembrie 1789 - Astronomul britanic de origine germană William Herschel a descoperit un satelit al planetei Saturn, pe care mai târziu îl va numi Mimas.

Mimas este unul dintre cei 62 de sateliți ai lui Saturn. A fost descoperit în 1789 de William Herschel și a fost numit în acel moment Saturn I, pentru că satelitul cel mai apropiat intre sateliții descoperiți atunci de Herschel de planeta Saturn (pe care o înconjoară în 22,5 ore). Numele ulterior, Mimas, provine din mitologia greacă, unde Mimas este unul dintre giganți, fiul lui Gaia.

 

17 septembrie 1812 - Începutul celei de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi în Moldova.

Scarlat Callimachi (n. 1773 în Constantinopol; d. 12 decembrie 1821), a fost domnul Moldovei între 24 august 1806 – 26 octombrie 1806, 4 august 1807- 13 iunie 1810 si 17 septembrie 1812 – iunie 1819, și al Tarii Romanesti intre lunile februarie si iunie 1821. Protector al culturii, a acordat atenție Academiei Domnești din Iaşi şi celei teologice de la Socola.

În 1813, odată cu deschiderea Cursului de inginerie şi hotarnică în limba romană, de catre Gheorghe Asachi, se puneau bazele învațămîntului academic în limba romană. Din inițiativa lui Asachi a fost pusă în scena şi prima piesă de teatru în limba romană, „Mirtil şi Hloe”, prelucrată dupa poetul Florian. Lui Callimachi i se datorează elaborarea primului cod de legi din Moldova – Codicele Callimachi, publicat în 1817 în limba greacă.

In ianuarie 1821 a fost numit domn al Valahiei, dar izbucnirea mișcării lui Tudor Vladimirescu l-a împiedicat să-şi ocupe tronul. Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici). A luat măsuri împotriva ciumei si este cel care a introdus cultura cartofilor în Moldova. A fost mazilit pentru că era considerat omul rușilor. Scarlat a fost dus la Constantinopol unde a scapat de execuție numai datorită nebuniei care l-a lovit. Moare otrăvit în 1821, pentru că era bănuit că este de partea revoluției grecești.

 

17 septembrie 1823 - A încetat din viaţă Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc; (n. 5 iunie 1779, la Avrig in Transilvania).

Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, Avrig – d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească  A fost iniţiatorul şi conducătorul primei şcoli cu predare în limba română, “Şcoala de la Sfântul Sava” – 1818 din Bucuresti.

 

17 septembrie 1826 - S-a născut Bernhard Riemann, matematician german (d. 1866)

Georg Friedrich Bernhard Riemann(17 septembrie 1826 – 20 iulie, 1866) matematician german cu importante contribuții în analiza matematică și geometria diferențială, unele dintre ele deschizând drumul ulterior spre teoria relativității generalizate.

 

17 septembrie 1854 - S-a născut inventatorul David Buick, fondatorul “Buick Motor Car Company”; (m. 5 martie 1929).

 

17 septembrie 1856 - S-a născut Moses Gaster, rabin evreu din România şi Anglia, care s-a distins ca filolog, istoric literar şi folclorist,în mod deosebit în domeniul limbii şi culturii române şi al studiilor iudaice, a fost membru de onoare al Academiei Române; (d.05.03.1939). Ca lingvist, a susținut romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca Stratificarea elementului latin în limba română sau Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen.

Se apreciază că cea mai importantă lucrare a sa în domeniul filologiei este Crestomația română, lucrare în două volume incluzând reproducerea a peste 200 de texte manuscrise din sec. XVI-XVIII. Ca istoric literar a fost preocupat de vechimea și periodizarea limbii române, de locul și importanța literaturii române și a îngrijit cea mai bună ediție din Povestea vorbei a lui Anton Pann.

 

17 septembrie 1857 - S-a născut Constantin Tiolkovski, savant si inventator rus, specialist in rachete si unul din fondatorii cosmonauticii moderne; (d. 19 septembrie 1935).

Konstantin Eduardovici Țiolkovski (17 septembrie 1857 – 19 septembrie 1935) a fost un savant rus specialist în rachete și pionier al astronauticii. Pasionat de cucerirea spațiului, pe care o considera posibilă în anul 2017, Țiolkovsxi a fost cel care a descoperit principiile rachetei multiple, precum și înlocuirea combustibilului solid cu un amestec de oxigen și hidrogen lichid. În 1895 Konstantin Țiolkovski a introdus conceptul de Turn Țiolkovski, un „lift spatial” conceput să se înalțe de la suprafața Pământului, dincolo de orbita sa geostaționară (la 35.786 km).

 

17 septembrie 1863 - A încetat din viaţă Alfred de Vigny, poet, prozator, dramaturg francez; (n. 27 martie 1797).

Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire – d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea.

El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor.

 

17 septembrie 1876 - S-a născut compozitorul roman Alexis Catargi; (m. 20 august 1923).

 

17 septembrie 1881 - S-a născut la Bacau George Bacovia, poet român format la școala simbolismului literar francez; (d.22.05.1957, Bucureşti).

George Bacovia (n. 17 septembrie 1881 (S.V. 4 septembrie), Bacău – d. 22 mai 1957, București) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă

 

17 septembrie 1900 - S-a născut omul de afaceri John Willard Marriott, fondatorul lantului de hoteluri Marriott ; (d.13 august 1985).

 

17 septembrie 1901 - S-a născut navigatorul britanic sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice. In 1966, în 226 de zile, la bordul ambarcaţiunii “Gipsy Moth IV”, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii, în urma acestui succes, fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii; (m. 26 august 1972).

 

17 septembrie 1916 - Asul aviatiei de vanatoare germane din primul razboi mondial, Manfred von Richtofen (supranumit “Baronul Roșu”), câștigă prima sa luptă aeriană lângă Cambrai, in Franta , in timpul primului razboi mondial. Manfred von Richthofen (Freiherr Manfred Albrecht von Richthofen) (n. 2 mai 1892, „Breslau” azi Wrocław – d. 21 aprilie 1918, la Vaux-sur-Somme, Franţa), a fost un pilot de elită german şi un tactician de exceptie al luptelor aeriene din primul război mondial.

El a doborât în timpul războiului cele mai multe avioane de vânătoare inamice, fiind supranumit de germani „Der Rote Baron” (Baronul roşu) – deoarece zbura frecvent cu un avion de culoare roşie, aceeaşi poreclă („Baronul roşu”) fiind folosită şi de englezi. Francezii l-au numit însă „Le Diable Rouge“ (Demonul roşu). A murit din cauza unei hemoragii interne cauzată de o împuşcătură de jos, de la sol. La 21 aprilie 1918 a fost îmormântat de britanici cu onoruri militare, lucru care reflecta respectul acestui as al aviatiei căzut, care în timpul carierei sale militare a avut 80 de victorii

 

17 septembrie 1919 - A fost înfiinţat la Cluj Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică “Gheorghe Dima”).

 

17 septembrie 1922â - S-a născut Agostinho Neto,presedintele Miscarii populare de eliberare a Angolei si primul presedinte al Republicii Angola din 1975. A fost si un important poet de limba portugheza; (m.10.09.1979).

 

17 septembrie 1935 - S-a născut Ken Kesey, scriitor american, autor al romanului “Zbor deasupra unui cuib de cuci”; regizorul Milos Forman a ecranizat romanul, în 1975, câştigând cinci premii Oscar; (d.10.11.2001).

 

17 septembrie 1935 - România a fost admisă ca membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor, cu o majoritate de 50 de voturi (din totalul de 52), fapt fără precedent în istoria acestui for internaţional.

 

17 septembrie 1939: Al Doilea Război Mondial: Armata sovietică a invadat Polonia dinspre est, la șaisprezece zile după ce Germania Nazistă a atacat-o dinspre vest. Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară sovietică care a fost declanșată fără nicio declarație oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial.

La șaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei din partea de est. Invazia a luat sfârșit la 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.

La începutul anului 1939, Uniunea Sovietică a participat la negocieri cu Regatul Unit, Franța, Polonia și România pentru a forma o alianță împotriva Germaniei Naziste. Negocierile au eșuat când Uniunea Sovietică a insistat ca Polonia și România să ofere drepturi de trece a trupelor sovietice prin teritoriul lor ca parte dintr-un acord de securitate colectivă.

Eșecul acestor negocieri a determinat Uniunea Sovietică să încheie Pactul Molotov-Ribbentrop cu Germania Nazistă la 23 august; acesta a fost un pact de neagresiune care conținea un protocol secret de a împărți Europa de Nord și de Est în sferele de influență germană și sovietică. La o săptămână de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, forțele germane au invadat Polonia din nord, sud și vest.

Forțele poloneze s-au retras în sud est unde au pregătit o mare defensivă a Capului de pod român și au așteptat sprijin și ajutor din partea britanicilor și francezilor. Armata Roșie sovietică a invadat Kresy conform protocolului secret la 17 septembrie.

Guvernul sovietic a anunțat că intervenise pentru a-i apăra pe ucraineni și pe belaruși care locuiau în părțile estice ale Poloniei, deoarece statul polonez se prăbușise în fața atacului Germaniei Naziste și nu mai putea oferi siguranță cetățenilor săi. Înfruntând un al doilea front, guvernul polonez a realizat că apărarea Capului de pod român nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea de urgență a tuturor trupelor în România neutră.

Armata Roșie și-a atins obiectivele, depășind numeric rezistențele poloneze și capturând aproximativ 230.000 de prizonieri de război polonezi. Guvernul sovietic a anexat teritoriul sub controlul acestuia iar în noiembrie 1939 a făcut din 13.5 milioane de foști cetățeni polonezi aflați sub conducerea acestuia cetățeni ai Uniunii Sovietice.

Uniunea Sovietică a început imediat o campanie de sovietizare a noilor zone dobândite. Aceasta a inclus alegeri organizate, rezultate pe care Uniunea Sovietică le-a folosit să-și legitimeze anexarea Poloniei estice. Sovieticii au înăbușit opozițiile prin execuții numeroase și mii de arestări. Uniunea Sovietică a deportat sute de mii de persoane din această regiune către Siberia și alte părți îndepărtate ale Uniunii Sovietice în patru valuri de deportări între 1939 – 1941.

Forțele sovietice au ocupat Polonia până în vara anului 1941 când au fost expulzați prin invadarea armatei germane în cursul Operațiunii Barbarosa. Zona se afla sub ocupația naziștilor până când Armata Roșie a recucerit-o în vara anului 1944. Un acord la Conferința de la Ialta a permis Uniunii Sovietice să anexeze aproape toate porțiunile Celei de a Doua Republici Poloneze conform Pactului Molotov-Ribbentrop, despăgubind Republica Populară Poloneză cu jumătatea sudică a Prusiei Răsăritene și teritoriile estice ale Liniei Oder-Neisse. Uniunea Sovietică a împreunat teritoriile invadate în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă.

 

17 septembrie 1939 - Al Doilea Război Mondial - Submarinul german U-boot U 29 scufundă portavionul britanic HMS Courageous cu două lovituri de torpile; la bord erau peste 500 de oameni.

 

17 septembrie 1939 - Finlandezul Taisto Mäki devine primul om care a alergat 10.000 de metri în mai puțin de 30 de minute, mai exact: 29:52.6

 

17 septembrie 1940 - Plănuita invadare a Angliei (nume de cod Operațiunea Sealion) de către trupele germane se va amâna pe termen nelimitat din cauza rezistentei inversunate a Royal Air Force britanice.

 

17 septembrie 1943 - A murit Dionisie Erhan, cleric ortodox român (n. 1868)

PS Dionisie Erhan, născut Dimitrie Erhan (n. 2 noiembrie 1868, Bardar, Ialoveni — d. 17 septembrie 1943, Chișinău) a fost un cleric ortodox român. La 25 octombrie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut în rândul Sfinților pe Episcopul Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail cu zi de pomenire la 17 septembrie.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

17 septembrie 1944 - Masacrul de la Sărmașu – În 17 septembrie 1944, trupe de jandarmi maghiari sprijinite de localnici membrii ai gărzii civile maghiare au torturat și masacrat 126 evrei din localitatea Sărmașu. Cadavrele celor uciși (31 de bărbași adulți, 52 de femei adulte și 43 de copii până la vârsta de 15 ani) au fost deshumate din două gropi comune, în februarie 1945. Concluzia la care a ajuns Comisia medico-legală care a realizat autopsierea cadavrelor: moarte violentă prin împușcare, iar în cazul mai multor copii, moarte violenta prin asfixiere, aceștia fiind îngropați de vii.

Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Sărmașu și Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. Prin sentința Tribunalului din Cluj s-a stabilit responsabilitatea pentru masacrul de la Sărmașu: doi ofițeri din trupele de jandarmi (cpt. Lancz Laszlo, lt. Vecsey) și cinci subofițeri (slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt. Horvath Istvan și plt. Polgar) au fost găsiți vinovați și au primit sentințe de condamnare la moarte.

Doi dintre localnici au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru participare la masacru: Panczel Janos (soldat-jandarm din Sărmașu) și Soos Istvan (membru al gărzii civile maghiare din Sărmașu) au fost condamnați la 20 de ani, respectiv la 5 ani de închisoare.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

17 septembrie 1944 - Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind rezistenţa înverşunată şi bine organizată a armatelor germano-ungare. Bătălia de la Oarba de Mureş este considerată cea mai grea bătălie purtată pe teritoriul românesc în cel de-al doilea război mondial, aproximativ 11 000 mii de militari români, aflaţi sub comandament sovietic, pierzându-şi viaţa în intervalul 17.09-6.10.1944.

 

17 septembrie 1944 - Trupe aeropurtate americane, engleze si poloneze sunt parasutate in spatele liniilor de aparare germane din Olanda, in cadrul Operatiunii „Market”, parte a operatiunii cu nume de cod ” Market Garden”. A fost una dintre cele mai mari operatiuni militare de acest tip la care au participat peste o mie de avioane si planoare americane si engleze.

 

17 septembrie 1944 - Al Doilea Război Mondial – Trupele sovietice lanseaza a ofensiva asupra orasului împotriva armatei germane și a unităților estoniene.

 

17 septembrie 1944 - Al Doilea Război Mondial – Forțele germane sunt atacate de către aliați în bătălia de la San Marino.

 

17 septembrie 1948 - Extremisti israelieni din organizatia terorista Lehi il asasinează la Ierusalim pe diplomatul suedez, contele Folke Bernadotte, care fusese desemnat de Organizația Națiunilor Unite să medieze între națiunile arabe și Israel. Atentatorii l-au ucis pe contele Bernadotte şi pe ataşatul militar francez, colonelul André Serot. Ei au murit pe loc. Se pare că ataşatul francez a fost confundat cu trimisul american Ralph Bunche.

 

17 septembrie 1963 - Premiera primei coproducţii franco-române, filmul “Codin”, ecranizare a romanului lui Panait Istrati, in regia francezului Henri Colpi.

 

17 septembrie 1978 - Președintele Egiptului Anwar Al-Sadat și Primul-Ministru cel al Israelului Menachem Begin (în imagine împreună cu presedintele S.U.A. Jimmy Carter) au semnat Acordurile de la Camp David.

 

17 septembrie 1988 - Se deschide la Seul a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară.

 

17 septembrie 1991 - În timpul celei de-a 46-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU, fostele state sovietice Lituania, Letonia si Estonia sunt admise ca membri cu drepturi depline ai ONU.

 

17 septembrie 1991 - Linus Torvalds lansează prima versiune Linux (Versiunea 0.01).

 

17 septembrie 1991 - Parlamentul R.Moldova adoptă „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice”.

 

17 septembrie 1994 - A murit austriacul Karl Popper, unul dintre cel mai importanti filosofi britanici ai secolului XX ; (n.28.07.1902) (« Lecţia acestui secol »,”Cunoaştere obiectivă »).

 

17 septembrie 2000 - A decedat la Bucuresti marele actor român Dem Radulescu; (n.21 septembrie 1931, Ramnicu Valcea).

Dem Rădulescu (n. 21 septembrie 1931, Râmnicu Vâlcea – d. 17 septembrie 2000, București), actor de comedie român de teatru, film și televiziune, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. A fost unul din cei mai mari actori de comedie pe care i-a avut teatrul si cinematografia românească, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Dem Radulescu fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” si a fost declarat post-mortem cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea.

 

17 septembrie 2002 - Pentru prima dată de la încheierea celui de-al doilea război mondial, între Tokyo şi si regimul comunist de la Phenian, au avut loc discuţii diplomatice în cadrul unui summit istoric, la care au participat premierul Japoniei, Junichuio Koizumi şi liderul Coreei de Nord, Kim Jong II. Japonia a cerut oficial scuze Coreei de Nord, pentru ocuparea peninsulei în perioada 1910-1945.

 

17 septembrie 2002 - Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, au avut loc, în Tibet, negocieri între oficiali chinezi de nivel înalt şi un emisar al liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama.

 

17 septembrie 2006 - A încetat din viaţă Aristide Buhoiu, cunoscut realizator de televiziune, “Drumuri europene”, cu cea mai mare audienţă la TVR.; (n. 4 aprilie 1938).

 

17 septembrie 2013 - A decedat industriaşul japonez Eiji Toyoda ;(n. 1913. Născut într-o familie de industriaşi textili, Eiji Toyoda este fiul lui Heihachi Toyoda, fratele fondatorului companiei Toyoda Loom Works, Sakichi Toyoda. Marele sau merit a fost aducerea companiei Toyota Motor Corporation la recunoaşterea mondială. Toyoda a condus compania până în 1994.

Protest Uniti Salvam Rosia Montana

foto realizat de Cristian Vasile
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com, ro.wikipedia.org, youtube.com

 

15 septembrie este a 258-a zi a calendarului gregorian și a 259-a zi în anii bisecți. 107 zile rămase până la sfârșitul anului.

 

Sărbătorile Zilei de 15 septembrie

(BOR) ✝) Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului; ✝ Sfântul Mare Mucenic Nichita; ✝ Sfântul Ierarh Visarion, Arhiepiscopul Larisei

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Timişoarei, s-a născut pe la anul 1568 în oraşul Raguza din Dalmaţia, pe malul Mării Adriatice, fiind vlah de origine ca şi Sfinţii Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, Dimitrie cel Nou Basarabov, Cuvioasa Paraschiva de la Iaşi şi Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş şi primind la botez numele Iacob. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 15 septembrie.

 

(BRU) Sf. Nichita Gotul, martir († 372). Sf. Fecioară Maria Îndurerată

(BRC) Sf. Fecioară Maria Îndurerată

Costa Rica – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

El Salvador – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

Guatemala – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

Honduras – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

Nicaragua – Ziua națională – Proclamarea independenței (1821)

 

Astăzi în istorie pentru 15 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 15 septembrie în Istorie:

- 15 septembrie 1848 – A treia Adunare Naţională de la Blaj;

- 15 septembrie 2013 – La București a 15-a zi consecutivă de proteste împotriva proiectului minier de la Roșia Montană

 

15 septembrie 668 - Imparatul Imperiului Roman de Răsărit, Constans al II-lea Pogonatos (Barbosul),( n.7 noiembrie 630), este asasinat la Siracuza in Italia.

Konstantinos Pogonatos (7 noiembrie 630 – 15 septembrie 668), cunoscut sub numele de Constans II (Constantin, poreclit Pogonatul sau Bărbosul), a fost împărat bizantin între 641 și 668. El era fiul lui Constantin III. A urcat pe tronul Bizantului in anul 641. În 659, Constans i-a asociat la domnie pe fii săi, Constantin, Heraclius și Tiberius, iar el s-a retras la Siracusa in Sicilia.

În restul domniei sale, Constans s-a angajat în luptă cu statele longobarde din Italia. În 663 a vizitat pentru 12 zile Roma, lucru pe care nici un împărat nu îl mai făcuse de peste două secole. În anul 668, a fost asasinat în baie de către slujitorii săi, fiind urmat la tron de fiul său cel mare, Constantin.

 

15 septembrie 921 - Sfanta Ludmila a fost asasinata.

Sfânta Muceniţă Ludmila s-a născut în Boemia în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Contele Melnik, tatăl ei, era un om bogat, unul dintre marii dregători ai ţării. Ludmila s-a căsătorit cu prinţul Borzivoi al Boemiei. Cu prilejul unei călătorii în Moravia au cunoscut pe cei doi fraţi Metodie şi Chiril, “apostolii slavilor”. În urma acestei întâlniri, Ludmila şi Borzivoi, soţul ei, au primit Sfântul Botez împreună cu mulţi dintre slujitorii lor.

Astfel a apărut prima Biserică creştină în Boemia. Dumnezeu a binecuvântat căsătoria lor cu un fiu pe nume Vratislas, căruia, după ce s-au retras la Castelul Tetin, i-au lăsat conducerea tronului Boemiei. Vratislas s-a căsătorit cu prinţesa păgână Dragomira şi au avut un fiu pe nume Venceslas.

Acesta a fost crescut în credinţa creştină de către Ludmila, bunica lui, spre deosebire de celălalt copil al Dragomirei, Boleslav, care a rămas păgân, iar după moartea lui Borzivoi şi a fiului său Vratislas, cei doi copii au rămas sub conducerea regentă a Dragomirei. Deoarece Boleslav şi Dragomira urau pe Venceslas şi Ludmila pentru că erau creştini, au complotat, omorându-i în timp ce se aflau în biserică rugându-se. Dar împăratul Germaniei, Otto I, a invadat Boemia ca să pedepsească pe cei care l-au omorât pe vasalul său. Învingând pe Boleslav şi Dragomira, le-a impus să restabilească religia creştină şi să plătească un tribut anual.
articol preluat de pe: doxologia.ro

 

15 septembrie 994 - Victoria fortelor generalului fatimid Manjutakin, asupra fortelor Imperiului Bizantin, in bătălia de la Orontes. Intrata in panica, armata bizantină s-a retras in debandada suferind grele pierderi. Această înfrângere a dus la intervenția directă a împăratului bizantin Vasile al II-lea, care l-a demis pe generalului Bourtzes, pe care l-a înlocuit cu Damian Dalassenos.

 

15 septembrie 1254 - S-a născut navigatorul venetian Marco Polo, cunoscut pentru relatările sale despre o călătorie în China;(d.08.01.1324).

 

15 septembrie 1353 - Împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg şi regele Ungariei Ludovic I, încheie acordul de succesiune pentru tronul Ungariei.

Împăratul Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga – d. 29 noiembrie 1378), a fost Rege al Germaniei din 1346, rege al Boemiei din 1347 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355. Este considerat a fi una din cele mai importante figuri ale evului mediu târziu.

 Ludovic I numit cel Mare [magh. I. Nagy Lajos, pl. Ludwik Węgierski sau Ludwik I Wielki, Andegawenski, în trad. "Ludovic Maghiarul", "Ludovic cel Mare", "Ludovic Angevinul"], (n. 3 martie 1326 – d. 10 septembrie 1382) a fost rege al Ungariei (1342 – 1382) şi al Poloniei (1370 – 1382), fiul lui Carol Robert din dinastia de Anjou.

 

15 septembrie 1486 - Din porunca lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlau.

Curtea domnească din Hârlău este o curte domnească atestată pentru prima dată în anul 1384 în orașul Hârlău, la o distanță de 74 km de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine. Ansamblul curții domnești din Hârlău a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, fiind format din 2 obiective:
- Biserica “Sf. Gheorghe” – datând din 1492;
- Ruinele curții domnești – datând din anul 1384, reclădită în 1486 și 1624.

 

15 septembrie 1521 - Domnitorul Țării Românești Neagoe Basarab,  ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Arges, moare și este urmat de fiul său, Teodosie.

Neagoe Basarab (n. ~1459 – d. 1521) a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Soția sa a fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici. Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani), iar in timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut legenda Meşterului Manole.

Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină „ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”. Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie”, scrisă în slavonă, dar tradusă de cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654).

Aceasta exceptionala lucrare a fost concepută între anii 1513-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul că „învăţăturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului.

În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa şteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum şi numele fetelor voivodului: Stana, Roxana şi Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.

 

15 septembrie 1538 - Începutul dominației otomane asupra Moldovei. Sultanul turc Soliman intră în Suceava, capitala Principatului Moldovei.

Pe 21 august 1538 otomanii treceau Dunărea pe la Isaccea-Obluciţa, tătarii au atacat dinspre răsărit şi polonii pătrundeau dinspre nord, asediind Hotinul, astfel încât „la mijloc să sbătea voievodul Moldovei. Şi de peste tot nu se putea gândi la vreun ajutor” (Cronicile slavo-române). Domnul moldovean Petru Rareş s-a îndreptat mai întâi spre poloni, cu care începe tratativele, la Hotin (28 – 31 august 1538).

Tratatul încheiat prevedea renunţarea pentru totdeauna la Pocuţia şi eliberarea prizonierilor, nu însă şi ajutor militar împotriva otomanilor. Eroul luptei antiotomane, Petru Rareş, a domnit în Moldova de două ori – 1527–1538; 1541–1546.Era fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare cu Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat.

Moldovenii au reusit sa opreasca avangarda tătară la trecerea Prutului (sfârşitul lui august – începutul lui septembrie), la Ştefăneşti, dar sultanul turc face joncţiunea cu tătarii hanului Sahib Ghirai (1532 – 1551), lângă târgul Iaşilor (9 septembrie) şi porneşte spre Suceava.

Confruntat cu enorma presiune turca si în acelaşi timp, aflând că „ţara să vorovéşte să-l părăsească” (boierii Găneşti şi Arbureşti, în frunte cu Mihu portarul Sucevei, trecuseră de partea otomanilor), Rareş alege „să ajungă la Ianoşu craiul ungurescu” (Grigore Ureche), sperând la un ajutor militar.

Părăsit în faţa primejdiei, domnul „a plecat cu puţini, cu faţa udată de lacrimi, lăsând în urmă neorânduielile, la 14 septembrie” (Cronicile slavo-române) si trădat de marii boieri, Petru Rareş se refugiază în cetatea Ciceului in Transilvania.

La 15 septembrie 1538, sultanul intră în Suceava, dispune urmărirea domnului fugar şi convocarea Sfatului Domnesc, pentru a i se aduce la cunoştinţă noile reglementări. În urma acestei expediţii, Moldova a fost supusă şi Rareş înlocuit cu Ştefan Lăcustă (1538 – 1540), fiind prima dată când un domn al Moldovei este numit direct de sultan, iar condiţiile păcii sunt cuprinse într-o diplomă a sultanului, nu într-un tratat bilateral.

Teritoriile din sud-estul ţării, cu Bugeacul si Tighina, au fost anexate Imperiului Otoman,în 1538 teritoriul dintre Prut şi Nistru este ocupat, iar Bugeacul colonizat cu tătari. Sultanul hotărăşte instalarea la Suceava a unei trupe formate din 500 de ieniceri, menită a-l supraveghea pe domn. Se instaureaza dominaţia otomana asupra Moldovei.

 

15 septembrie 1613 - S-a născut la Paris, filosoful si scriitorul francez François de la Rochefoucauld (François VI, duce de Rochefoucauld, prinț de Marcillac); (d.16 martie 1680).

François de la Rochefoucauld (n. 15 septembrie 1613, Paris – d. 16 martie 1680) a fost filozof și moralist francez, fin observator al moravurilor și caracterelor, autor al unor “Maxime” (504 la număr). François VI, duce de Rochefoucauld, prinț de Marcillac, fiul lui François V (guvernator de Poitou apreciat de Richelieu) s-a născut la Paris.

La 15 ani s-a căsătorit cu verișoara sa Mlle de Vivonne, cu care șase ani mai târziu va avea un fiu.Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: Memorii (Mémoires), este descrisă epoca Frondelor (1662) , Cugetări sau sentințe și maxime morale (Réflexions ou sentences et maximes morales), operă de viziune pesimistă, remarcabilă prin acuitatea observației, care a introdus aforismul în literatura franceza (1664).

 

15 septembrie – 27 octombrie 1642 - A avut loc Sinodul de la Iași. Sinodul de la Iași a fost o întâlnire bisericească ortodoxă ce a avut loc în orașul Iași din Principatul Moldovei (astăzi în România), în perioada 15 septembrie – 27 octombrie 1642, convocată de patriarhul ecumenic Partenie I al Constantinopolului, cu sprijinul domnului moldovean Vasile Lupu.

Scopul sinodului a fost cel de a contracara anumite erori doctrinare catolice și protestante care pătrunseseră în teologia ortodoxă și de a elabora o declarație ortodoxă cuprinzătoare cu privire la adevărul de credință.

Cuprinzând atât reprezentanți ai bisericilor ortodoxe grecești, cât și slave, el a condamnat învățăturile calviniste ale lui Chiril Lukaris și a ratificat catehismul (un text oarecum amendat) Expositio fidei al lui Petru Movilă (Declarația de credință, cunoscută și sub numele de Mărturisirea Ortodoxă), o descriere a învățăturilor creștin-ortodoxe într-un format de tip întrebare-răspuns.

Declarația de credință a devenit fundamentală pentru stabilirea atitudinii lumii ortodoxe față de învățăturile Reformei. Principala contribuție a sinodului a fost restaurarea unității în Biserica Ortodoxă prin promulgarea unei declarații de autoritate convenite de toate bisericile majore.

 

15 septembrie 1644 - Este ales ca suveran pontif Inocenţiu al X-lea (Giambattista Pamfili, n. 6 mai 1574 – d. 7 ianuarie 1655 ).

A deținut functia de papă intre anii 1644 -1655. A sustinut dezvoltarea Colegiului de Santo Tomás de Nuestra Señora del Rosario Santísimo din Manila, Filipine, cea mai veche universitate existenta în Asia. În 1650 Innocentiu al X- lea a sărbătorit Jubileul. Innocentiu al X- lea a fost subiectul unui tablou celebru al genialului pictor Diego Velázquez.

 

15 septembrie 1697 - Electorul Frederic August I de Saxonia este încoronat ca rege al Poloniei sub numele de August al II-lea al Poloniei.

Frederic Augustus I sau August al II-lea cel Puternic (12 mai 1670 – 1 februarie 1733) a fost Elector de Saxonia (ca Frederic Augustus I) și rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania (ca Augustus II). A fost o figură pregnantă a luxului de la curte și a absolutismului german în perioada căruia s-a clădit mult în stil baroc, a fost un colecționar al operelor de artă, Dresda devenind în timpul său o metropolă culturală.

În timpul domniei sale nobilii de la curtea sa se amestecă în războiul nordic (1700- 1721) război pentru hegemonie în bazinul Mării Baltice dintre Polonia, Rusia, Prusia și Danemarca cu Norvegia, război cu ghinion pentru Polonia și Saxonia. Neputința sa de a realiza reformele necesare în statul Polono-Lituan au permis Imperiului Rus să-și extindă sfera de influență, politica lui fiind probabil una din cauzele războiului de șapte ani (1756-1763).

 

15 septembrie 1701 - A încetat din viaţă poetul francez Edme Boursault (“Lettres nouvelles”, culegere de anecdote, fabule şi epigrame cu care a avut un imens succes); (n. 1638).

 

15 septembrie 1774 - A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Muntenia (1774-1782). A reorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică”.

Alexandru Vodă Ipsilanti (1725-1807) a fost domn în Țara Românească: 15 septembrie 1774 – februarie 1782 și august 1796 – decembrie 1797 și în Moldova: decembrie 1786 – 19 aprilie 1788.

 

15 septembrie 1789 - S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper (“Ultimul mohican”, “Vânătorul de cerbi”); (m. 14 septembrie 1851).

James Fenimore Cooper (n. 15 septembrie 1789 – d. 14 septembrie 1851) a fost un scriitor american prolific de la începutul secolului 19. Poveștile sale istorice de dragoste despre viața indienilor au creat o formă unică a literaturii americane. Scriitorul și-a trăit o mare parte din viață în Cooperstown, New York, stabilit de tatăl său William.

Cooper a fost întreaga sa viață membru al Bisericii Episcopale iar spre sfârșitul vieții a ajutat-o cu generozitate.[2] El a scris seria de romane Leatherstocking Tales, unde protagonist este Natty Bumppo, iar romanele sunt The Pioneers (1823), Ultimul mohican (1826), The Prairie (1827), The Pathfinder (1840) și The Deerslayer (1841).

 

15 septembrie 1806 - Armatele franceze predau Bavariei orașul liber imperial Nürnberg.

 

15 septembrie 1812 - Trupele ruse, în retragere, incendiază orașul Moscova în fața armatei lui Napoleon.

 

15 septembrie 1821 - Colonia Guatemala, un teritoriu ce includea actualele state Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua si Costa Rica din America Centrala, si-a declarat independenta fata de Spania.

 

15 septembrie 1830 - Este inaugurată în Anglia linia de cale ferată Liverpool – Manchester, prima cale ferată din lume.

 

15 septembrie 1831 - În Statele Unite ( New Jersey), a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume încă în funcțiune.

John Bull este o locomotivă cu aburi de fabricație britanică, ce a funcționat în Statele Unite. A fost pusă în funcțiune pentru prima oară în ziua de 15 septembrie 1831, iar în 1981, când a fost repusă în funcțiune de Institutul Smithsonian a devenit cea mai veche locomotivă cu aburi funcțională din lume.

Construită de Robert Stephenson and Company, John Bull a fost achiziționată de Camden and Amboy Railroad, companie care a operat pe prima cale ferată din statul New Jersey, și care i-a dat lui John Bull numărul 1, botezând-o „Stevens”. C&A a utilizat locomotiva intensiv între 1833 și 1866, când a fost scoasă din funcțiune și garată

 

15 septembrie 1835 - În timpul celei de-a doua călătorii pe vasul HMS Beagle, Charles Darwin a ajuns în insulele Galápagos.

 

15 septembrie 1848 - A avut loc cea de a treia Adunare Naţională de la Blaj

În perioada 3/15 – 13/25 septembrie 1848 a avut loc, la Blaj, cea de-a treia adunare naţională, la care ţăranii români au venit în număr de aproximativ 60.000, înarmaţi cu lănci şi furci, notează lucrarea ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Nu a fost recunoscută ”uniunea” Transilvaniei cu Ungaria şi au fost reafirmate revendicările ţărănimii iobage.

Convocarea unei noi adunări naţionale a fost determinată de o serie de factori, precum evenimentele din cursul verii, rezistenţa ţărănească, poziţia antiunionistă a regimentelor româneşti de graniţă, constituirea celor trei nuclee revoluţionare, şi anume: în nord, în jurul regimentului de la Năsăud; în sud, cu centrul la Sibiu şi Orlat, şi, respectiv, în vest, în zona Munţilor Apuseni, sub conducerea lui Avram Iancu, care au împiedicat de facto uniunea Transilvaniei cu Ungaria.

La toate acestea s-au adăugat recrutările pentru armata ungară, care s-au lovit de nesupunerea comunităţilor româneşti, soldate cu arestări, în urma expediţiilor militare şi chiar, în multe cazuri, cu condamnări la moarte. Totodată, pe fundalul trecerii la conflict armat între guvernul revoluţionar ungar şi Austria constituţională s-a pus problema organizării mişcării revoluţionare româneşti, ca şi a reevaluării programului naţional, potrivit volumului ”Istoria românilor, vol. VII, tom I – Constituirea României Moderne (1821-1878)” (Editura Enciclopedică, 2003).

Astfel, locuitorii satelor refugiaţi pe teritoriul regimentelor de graniţă s-au înarmat, pornind spre Blaj. La scurtă vreme li s-au alăturat zeci de mii de ţărani. Organizatorii şi conducătorii mulţimilor de ţărani au fost Axente Sever, Iovian Brad şi Avram Iancu. George Bariţiu a surprins starea de spirit a zecilor de mii de participanţi în următorii termeni: ”de ar fi cutezat atunci vreun cărturar român… să zică poporului român: staţi, mai aşteptaţi, cereţi mai întâi de la gubern comisiune şi satisfacţiune pentru sângele vărsat, cred că unul ca acela ar fi ieşit din adunare cum n-ar fi ştiut sau poate nici n-ar mai fi ieşit viu de acolo”, consemnează volumul amintit.

La 7/19 septembrie 1848, comisarului regal maghiar pentru Transilvania, baronul Vay, i s-a adresat o petiţie în care se exprima cu hotărâre cererea românilor credincioşi jurământului de la Blaj, de a se înceta execuţiile militare şi recrutările, de a fi eliberaţi cei arestaţi. De asemenea, au fost adunate mii de cereri ale locuitorilor satelor, în care erau denunţate execuţiile şi recrutările forţate, imediat după ce au ajuns la Blaj, în perioada 13/25 şi 16/28 septembrie, Simion Bărnuţiu, August Treboniu Laurian şi Alexandru Papiu-Ilarian. Paralel, s-a desfăşurat instruirea şi organizarea militară a ţăranilor, între aceştia remarcându-se cei 6.000 de moţi conduşi de Avram Iancu.

În cadrul Adunării s-a rediscutat programul din mai, căruia i s-au adăugat mai multe cereri. S-a protestat, din nou, împotriva uniunii Transilvaniei la Ungaria, iar hotărârea adunării a fost însoţită şi de precizarea unor modalităţi prin care românii vedeau posibilă convieţuirea cu celelalte naţionalităţi.

Între propuneri s-au aflat: redeschiderea Dietei Transilvaniei, din care să facă parte ”români, germani şi unguri, aleşi după proporţiunea sufletelor dintre numitele naţiuni spre a se înţelege mai departe despre starea viitoare a ţării”; formarea unui guvern provizoriu alcătuit din reprezentanţi ai celor trei naţionalităţi, proporţional cu numărul lor etc.

Adunarea a mai cerut desfiinţarea robotelor, a execuţiilor militare. De asemenea, a fost elaborat un document ”Memoriu al poporului român din Transilvania”. Susţinând principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu, participanţii la adunare au cerut în numele lor şi ”al fraţilor din Principatele Dunărene” unirea tuturor românilor într-o uniune de popoare libere, sub conducerea Austriei.
cititi continuarea pe www.agerpres.ro

 

15 septembrie 1860 - A apărut la Iaşi, revista săptămânală ştiinţifică şi literară “Ateneul român”.

 

15 septembrie 1864 - In Romania a fost adoptata Legea privind introducerea sistemului de masuri si greutati metrice, care urma sa fie aplicata incepind cu data de 1 ianuarie 1866.

 

15 septembrie 1869 - La propunerea lui Al.Papiu Ilarian si, respectiv a lui I. Heliade Radulescu, sunt alesi primii membri de onoare din strainatate ai Societatii Academice Române: istoricul si omul politic francez Edgar Quinet si omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (15/27).

 

15 septembrie  1876 - S-a născut dirijorul Bruno Walter; (m. 17 februarie 1962).

 

15 septembrie 1890 - Incep ample lucrări de regularizare a cursului Dunării la Porţile de Fier.

 

15 septembrie 1890 - S-a născut Agatha Christie Mary Clarissa, scriitoare engleza, celebra pentru romanele politiste; (d.12 ianuarie 1976).

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A debutat in 1920, inca de la inceput fiind apreciata pentru stilul simplu si inteligenta cu care crea intrigile din romane. Primul mariaj, cu Archibald Christie, s-a sfarsit cu divortul din 1928. La doi ani dupa acest eveniment, Agatha Christie l-a intalnit pe arheologul englez Sir Max Mallowan, intr-o calatorie efectuata in Orientul Mijlociu si s-a casatorit cu acesta in anul 1930.

Scriitoarea si-a insotit sotul in expeditiile din Irak si Siria, informatiile stranse pe perioada sederii folosindu-le in cartea “Crima in Mesopotamia “ (1930), Moarte pe Nil” (1937) si Intalnire cu moartea” (1938). Multe din romanele sale au fost puse in scena sau ecranizate, personajul cel mai des intilnit in aceste productii fiind detectivul Hercule Poirot. In 1971, Agatha Christie a primit titlul Dame Commander din partea reginei Marii Britanii.

 

15 septembrie 1894 - Japonia învinge China în Bătălia de la Pyongyang, in timpul primului razboi chino-japonez.

 

15 septembrie 1894 - S-a născut la Paris Jean Renoir, actor si regizor de film de origine franceza, unul dintre titanii cinematografiei mondiale, fiul pictorului impresionist Pierre Auguste Renoir. (“Iluzia cea mare “, “Fluviul”, “Omul din sud”); (m. 12 februarie 1979).

 

15 septembrie 1895 - Inaugurarea podului peste Dunare, la Cernavoda; au avut loc mari festivitati la care a participat si Majestatea Sa Regele Carol I. Proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, era la acea vreme cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea pod din lume (4.088 m).

Podul Regele Carol I (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny, pentru a-l onora pe Anghel Saligny proiectantul și executantul podului) a fost construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța. Podul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea Podul Carol I cu statuile „Dorobanții”.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

15 septembrie 1895 - S-a născut Magda Lupescu, concubina regelui Carol al II-lea din România; (d. 1977).

Elena “Magda” Lupescu (n. 1896 la Iași – d. 30 iunie 1977, Estoril în Portugalia) a fost amanta și apoi soția regelui Carol II. Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creștin ortodox) și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena.

În timpul primului război mondial, Elena Lupescu a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte, de care a divorțat după scurt timp. În 1922 a devenit amanta prințului Carol. În 1923 au fugit împreună din România. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil.

Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția. În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu, precum și cea a lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului, care, după părerea legionarilor, s-ar fi aflat alaturi de Regele Carol al II-lea, în spatele asasinării, la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației „Garda de Fier”.

Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia și Portugalia. După căsătoria din 1947 din Brazilia, Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia. După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață.

 

15 septembrie 1895 - A aparut, la Bucuresti, revista lunara “Gazeta matematica”, prima revista de specialitate in limba romana. Seria I a fost editata între 1895-1949, dupa 1949 editandu-se alte doua serii) (15/27).
La implinirea a 50 de ani a fost lansata o serie de timbre aniversare.

 

15 septembrie 1901 - S-a născut inginerul Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică, membru al Academiei Române; (m. 24 octombrie 1983).

 

15 septembrie  1905 - 100.000 de oameni au demonstrat la Budapesta pentru introducerea votului universal. În Ungaria, doar un milion de cetateni aveau drept de vot, la o populatie de 20 de milioane de locuitori.

 

15 septembrie 1911 - S-a născut actorul şi poetul român Emil Botta; (d. 1977).

 

15 septembrie 1916 - Englezii au folosit pentru prima data tancurile in batalia de pe raul Somme, in Franta.

Britanicii şi francezii au dezvoltat primii, dar separat, vehicule autopropulsate care să nu fie afectate de rafalele de mitralieră,care făceau ravagii şi care să poată să traverseze tranşeele şi barajele de sârmă ghimpată fără prea mari probleme. Cu toate acestea primul tanc care a primit botezul focului a aparţinut armatei imperiale britanice şi a fost poreclit “Little Willie”.

După mai bine de un an de la fabricaţie, şi după mai multe teste, a fost folosit pentru prima oară în 15 septembrie 1916 în Batalia de pe Somme, maşinăria fiind condusă de Căpitanul H.W. Mortimore. Efectele tancurilor în această bătălie au avut un efect restrâns, din cauza problemelor mecanice şi a faptului că erau în număr insuficient.

 

15 septembrie 1919 - Se constituie la Cernăuţi, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina. Preşedinte Ion Nistor. La 23 ianuarie 1923, acesta fuzionează cu Partidul Naţional Liberal. Partidul Democrat al Unrii din Bucovina va edita cotidianul „Glasul Bucovinei” (1918-1923).

 

15 septembrie 1922 - A decedat Ştefan Hepites, fizician si meteorolog, membru al Academiei Române; a înfiintat, în 1878, prima statie meteorologica româneasca, iar în 1884 a creat prima statiune meteorologica la Bucuresti, la Scoala de Agricultura de la Herastrau, mutata în 1888 la Filaret; a realizat, împreuna cu I.St.Mutar, prima harta magnetica a României, de numele lui legându-se si înfiintarea primelor statiuni seismologice din tara. Este autor al unor lucrari in domeniile climatologiei, geofizicii, seismologiei si astronomiei;(n.05.02.1851).

 

15 septembrie 1924 - In Romania a apărut primul număr al “Gazetei Sporturilor”.

 

15 septembrie 1924 - În Basarabia recent unita cu Tara mama, Romania, a inceput rebeliunea de la Tatarbunar, orchestrata de URSS.

Grupări înarmate au ocupat primăria localitatii Tatar-Bunar din jud. Ismail,din Basarabia şi au proclamat “Republica Sovietică Moldovenească”, în componenţa Uniunii Sovietice. Grupul înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis atacuri banditesti, iar „rebeliunea“, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat rapid în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici.

Gruparile armate erau coordonate de un Centru din Odesa şi au atacat tîrgul Nicolaevca, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorînd primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice, difuzînd manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă revoluţionară. Au urmat faza culminantă a rebeliunii în localitatea Tatar-Bunar, Basarabia.

În timpul acestor evenimente, dintre membrii Comitetului de partid din sudul Basarabiei, au fost uciși: Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat.

La 19 septembrie, după trei zile de lupte între rebeli și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, urmînd să fie judecate 489 de persoane, de unde și denumirea procesului judicciar de procesul celor 500, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată din România.

În conformitate cu acest cadru legal au fost condamnate 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă – muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

15 septembrie 1928 - Alexander Flemming descopera o substanta antibacteriana, pe care o denumeste penicilina.

Sir Alexander Fleming (n. 6 august 1881 – d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford.

În 1940, Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în țesuturi și secreții.

 

15 septembrie 1935 - Liderul nazist Adolf Hitler anunță noi legi rasiale la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg.

Aceste legi privau evreii de a fi titularii unor funcții publice, căsătoriile între evrei și non-evrei sunt interzise. Svastica este utilizată, în loc de steagul negru-roșu-auriu, ca drapel național al Imperiului German. Din 1933 până în 1939 Partidul Nazist a ținut congresele anuale la Nurnberg (Nuremburg).

Legile de la Nürnberg sau Legile rasiale de la Nürnberg au fost adoptate în Germania nazistă la 15 septembrie 1935, cu ocazia celui de-al șaptelea congres al partidului NSDAP. Prin aceste legi a fost conferită o bază juridică pentru ideologia rasistă și antisemită a statului german, condus la acea vreme de național-socialiști.

Cele trei legi adoptate în pachetul legislativ de la Nürnberg au fost: “Legea pentru protecția sângelui“, care interzicea căsătoriile și raporturile sexuale între evrei și neevrei, “Legea cetățeniei Reichului” și “Legea stindardului Reichului”

 

15 septembrie 1937 - Pentru prima dată în Romania se incepe o actiune de recuperare in scopul refolosirii a unor materiale. Din initiativa conducatorului Miscarii Legionare incepe “Batalia fierului vechi”.

 

15 septembrie 1940 - Încetarea raidurilor aeriene germane asupra Marii Britanii din cadrul operaţiei “Seelöve” (Leul de mare).

 

15 septembrie 1941 - Trupele germane încercuiesc Leningradul, al cărui asediu va dura până în ianuarie 1944.

 

15 septembrie 1944 - Începe Bătălia de la Peleliu între Statele Unite şi Japonia pe teatrul Pacific al celui de-al Doilea Război Mondial, terminată la sfârşitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită “cea mai amară bătălie a războiului pentru puşcaşii marini“.

 

15 septembrie 1946 - S-a născut Tommy Lee Jones, actor american (“Batman Forever” , “Men in Black”, “JFK”).

 

15 septembrie 1946 - În Bulgaria a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Populara. Comunistul stalinist Gheorghi Dimitrov a fost ales preşedinte al Consiliului de Miniştri.

Gheorghi Mihailov Dimitrov  (n.18 iunie 1882 – d. 2 iulie 1949) a fost un politician bulgar, lider al partidului comunist și din principalii activiști ai Cominternului. A fost primul ministru al Bulgariei intre anii 1945 – 1949.

 

15 septembrie 1946 - S-a născut la New York regizorul si scenaristul american Oliver Stone. A urmat cursurile Universitatii Yale, dar nu a mai sustinut examenele de absolvire. A lucrat ca profesor in orasul vietnamez Ho Si Min (fost Saigon) si a participat la Razboiul din Vietnam. In 1968, Stone s-a inscris la Universitatea din New York pentru a studia filmul, luandu-si diploma in 1971. A fost recompensat cu mai multe Oscaruri pentru productiile sale cinematografice. Este autorul filmelor de succes “Nascuti asasini”, “Wall Street”.

 

15 septembrie 1949 - Konrad Adenauer devine primul cancelar federal al Germaniei.

Konrad Hermann Joseph Adenauer (n. 5 ianuarie 1876, Köln – d. 19 aprilie 1967, Rhöndorf, lângă Bonn) a fost un politician creștin-democrat german, de profesie jurist. Din 1917 și până în 1933 a exercitat funcția de primar general al Kölnului. Adversar al național-socialismului, a fost înlăturat din funcția de primar general.

S-a retras la mănăstirea Maria Laach. În 1944 a fost arestat sub acuzația de complot împotriva regimului nazist. Soția sa a fost de asemenea arestată, murind în detenția Poliției Secrete (Gestapo). În ciuda vârstei înaintate (în 1946 împlinise 70 de ani), Konrad Adenauer a condus munca de reconstrucție a creștin-democrației germane, mișcare interzisă în timpul dictaturii hitleriste.

În anul 1949, la vârsta de 73 de ani, a fost ales în funcția de cancelar al Republicii Federale Germania – primul după cel de-al doilea război mondial. A reușit apropierea țării sale de Franta, punând alături de Charles de Gaulle bazele alianței franco-germane, care a constituit nucleul Uniunii Europene.

Adenauer a contribuit în mod decisiv la racordarea Republicii Federale Germania în sistemul atlantic de securitate. În 1955 a obținut repatrierea germanilor deportati l;a munca fostata in Siberia. Și-a dat demisia din funcția de cancelar federal la data de 15 octombrie 1963, făcând loc lui Ludwig Erhard un politician creștin-democrat mai tânăr, în fotoliul de cancelar.

 

15 septembrie 1959 - Nikita Hrusciov devine primul lider sovietic care vizitează Statele Unite unde se întâlnește cu președintele american Eisenhower.

La 15 septembrie 1959 a avut loc vizita în SUA a liderului sovietic, Nikita Hrusciov. Acesta, împreuna cu omologul sau american, Eisenhower, decid încetarea “razboiului rece” – conflict ideologic, politic si diplomatic de dupa 1945, dintre SUA si URSS si dintre Europa de Vest si cea de Est; în realitate, dupa o perioada în care ambele parti au folosit expresii precum “dezghet”, “coexistenta pasnica”, consensul ca “razboiul rece” luase sfârsit a aparut în 1989-1990, prin democratizarea Europei de Est, reunificarea Germaniei, destramarea Pactului de la Varsovia si dezintegrarea URSS.

 

15 septembrie 1959 - Se încheie la Brasov, in Romania comunista, procesul celor cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg,Hans Bergel si Harald Siegmund, care sunt condamnați pentru “infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile.

 

15 septembrie 1959 - Corneliu Mănescu a fost ales vicepreşedinte al celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a ONU

 

15 septembrie 1963 - Patru tinere de culoare au fost ucise de membri ai gruparii Ku Klux Klan intr-un atentat cu bomba comis intr-un centru social din Birmingham, Alabama.

 

15 septembrie 1968 - Startul statiei cosmice ”Zond-5″ care pentru prima data a inconjurat Luna si s-a intors pe pamant.

 

15 septembrie 1971 - Prima acţiune Greenpeace, la bordul Phyllis Cormack, împotriva testelor nucleare desfasurate de Statelor Unite.

 

15 septembrie 1973 - A decedat regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei; (n. 1882).

 

15 septembrie 1973 - Carl XVI Gustaf devine rege a Suediei,după decesul bunicului său, regele Gustaf al VI-lea.

Carl XVI Gustaf (Carl Gustaf Folke Hubertus; n. 30 aprilie 1946) este rege al Suediei din 15 septembrie 1973. Carl Gustaf este cel mai mic copil însă singurul fiu al Prințului Gustaf Adolf, Duce de Västerbotten și a Prințesei Sibylla de Saxa-Coburg și Gotha. A devenit rege al Suediei la moartea bunicului său, regele Gustav VI Adolf.

 

15 septembrie 1976 - A intrat în vigoare Conventia Internatioanala privind înregistrarea obiectelor lansate în spatiul cosmic; documentul conventiei a fost adoptat de Adunarea Generala a ONU la 12.11.1974.

 

15 septembrie 1982 - Liderul OEP Yasser Arafat are o audiență privată cu Papa Ioan Paul al II-lea.

 

15 septembrie 1984 - S-a născut Printul Harry (Henry) de Wales, al doilea fiu al printului Charles si printesei Diana.

 

15 septembrie 2000 - În Sydney, Australia, se deschide a XXVII a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară.

 

15 septembrie 2005 - Seara de vis a fotbalului românesc: Steaua București învinge cu 3-0 pe Valerenga, în deplasare. Dinamo București învinge cu 5-1 pe Everton Liverpool, acasă. Rapid București face 1-1 cu Feyenoord, care în retur a fost un avantaj pentru echipa românească.

 

15 septembrie 2006 - Cercetatorii americani si mexicani au fost descifrat hieroglifele de pe piatra denumita “Stèle de Cascajal”, descoperita in Mexic (1999). Un studiu din revista Science, publicat pe 15 septembrie 2006, arata ca acestea ar fi printre cele mai vechi scrieri descoperite in Lumea Nouă, iar semnele sunt similare cu cele ale civilizației Olmec, una dintre marile civilizații precolumbiene, anterioara civilizatiilor azteca si maya,care s-a dezvoltat pe o mare parte a teritoriului Americii Centrale intre anii 1200 i. I.Chr si 500 i.I.Chr.

 

15 septembrie 2008 - Formația britanică de rock Queen cu Paul Rodgers solist scoate primul său album de studio, The Cosmos Rocks.

The Cosmos Rocks este albumul de debut al formației engleze Queen + Paul Rodgers, lansat pe 15 septembrie 2008 în Uniunea Europeană și pe 28 octombrie 2008 în America de Nord. Conține 14 piese noi scrise de Brian May, Paul Rodgers și Roger Taylor.

 

15 septembrie 2009 - A încetat din viaţă la Bucuresti, popularul actor de comedie Nicu Constantin, cunoscut pentru rolurile din “Alo, aterizează străbunica” (1981), “Secretul lui Bachus” (1983), “Grăbeşte-te încet” (1981), “Ora zero” (1979) (n. 31 iulie 1939 in localitatea Eforie).

Tatăl său, Tudor Constantin, provenea din localitatea albaneză Korcea (de unde se trag şi strămoşii lui Ion Caramitru, George Vraca şi Victor Eftimiu) şi a ajuns în România în anul 1910. Actorul Nicu Constantin îşi amintea că toate casele ce existau în fostul oraş Movilă (actualul Eforie Sud) purtau pecetea muncii tatălui său. Mama actorului, Ecaterina, era grecoaică din Ianina şi sosise în Constanţa în 1913-1914, pentru a studia la Şcoala Greacă din localitate – considerată pe atunci cea mai bună instituţie de învăţămînt din Balcani cu predare în limba greacă.

Nicu Constantin a fost angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, pe scena caruia a sustinut intre anii 1960 şi 2000, peste 9.000 de reprezentaţii. În perioada 1979-1982, a fost şi actor al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”. În 2001, Nicu Constantin a devenit cetăţean de onoare al oraşului Eforie Sud, fiind decorat cu Ordinul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa artistică.

În palmaresul înregistrărilor lui Constantin se află peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 

15 septembrie 2013 - La București a 15-a zi consecutivă de proteste; Peste 20.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.

totb.ro: VIDEO 15 septembrie: Cel mai mare marș pentru Roșia Montană

totb.ro: 15 Septembrie – Protestul pentru Roşia Montană continuă în întreaga lume

totb.ro: Câţi oameni au ieşit pe străzile din Bucureşti pentru Roşia Montană în data de 15 septembrie?

 

15 septembrie 2019 - Echipa națională de baschet masculin a Spaniei a câștigat pentru a doua oară titlul mondial după ce a învins în finală Argentina cu 95-75.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

Atentatele din 11 septembrie 2001 – Statuia libertăţii, WTC

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

11 septembrie este a 254-a zi a calendarului gregorian și a 255-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile zilei de 11 septembrie

(BOR) Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria; Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul

(BRU) Sf. Teodora, cuvioasă († secolul al V-lea)

 

(BRC) Ss. Prot și Iacint, frați, martiri

Sfinţii martiri Prot şi Iacint s-au bucurat de o cinstire deosebită în oraşul Roma, deşi se ştiau foarte puţine lucruri despre viaţa lor. Erau consideraţi ca fiind doi fraţi sclavi care au adus-o la credinţa în Cristos pe Sfânta Eugenia, martiră comemorată la 25 decembrie. Deoarece Passio Eugeniae, o scriere apărută mult mai târziu decât data morţii lor, cuprindea multe amănunte legendare, s-a pus la îndoială însăşi existenţa sfinţilor martiri, precum şi autenticitatea relicvelor păstrate în Biserica „Sfântului Ioan al Florentinilor”, relicve considerate a fi ale Sfântului Prot.

Săpăturile arheologice au descoperit o inscripţie în versuri, în care se spunea că papa Damasus a curăţat şi împodobit mormintele sfinţilor martiri Prot şi Iacint şi a construit o scară de coborâre până la ele; mormintele însă nu au putut fi identificate. Până într-o zi; ziua de Vinerea Mare a anului 1845 a devenit una dintre cele mai însemnate din istoria arheologiei, deoarece în această zi, printr-o neaşteptată şi fericită întâmplare, s-a descoperit mormântul neatins al unui sfânt martir, cu următoarea inscripţie: DP III IDUS SEPTEBR YACINTHUS MARTYR – „Depus în ziua a treia a idelor lui septembrie, Iacint martir”. Prin această excepţională descoperire, era posibil, în sfârşit, să se afle ce s-a întâmplat în realitate cu relicvele a doi dintre cei mai populari sfinţi.
cititi mai mult pe: calendarcatolic.ro

 

Astăzi în istorie pentru 11 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 11 septembrie în Istorie:

- 11 septembrie 2001 – Atentatele din 11 septembrie 2001;

- 11 septembrie 2018 – Atentat-sinucigaș în Afganistan

 

11 septembrie 1063 - A murit regele Béla I al Ungariei; ( n.1016). A domnit din anul din 1060, până la decesul sau survenit in urma unui accident, când tronul său din lemn s-a rupt. Béla a fost încoronat rege pe 6 decembrie 1060 si in scurta sa domnie, a purtat mai multe campanii interne pentru zdrobirea revoltelor pagane. Cronicile maghiare îl amintesc pe Béla si in legatura cu introducerea in regat a unei noi monede, denarul din argint.

 

11 septembrie 1161 - A decedat Melisende, regina Ierusalimului din 1131 pana in 1153, și regenta pentru fiul ei între 1153 și 1161. Era fiica cea mare (n.1105 ), a regelui Baldwin al II-lea al Ierusalimului si a printesei armene Morphia de Mitilene.

 

11 septembrie 1297 - In timpul primului razboi de independenta scotian se desfasoara Bătălia de la Podul Stirling.
Forțele scotiene conduse de Andrew Moray si William Wallace, au învins armata engleza.
Aceasta batalie a fost debutul unui sir de victorii scotiene care au condus la pierderea totala a punctelor fortificate detinute de englezi in aceasta tara.

 

11 septembrie 1349 - A decedat Bonne de Luxembourg, ducesă de Normandia, contesă de Anjou si Maine , născuta Jutta (Judith) la 20 mai 1315, fiica regelui Ioan I de Bohemia și a primei soții a acestuia, Elisabeta de Bohemia. Bonne a fost prima soție a regelui Ioan al II-lea al Frantei. Decesul ei a survenit cu un an înaintea încoronării sotului sau, astfel incat nu a ajuns regină a Franței. În istoriografia franceza, Jutta este numită Bonne de Luxembourg, ea fiind membră a Casei de Luxembourg. Regele Carol al V-lea al Franței și Ioana, regină a Navarrei, au fost doi din cei zece copii ai sai.

 

11 septembrie 1522 - S-a născut Ulisse Aldrovandi (Ulysses Aldrovandus), medic italian și naturalist reprezentant al Renasterii, unul din întemeietorii zoologiei moderne; (d. 4 mai 1605). În 1549 este acuzat de erezie şi întemniţat la Roma pentru 18 luni. În perioada acestei s detenţii, Aldrovandi face descoperiri in domeniul botanicii, zoologiei si geologiei. Unii istorici il consideră primul care a utilizat termenul „geologie”.

 

11 septembrie 1524 - S-a născut poetul Pierre de Ronsard, reprezentant de seama al şcolii literare franceze din sec. al XVI-lea, cunoscută sub numele de “Pleiade” (“Ode”, ”Amoruri “) ; (m. 28 decembrie 1585).

 

11 septembrie 1541 - Indienii indigeni condusi de seful Michimalonco, distrug colonia spaniola din Santiago (Chile).

 

11 septembrie 1565 - Ia sfarsit asediul Maltei, inceput de turci la 18 mai pentru ocuparea arhipeleagului si alungarea cavalerilor Ordinului Sf.Ioan de Ierusalim, instalati aici din anul 1530, dupa ce fusesera izgoniti de otomani in anul 1522 din insula Rhodos. Cu toata superioritatea lor numerica, turcii nu au putut infrange rezistenta cavalerilor ioaniti, fiind obligati sa se retraga cu mari pierderi.

 

11 septembrie 1649 - Ia sfarsit asediul orașului Drogheda din estul Irlandei, aparat de o garnizoană catolică irlandeză si de regaliști englezi. În urma atacului, mare parte din soldații garnizoanei catolice irlandeze și un număr neprecizat, dar important de civili, au fost uciși de trupele parlamentare, conduse de lui Oliver Cromwell. Au fost cca.2800 de soldati morti, 200 de prizonieri si un numar necunoscut de civili ucisi, estimat la 7-800 persoane.

Asediul Droghedei a avut loc în septembrie 1649 în timpul cuceririi Irlandei de către Cromwell. Orașul Drogheda din estul Irlandei era deținut de o garnizoană catolică irlandeză ajutată de regaliști englezi. Ea a fost asediată și cucerită de forțele parlamentariste engleze conduse de Oliver Cromwell. În urma atacului, mare parte din soldații garnizoanei și un număr neprecizat, dar important, de civili au fost uciși de trupele parlamentare. Istoricii încă dezbat legalitatea uciderii de către Cromwell a soldaților din Drogheda și punctul până la care civilii au constituit ținte în timpul masacrului de după cucerirea orașului.

 

11 septembrie 1709 - Bătălia de la Malplaquet, parte a Războiului Succesiunii Spaniole (1701 – 1714).

Bătălia de la Malplaquet a avut loc pe 11 septembrie 1709 și a fost una din bătăliile Războiului Succesiunii Spaniole (1701 – 1714), opunând armata franceză condusă de mareșalul Villars, unei armate a Marii Coaliții aflate sub conducerea Ducelui de Marlborough și a Prințului Eugen de Savoia. A fost una din cele mai crude bătălii ale secolului: francezii au lăsat pe câmpul de bătălie peste 12000 de morți, în timp ce aliații au pierdut 20000 de oameni. Datorită prețului prea mare plătit de către învingători, este considerată o victorie à la Pirus. După bătălie mareșalul Villars i-a scris lui Ludovic al XIV-lea
„Dacă Dumnezeu ne va ajuta să pierdem încă o astfel de bătălie, Maiestatea sa poate fi sigură că inamicii săi vor fi distruși”
—Claude Louis Hector, duce de Villars

Bătălia a fost numită și Bătălia celor doi regi, deoarece pe câmpul de bătălie au combătut prințul coroanei Prusiei, viitorul rege Frederic Wilhelm I al Prusiei, și prințul moștenitor Frederic, viitorul rege al Suediei. Pe câmpul de bătălie au luptat doisprezece mareșali francezi. După bătălie Prințul Eugen de Savoia a renunțat să invadeze Franța.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

11/22 septembrie 1789 - Bătălia de la Râmnic (1789) - Parte din Războiul Ruso-Austro-Turc din 1787–1792

Bătălia de la Râmnic a avut loc la 11/22 septembrie 1789 în Țara Românească, în apropiere de Râmnicu Sărat, sub un deal de lângă satul Căiata, la o milă de Târgu Cucului (astăzi, Dumbrăveni) și la o milă de apa Râmnicului (de fapt, Râmna), în timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-1792. Generalul rus Aleksandr Suvorov, acționând împreună cu generalul prinț austriac Josias de Saxa-Coburg, a atacat principala armată otomană condusă de marele vizir Cenaze Hasan Pașa⁠(en). Rezultatul a fost o victorie zdrobitoare ruso-austriacă.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

11 septembrie 1798 - S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician şi matematician, considerat fondatorul fizicii matematice (m. 23 mai 1895).

 

11 septembrie 1816 - S-a născut inventatorul Carl Zeiss. Printre meritele sale se numără si producerea de lentile de calitate superioară şi îmbunătăţiri tehnice aduse microscopului. A întemeiat în noiembrie 1846 Firma Carl Zeiss;. A decedat la 2 decembrie 1888.

 

11 septembrie 1823 - A încetat din viaţă David Ricardo, economist şi om politic englez; (n. 1772). Reprezentant al Școlii Clasice de Economie, David Ricardo a provenit dintr-o familie de evrei sefarzi, originară din Olanda. S-a nascut la Londra la 18 aprilie 1772 si publică prima sa lucrare la 38 de ani, in 1810, cu titlul „Despre marele preț al monedei ca probă a deprecierii biletului de bancă”. Îi urmează, în 1817, Principiile de economie politica, lucrarea ce îl va face celebru. În 1821 fondează clubul de Economie Politică, primul de acest fel din Marea Britanie.

 

11 septembrie 1851 - Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra. Dimitrie C. Brătianu, reprezentantul României, a fost cel care a semnat actul de adeziune.

 

11 septembrie 1853 - Pentru prima dată se utilizează telegraful electric.

 

11 septembrie 1867 - După îndelungi dezbateri, Societatea Academică a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu, bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic și caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele și consoanele ce reprezință sunetele modificate, după necesități fonetice, față de cele de origine (11/23).

Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică – d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi).
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

11 septembrie 1873 - In capitala Rusiei, Sankt Petersburg, pe strada Odesei, sunt aprinse primele lămpi electrice.

 

11 septembrie 1875 - S-a născut la Brasov, poetulul şi traducătorul român, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, Stefan Octavian Iosif; (d. 1913).

Ștefan Octavian Iosif (n. 11 octombrie 1875, Brașov – d. 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Şt. O. Iosif si poetul Dimitrie Anghel au avut o relatie de prietenie benefică pentru literele româneşti. Lucrand impreuna sub pseudonimul A. Mirea, au început să publice lucrări originale şi numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urmă să semneze împreuna celebrul „Caleidoscop al lui A. Mirea”, volum apărut în 1908 şi comentat de critica şi istoria literară, atât la apariţie, cât şi mai târziu.

Din păcate au iubit aceeaşi femeie, pe poeta şi prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Şt.O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relaţiile dintre soţi se răcesc şi, în 1911, cei doi divorţează. Şt.O. Iosif moare la spitalul Colțea, in urma unui sifilis agravat de consumul de alcool, interzis în tratamentului acestei boli. Natalia Negru s-a recăsătorit în 1911 cu Dimitrie Anghel, care va muri de septicemie în 1914, în urma unei tentative nereuşite de sinucidere prin împuşcare, după ce îşi împuşcase soţia într-o criză de gelozie. Natalia Negru a supravieţuit şi a trăit aproape încă 50 de ani.

 

11 septembrie 1876 - S-a născut Ella Negruzzi, juristă română (d. 1949)

Ella L. Negruzzi (sau Elena Negruzzi, n. 11 septembrie 1876, Hermeziu, județul Iași – d. 19 decembrie 1949, București) a fost o juristă română, manifestându-se în perioada interbelică ca o figură proeminentă în mișcarea feministă din România. S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociației “Emanciparea femeii“, al cărei președinte a fost. Asociația fondată de ea a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Și-a concentrat atenția asupra femeilor de la sate, inițiind cercuri culturale și fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-și organizeze gospodăria și cum să-și educe copiii.

După instaurarea fascismului în Germania, Ella Negruzzi s-a manifestat ca o luptătoare împotriva războiului, făcând parte din organizația “Grupul avocaților democrați“, înființată în 1935. De asemenea, a înființat organizația “Frontul feminin” (1936), organizând numeroase întruniri și conferințe menite să contribuie la antrenarea femeilor în acțiunile pentru apărarea drepturilor lor economice, politice, sociale și culturale. S-a remarcat și în publicistică.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

11 septembrie 1877 - A avut loc A Treia Bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independenţă a României.

La 30 August /11 septembrie 1877, a avut loc A Treia Bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independenţă a României. După o eroică încleştare, trupele române ocupă puternica redută Griviţa I. Au cazut în luptă maiorul Gheorghe Şonţu, căpitanul Valter Mărăcineanu şi aproape 800 de soldaţi. Bătălia de la Plevna [in Bulgaria] ( 30 august/11 septembrie – 28 noiembrie/10 decembrie 1877) a fost o confruntare decisivă, între armatele româno-ruse şi cele turceşti, în timpul Razboiului pentru Independenta Roamaniei (1877 – 1878). Iniţial atacată de două ori de trupele ruse, cetatea Plevna şi puternicul sistem de fortificaţii din jur a rezistat, producând mari pierderi atacatorilor.

În aceste condiţii, la 19/31 iulie, comandantul trupelor ruse, arhiducele Nicolae, solicită sprijinul armatei române, care trece Dunărea şi se angajează în operaţiunea de cucerire a Plevnei cu majoritatea trupelor: 43.414 soldaţi, 7.170 de cai şi 110 tunuri (circa 30 – 40% din totalul efectivelor aliate). Ruşii aveau şi ei la Plevna 52.000 de soldaţi şi 316 guri de foc. Forţele otomane au fost evaluate la 35.000 – 40.000 de oameni, după unele surse, iar după altele la 50.000 oameni cu peste 100 de tunuri. Conducerea operaţiunilor ruso-române pentru a treia bătălie pentru Plevna, a fost încredinţată domnitorului României, Carol I, şef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov.

 

11 septembrie 1877 - S-a născut revoluționarul comunist polonez Felix Edmundovici Djerzinski, omul de incredere al lui Lenin, fondatorul politiei politice a statului bolsevic rus „Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevolutiei, speculei si abuzului de putere „( CEKA); (d. 1926). O glumă poloneză de pe la sfârșitul epocii comuniste spunea că „Dzerjinski a meritat un monument, pentru că a fost polonezul care a ucis cel mai mare număr de comunisti”.

 

11 septembrie 1878 - Agenția diplomatică română de la Viena este ridicată la rangul de legație; prima legație a Romaniei în străinătate.

 

11 septembrie 1885 - S-a născut David Herbert Lawrence, poet, eseist britanic, unul dintre cei mai importanţi şi controversaţi romancieri ai secolului XX (“Amantul Doamnei Chatterley”); (m. 2 martie 1930).

 

11 septembrie 1903 - S-a născut Theodor Wiesengrund Adorno, filosof, sociolog şi compozitor german (“Teoria estetică”, “Minima Moralia”, “Metafizică: concept şi problematică”); (m. 6 august 1969). A fost membru al Şcolii de la Frankfurt alături de Max Horkheimer, Walter Benjamin, Herbert Marcuse, Jürgen Habermas şi alţii. De asemenea a fost director muzical la Radio Project.

 

11 septembrie 1919 - Trupe ale infanteriei marine americane invadeaza Hondurasul.

 

11 septembrie 1924 - S-a născut istoricul literar Ion Rotaru (m. 18 decembrie 2006), cunoscut pentru lucrarea “O istorie a literaturii române”.

 

11 septembrie 1924 - A avut loc primul incident al rebeliunii bolșevice orchestrate de URSS in Basarbia, la Tatar-Bunar, in localitatea Nicolaevka, din judetul Ismail, in România Unita.

Un grup înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias „Kolțov”, a comis un atac banditesc in localitatea basarabeana Nicolaevka. „Rebeliunea”, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat treptat în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici. Grupul înarmat era coordonat de un centru revoluţionar din URSS, aflat la Odesa, şi a atacat targul Nicolaevka, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorand primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice si difuzand manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă „revoluţionară”, impotriva autoritatilor romane.

Au urmat faza culminantă a diversiunii sovietice din Basarbia în localitatea Tatar-Bunar. În timpul acestor evenimente, in urma interventiei armatei romane, au fost uciși membrii Comitetului de partid bolsevic din sudul Basarabiei, : Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat.

La 19 septembrie, după trei zile de lupte între teroristi sovietici și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, fiind trimise in judecata 489 de persoane, de unde și denumirea data procesului judiciar „procesul celor 500”, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată.

În conformitate cu legea, au fost condamnati 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă – muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.

 

11 septembrie 1940 - S-a dizolvat Partidul Națiunii, partid “unic și totalitar”, aflat sub conducerea supremă a regelui Carol al II-lea.

Frontul Renașterii Naționale a fost un partid înființat de regele Carol al II-lea la data de 16 decembrie 1938, fiind primul partid de masă din România.

Decretul-lege pentru înființarea Frontului Renașterii Naționale specifica în Art. 1 că Frontul Renașterii Naționale este „unică organizație politică în stat“, pentru ca Art. 7 să specifice că „orice altă activitate politică decât acea a F.R.N. fiind socotită clandestină, iar autorii pedepsiți“. Scopul declarat al F.R.N., enunțat în Art. 2, „mobilizarea conștiinței naționale în vederea întreprinderii unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare și propășire a patriei și de consolidare a statului“. Art. 6 prevedea că numai F.R.N. avea dreptul de a depune candidaturi în alegeri.

În Monitorul Oficial din 22 iunie 1940 a apărut Decretul-lege pentru transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii, al cărui prim articol specifica faptul că: Frontul Renașterii Naționale devine partid unic și totalitar, sub denumirea de Partidul Națiunii. El va funcționa sub conducerea supremă a Majestății Sale Regelui.

 

11 septembrie 1941 - A murit comunistul bulgar Cristian Rakovski , de profesie medic, cominternist de frunte care a activat în România și în Rusia, politician și diplomat sovietic (n. 1873).

Cristian Rakovski (pe numele adevărat Krăstio Gheorghev Stancev, n. 1 august S.N. 13 august 1873, Kotel, Bulgaria – d. 11 septembrie 1941, Oriol, Rusia) a fost un militant socialist şi apoi comunist bulgar, de profesie medic, stabilit în România şi în Rusia, politician şi diplomat sovietic. A activat ca socialist în Bulgaria, Elveţia, Germania, Franţa, Rusia şi România, apoi în conducerea Cominternului. A deţinut în trei rânduri – în noiembrie 1918, în ianuarie-decembrie 1919, şi apoi între anii 1920 – 1923 funcţia de prim-ministru al Ucrainei sovietice. S-a remarcat şi ca ziarist şi eseist. La bătrâneţe, în URSS, Rakovski a căzut victimă „marii terori” staliniste.

Între anii 1905 -1917, Rakovski a deținut un rol de vârf în mișcarea social-democrată română, alaturi de veteranul Constantin Dobrogeanu – Gherea. Ca membru în conducerea Comitetului Central Executiv al Sovietelor Frontului Românesc, al Flotei Marii Negre și al districtului militar Odessa) cu sediul la Odessa, Rakovski a luat parte la organizarea unei încercări nereusite de puci comunist la Iași contra regelui Ferdinand I al Romaniei, și a unor acțiuni militare ale unor unități revoluționare bolșevice (formate, între altele, din foști prizonieri și dezertori din rândurile armatei române) contra României.

A deținut în trei rânduri – în noiembrie 1918, în ianuarie-decembrie 1919,, și apoi între anii 1920-1923,funcția de prim-ministru al Ucrainei sovietice. La bătrânețe, în URSS, a căzut victimă „marii terori staliniste”. A fost arestat in 1938, iar după invadarea U.R.S.S. de către Germania , Rakovski a fost împușcat, în pădurea Medvedvski lângă Oriol, la 11 septembrie 1941, din ordinul direct al sefului serviciului secret sovietic, Beria , conform dorinței lui Stalin, alături de alți 156 deținuți politici, între care Olga Kameneva și Maria Spiridonova (fostă lideră socialist-revoluționară), precum și Bessonov și dr. Pletniov, dintre cei care fuseseră „judecați” împreună cu el în 1937-1938.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

11 septembrie 1943 - In timpul celui de- Al Doilea Razboi Mondial, trupele germane ocupa Corsica si regiunea Kosovo- Metohia.

 

11 septembrie 1945 - Între 11 septembrie si 2 octombrie au loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de externe britanic, sovietic si american. În privința României se decide reorganizarea guvernului Petru Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care “noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.

 

11-12 septembrie 1970 - Întâlnirea lui Ceaușescu cu Jivkov la Ruse și Giurgiu pentru semnarea Protocolului cu privire la realizarea proiectului comun al Complexului hidroenergetic din zona Islaz-Somovit pe Dunăre.

 

11 septembrie 1971 - A murit in urma unei boli cardiace, Nikita Sergheevici Hruşciov, politician comunist sovietic, lider al Partidului Comunist din fosta URSS si fost prim-ministru al acestei ţări; (n. 17 aprilie 1894).

A fost iniţiatorul “dezgheţului” si a destalinizarii în politica internă şi externă sovietică. La 25 februarie 1956, Hruşciov a ţinut aşa-numitul „Discurs Secret”, într-o şedinţă închisă a Congresului, limitată la delegaţii sovietici. Timp de patru ore, el a demolat reputaţia lui Stalin. Hruşciov le-a spus delegaţilor: „Stalin şi-a demonstrat într-o întreagă serie de cazuri intoleranţa, brutalitatea şi abuzul de putere … adesea alegea calea represiunii şi anihilării fizice, nu doar împotriva unor duşmani adevăraţi, ci şi împotriva unor indivizi care nu comiseseră nicio crimă împotriva partidului sau împotriva guvernului sovietic”.

Sub Hruşciov, tribunalele speciale (denumite troika) conduse abuziv de agenţiile de securitate sovietice au fost abolite. După reformele hruscioviste, nimeni nu mai putea fi pus sub acuzare pentru o infracţiune politică, nici măcar în tribunalele obişnuite, fără aprobarea comitetului local de Partid. Această aprobare se obţinea rareori şi în timpul lui Hruşciov nu au mai avut loc procese politice majore, şi în total cel mult câteva sute de procese politice minore. În schimb, disidenţilor li se impuneau alte sancţiuni, între care pierderea slujbei sau a poziţiei universitare, sau excluderea din Partid.

În timpul conducerii lui Hruşciov, s-a introdus spitalizarea forţată a celor ce prezentau „pericol social”, pentru pretinse boli mintale. Conform dizidentului Roy Medvedev, care a scris o analiză timpurie a anilor în care Hruşciov a fost la putere, „teroarea politică, ca metodă cotidiană de guvernare, a fost înlocuită de Hruşciov cu mijloace administrative de represiune”. N.S.Hrusciov fost inlaturat de la putere în octombrie 1964, fiind pensionat. Şi-a scris memoriile, iar benzile de magnetofon pe care erau înregistrate acestea au fost scoase clandestin din ţară şi publicate parţial în Occident în 1970.

 

11 septembrie 1989 - Ungaria anunță că refugiații est-germani, care au fost adăpostiti în tabere temporare, sunt fost liberi să plece în Germania de Vest „capitalista”. Acest moment istoric a fost pregatit anterior de mai multi pasi facuti de conducerea Ungariei: In ziua de 27 iunie 1989, miniştrii de externe austriac şi maghiar au taiat gardul de sârmă ghimpată de la graniţa dintre cele două ţări în Sankt Margarethen/Sopronkőhida, iar la 19 august frontiera a fost deschisa simbolic timp de trei ore, în acelasi punct, pentru un asa zis „Picnic Pan-european“. Peste 600 de cetăţeni din Germania de Est au profitat de ocazie pentru a trece graniţa, iar grănicerii maghiari nu au intervenit.

Astfel, s-a ajuns la momentul 11 septembrie, cand guvernul maghiar a anunţat că refugiaţii est-germani nu vor fi repatriaţi, ci lăsaţi să meargă în Vest. Imediat dupa acest anunt, 13.000 de cetateni est-germani au trecut prin Ungaria în Austria, apoi în Germania de Vest, parasind „lagarul socialismului victorios”. Astfel, Cortina de Fier instituita de ocupantii sovietici, a carei denumire a intrat în limbajul curent în urma celebrului discurs al lui Churchill din 5 martie 1946, a cazut in Ungaria.
Dupa doua luni, pe 9 noiembrie, avea sa cada si Zidul Berlinului.

 

11 septembrie 2001 - Atentatele din 11 septembrie 2001. La câteva săptămâni după atacuri, numărul estimat al morților era de peste 6.000.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au fost o serie de atacuri sinucigașe coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite care au avut loc la 11 septembrie 2001. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroriștii au preluat controlul avioanelor, prăbușind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord și mulți alți oameni care lucrau în clădiri.

Ambele clădiri s-au prăbușit în decurs de două ore, distrugând și avariind și alte clădiri din jur. Teroriștii au prăbușit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington, D.C. Al patrulea avion s-a prăbușit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri și membrii echipajului au încercat să recâștige controlul avionului, pe care teroriștii îl îndreptaseră spre Washington, D.C. Nu au existat supraviețuitori ai zborurilor.

În total, în urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroriștii. Majoritatea covârșitoare ale celor morți erau civili, inclusiv cetățeni din 90 de țări. În plus, moartea de cancer pulmonar a cel puțin a unei persoane a fost considerată de un medic legist a fi cauzată de expunerea la praful ridicat în urma prăbușirii World Trade Center.

Unele burse americane de acțiuni au rămas închise în toată săptămâna atacurilor, și au anunțat pierderi enorme după redeschidere, mai ales în industriile transporturilor aeriene și de asigurări. Distrugerea spațiilor de birouri în valoare de miliarde de dolari a cauzat pagube serioase economiei districtului Lower Manhattan.

Statele Unite au răspuns la aceste atacuri lansând un „Război împotriva terorismului”, invadând Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul dictatorial al Talibanilor, care adăpostea teroriști al-Qaeda, și adoptând legea USA PATRIOT Act. Multe alte țări și-au întărit și ele legislația antiteroristă și au extins puterile forțelor de aplicare a legii.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

11 septembrie 2007 - Rusia a testat cu succes cea mai puternica bomba non nucleara din lume, supranumita „tatal tuturor bombelor”, de patru ori mai puternica decat MOAB americana, botezata „mama tuturor bombelor”. Bomba continea 7,1 tone dintr-un tip nou de exploziv echivalent cu 44 tone de TNT.Prin comparatie, bomba americana care foloseste 8 tone de explozibil, echivalent ca putere cu 11 tone de TNT. Raza de distrugere a bombei rusesti este de 300 metri, dublu in comparatie cu cea americana, si are 0,3% din puterea bombei atomice de la Hiroshima (care a avut echivalentul a 13000 tone TNT si a emis in plus si radiatii devastatoare).

 

11 septembrie 2009 - Preşedintele comunist în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi-a anunţat oficial demisia. Liberalul Mihai Ghimpu (foto), numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al acestei tari.

 

11 septembrie 2013 - A decedat actorul, cantaretul si compozitorul italian Enrico Sbriccoli (cunoscut cu numele de scena Jimmy Fontana), nascut la 13 noiembrie 1934. A fost autorul cantecelor cu un larg succes international ” Il mondo” si „Che sarà”.

 

11 septembrie 2013 - Un lanț uman pentru independența Cataloniei, cu o lungime de 400 km, este organizat de Assemblea Nacional Catalana. Adunarea Nationala Catalana este o organizație naționalista separatista, al carei principal obiectiv este obținerea independenței politice a Cataloniei, fața de Spania.

 

11 septembrie 2018 - A avut loc un atentat-sinucigaș în Afganistan, în urma căruia au cel puțin 68 de persoane au murit şi 165 au fost rănite. Bilanţul atentatului-sinucigaş asupra unor manifestanţi, care a avut loc marţi în estul Afganistanului, a fost revizuit în creştere miercuri şi se ridică acum la 68 de morţi, a precizat pentru AFP purtătorul de cuvânt al guvernatorului provinciei Nangarhar.

Potrivit lui Ataullah Khogyani, 68 de persoane au murit şi 165 au fost rănite după ce un kamikaze şi-a detonat încărcătura explozivă pe care o avea asupra sa în mijlocul unei mulţimi de manifestanţi, la circa 70 de km de oraşul Jalalabad. Directorul serviciilor de sănătate din provincia Nangarhar, Najibullah Kamawal, a confirmat acest bilanţ. Este al doilea cel mai sângeros atentat din Afganistan din acest an.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com