Oana Gheorghiu: reforma companiilor de stat nu poate fi făcută cu „copy-paste” și sinecuri politice
27 mai 2026
Reforma companiilor de stat a fost readusă în atenția publică după ce viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat o serie de exemple privind modul în care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) gestionează restructurarea unor companii aflate în proprietatea statului. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, aceasta acuză existența unor planuri de restructurare construite pe modele identice, fără legătură cu realitatea economică a companiilor vizate și fără intervenții reale din partea statului ca acționar majoritar.
Potrivit viceprim-ministrului, patru companii de stat analizate în luna martie 2026 ar fi primit planuri de restructurare aproape identice, deși activitatea și problemele lor economice sunt complet diferite. Oana Gheorghiu susține că secțiunile privind măsurile de redresare sunt „textual identice”, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea procesului de restructurare și la implicarea reală a autorităților responsabile.
În analiza sa sunt menționate companii cu active imobiliare importante, terenuri și platforme industriale evaluate la zeci de milioane de lei, dar care continuă să acumuleze pierderi și să funcționeze pe baza unor proiecții financiare considerate nerealiste. Viceprim-ministrul afirmă că în multe cazuri nu există măsuri concrete de restructurare, valorificare a activelor sau schimbare a managementului, iar statul nu își exercită efectiv rolul de acționar.
Unul dintre exemplele invocate este cel al companiei Radioactiv Mineral Măgurele, unde, potrivit datelor prezentate, activitatea economică ar fi aproape imposibil de susținut în condițiile actuale, în timp ce planurile oficiale estimează profituri consistente în următorii ani. Alte cazuri menționate vizează Active Conexe SA și Arcadia 2000, companii care dețin active importante, dar care înregistrează pierderi și litigii de lungă durată privind patrimoniul administrat.
Oana Gheorghiu critică și modul în care sunt administrate consiliile de administrație ale unor companii de stat, susținând că există membri interimari cu legături politice și situații în care sunt depășite limitele legale privind cumulul de funcții și mandate. Potrivit acesteia, o parte semnificativă din veniturile obținute de companiile respective este consumată pentru plata contractelor de mandat și a cheltuielilor administrative, în loc să fie folosită pentru eficientizarea activității sau pentru investiții.
Viceprim-ministrul susține că problema nu ține doar de managementul unor companii izolate, ci de modul în care este administrată avuția publică în România. În opinia sa, lipsa de transparență, menținerea sinecurilor și folosirea unor planuri formale fără măsuri reale de reformă afectează direct interesul public și utilizarea eficientă a resurselor statului.
În finalul mesajului său, Oana Gheorghiu afirmă că reforma companiilor de stat depinde de accesul publicului la informații și de presiunea exercitată asupra instituțiilor pentru asumarea responsabilității administrative și financiare.
Notă editorială
Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate pe pagina personală de Facebook a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu și are scop informativ și editorial.
Foto: imagine preluată de pe pagina personală de Facebook a viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.
USR acuză PSD și AUR că blochează listarea companiilor de stat
27 mai 2026
Listarea companiilor de stat a devenit subiectul unei dispute politice după ce USR a criticat dur proiectul legislativ susținut de PSD și AUR privind suspendarea procesului de listare la bursă a unor companii controlate de stat. Reprezentanții USR susțin că măsura afectează transparența, investițiile și modernizarea economiei românești, acuzând alianța PSD-AUR că protejează interesele politice și rețelele de influență din companiile publice.
Potrivit USR, proiectul de lege ar bloca pentru o perioadă semnificativă listarea unor companii importante la Bursa de Valori București, într-un moment în care România încearcă să atragă investiții și să își consolideze poziția pe piața regională de capital. Formațiunea susține că accesul companiilor de stat la bursă poate contribui la creșterea transparenței și la limitarea influenței politice asupra managementului acestora.
Reprezentanții partidului afirmă că listarea companiilor de stat presupune reguli mai stricte privind raportarea financiară, guvernanța corporativă și utilizarea banului public, ceea ce ar reduce posibilitatea menținerii unor structuri clientelare în interiorul companiilor controlate de stat.
USR consideră că suspendarea listărilor transmite un semnal negativ atât investitorilor, cât și partenerilor economici externi ai României. În opinia formațiunii, accesul companiilor românești pe piața de capital reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea economică și pentru creșterea competitivității.
Disputa privind listarea companiilor de stat are loc într-un context politic și economic mai larg, legat de reformele asumate de România în ceea ce privește transparența, eficiența administrării companiilor publice și atragerea investițiilor. Tema a generat dezbateri atât în zona politică, cât și în mediul economic, în special în ceea ce privește rolul statului în economie și modul de administrare a companiilor strategice.
USR susține că proiectul legislativ riscă să afecteze încrederea în procesul de reformă economică și să mențină un model de control politic asupra unor companii importante din economia românească. De cealaltă parte, susținătorii proiectului invocă necesitatea protejării intereselor strategice ale statului în sectoare considerate sensibile.
Notă editorială
Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate de USR.ro și are scop informativ și editorial.
Foto: imagine preluată de pe USR.ro.
Ticu Dumitrescu și dosarele Securității: lupta pentru adevăr (1928 – 2008)
27 mai 2026
Ticu Dumitrescu și dosarele Securității rămân reperele fundamentale ale luptei pentru recuperarea memoriei represiunii comuniste în România postdecembristă. Fost deținut politic, militant civic și președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), Ticu Dumitrescu și-a dedicat viața de după 1989 unei singure mari bătălii morale: deconspirarea celor care au distrus destine în numele dictaturii.
Ticu Dumitrescu, fost deținut politic și una dintre figurile emblematice ale luptei pentru deconspirarea fostei Securități după 1989 – Foto credit: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
Infernul închisorilor și refuzul de a tăcea
Anii grei de detenție politică petrecuți în închisorile regimului comunist i-au marcat profund existența, dar nu i-au distrus convingerile. După căderea dictaturii, într-o perioadă în care influența fostelor structuri comuniste continua să fie puternică în instituțiile statului, el a devenit una dintre vocile cele mai puternice ale societății civile. Ticu Dumitrescu a cerut constant condamnarea morală a comunismului și dreptul legitim al cetățenilor de a cunoaște adevărul despre mecanismele terorii.
„Legea Ticu” și nașterea CNSAS
Numele său a intrat definitiv în istorie prin ceea ce opinia publică a numit „Legea Ticu” — actul normativ extrem de disputat în anii ’90, care a deschis în cele din urmă drumul către deconspirare. Prin corelarea numelui lui Ticu Dumitrescu cu dosarele Securității, România a făcut primul pas real spre înființarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Pentru milioane de români, această lege a reprezentat:
-
Accesul liber la propriile dosare de urmărire penală sau informativă.
-
Deconspirarea colaboratorilor și a ofițerilor de poliție politică.
-
O barieră morală în calea celor care doreau ca trecutul să rămână îngropat în uitare.
Notă Editorială
Acest profil biografic a fost realizat pentru a onora memoria victimelor comunismului. Pentru o documentare extinsă asupra vieții sale, puteți consulta fișa biografică de pe platforma Memorialul Sighet sau pagina dedicată pe Wikipedia România.
Foto credit: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)