Senatul a votat impotriva accesului gratuit al populaţiei la legi
foto – legeaonline.ro
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
Senatorii ţării au respins miercuri, 4 martie, cu 70 de voturi ale senatorilor PSD, PLR şi PC, din 107 prezenţi o iniţiativă legislativă prin care se cerea ca cetăţenii României să aibă acces gratuit la legile adoptate de legiuitorii ţării şi publicate în Monitorul Oficial.
Iniţiativa de modificare a Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial (MO) al României aparţine senatorului independent Valeriu Todiraşcu. Acesta propunea eliminarea taxei nr. 4 plătită de cetăţeni pentru accesul la propriile lor legi publicate în Partea I a MO, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line, de pe site-ul MO.
“Guvernul României, prin Monitorul Oficial (MO), va continua să revândă accesul cetăţenilor la propriile lor legi prin menţinerea actualelor patru taxe aprobate de Guvern şi Parlament, respectiv: TAXA nr. 1 plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite către bugetul de stat din care Guvernul finanţează activitatea Parlamentului şi a Monitorului Oficial; TAXA nr. 2 plătită suplimentar de cetăţeni prin taxe şi impozite din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare care plătesc către MO pentru publicarea legilor emise; TAXA nr.3 plătită suplimentar de cetăţeni către MO atunci când doresc să intre în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie; TAXA nr.4 plătită suplimentar de cetăţeni către MO atunci când doresc să vizualizeze legile în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line.”, semnalează Todiraşcu, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.
Potrivit senatorului, iniţiativa legislativă respinsă de senatori nu impune niciun cost în plus pentru modificarea actualei platforme on-line a MO şi nici abonamentele actuale ale MO (instituţie altminteri finanţată din banul public) nu ar avea de suferit, căci vizualizarea pe monitor nu afectează furnizarea în varianta printată pe suport de hârtie sau în varianta electronică, sub formă de fişiere pdf, ce nu vor putea fi descărcate ci numai consultate online.
Todiraşcu mai reaminteşte că “scopul înfiinţării MO nu a fost nicidecum obţinerea de venituri şi profit pe seama îngrădirii accesului şi a cunoaşterii legilor de către cetăţeni, prin taxarea acestora” şi, mai mult Constituţia României statuează clar că “dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit” şi că “autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice.”
“În mod evident legile României reprezintă informaţii de interes public” arată Valeriu Todiraşcu iar MO este o Regie Autonomă subordonată Guvernului, care “prin taxe imorale şi ilegitime îngrădeşte accesul cetăţenilor la legile României.”
În urma respingerii iniţiativei legislative, românii vor continua să plătească către Guvern toate cele patru taxe actuale de acces la propriile lor legi, respectiv:
Taxa nr.1, plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite, în calitate de contribuabili, către bugetul de stat, din care Guvernul cheltuie bani pentru finanţarea activităţii MO;
Taxa nr.2, plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite, în calitate de contribuabili, către bugetul de stat, din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare, care, pentru publicarea în MO a legilor emise, plătesc la rândul lor suplimentar către MO, deci tot din banii cetăţenilor, conform Art. 20 (1) din legea MO: “Cheltuielile determinate de publicarea actelor în MO, părţile I, III–VII, şi a celor prevăzute la art. 6 lit. D se suportă de către emitenţi, pe baza tarifelor aprobate anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Secretariatului General al Guvernului”;
Taxa nr.3, plătită de cetăţeni atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către MO pentru a putea intra în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie, conf. Art. 18 din legea MO: “Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ editează MO atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizare contra cost.
Taxa nr.4, plătită de cetăţeni atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către MO pentru accesul legilor publicate în Partea I a MO, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line, de pe site-ul MO, conf. Art. 18 din legea MO: “Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ editează MO atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizare contra cost.
Împotriva propunerii legislative a lui Todiraşcu au votat reprezentanţii PSD şi membrii grupului PLR-PC, cu Călin Popescu Tăriceanu în frunte. Urmează votul Camerei Deputaţilor.
Reamintim în context că, recent, în cadrul unui interviu acordat către avocatura.com, judecătorul CSM Cristi Danileţ, atrăgea atenţia că în România s-a ajuns la paradoxala situaţie că nici judecătorii să nu mai cunoască legea.
“Accesul la Justiţie, un acces autentic la Justiţie, nu înseamnă numai accesul la clădirile instanţelor, cum în mod greşit se confundă. Sau accesul la anumite proceduri. Ci înseamnă şi accesul la informaţie. Informaţii legale. Or, în România noi avem două probleme: 1. Legile nu sunt publice. Ele aparţin Statului, legile sunt editate de către Stat, de către Monitorul Oficial, însă ele sunt vândute, inclusiv instituţiilor publice. Sunt vândute. Deci ele nu sunt publicate în mod oficial, de către Stat, la liber, şi să poată fi cunoscute de către populaţie.” a declarat judecătorul Danileţ
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com
Hosu: Atacurile informatice, în evoluţie. DIICOT, în imposibilitatea de a obţine probe tehnice
foto – Shutterstock
articol – Catalin Lupasteanu – Mediafax
Modalitatea de executare a atacurilor cibernetice a evoluat, însă, din cauza legislaţiei în vigoare, DIICOT se află în imposibilitatea de a obţine probe tehnice legate de comunicaţiile GSM, a spus, vineri, procurorul şef adjunct al structurii din Ministerul Public, Giorgiana Hosu.
“În domeniul infracţiunilor informatice se remarcă o abordare din ce în ce mai tehnică a probatoriului şi în acest context vreau să subliniem încă o dată că suntem în imposibilitatea obţinerii de probe tehnice legate de identificarea unor puncte de acces ale utilizatorilor finali în cadrul comunicaţiilor de tip GSM sau a celor de date şi că ne aşteptăm de la legiuitor să ne pună în mână un instrument viabil pentru combaterea acestui tip de infracţiune tehnică”, a spus procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, vineri, după şedinţa de bilanţ a instituţiei pentru anul 2014.
Reprezentantul instituţiei a adăugat că atacurile informatice au evoluat. Acest lucru s-a întâmplat, spun ea, prin depăşirea măsurilor de securitate, modificarea datelor informatice, perturbarea funcţionării sistemelor informatice, “anumite entităţi din România devenind ţinta unor atacuri cibernetice complexe ce urmăresc de cele mai multe ori obţinerea de informaţii sensibile”.
Adjunctul instituţiei a precizat, privitor la infracţiunile de terorism şi a celor contra securităţii statului, că “au fost evaluate periodic, în colaborare cu SRI, vulnerabilităţile generate de înfiinţarea statului islamic şi apariţia fenomenului luptător străin”.
“Au fost monitorizate activităţile de propagandă, de prozelitism şi radicalizare, desfăşurate de adepţi ai unor entităţi extremiste pe teritoriul României şi fenomenele de izolare ale unor cetăţeni români cu preocupări pe linia confecţionării de arme artizanale şi materiale explozive”, a mai spus aceasta.
Hosu a vorbit şi despre fenomenul evaziunii fiscale, precizând că “s-a menţinut pe aceeaşi linie agresivă, fiind foarte des întâlnit procedeul utilizării firmelor fantomă”.
“S-a menţinut constant fenomenul contrabandei cu produse accizabile prin graniţa cu Serbia, cu Ucraina, cu Republica Moldova şi s-a menţinut constant fenomenul obţinerii de credite cu documente falsificate şi al delapidării patrimoniului societăţilor comerciale prin utilizarea firmelor off-shore”, a mai arătat Hosu.
În cadrul anchetelor economice ale DIICOT, a menţionat adjunctul instituţiei să precizeze, “au fost folosite eficient comisiile rogatorii pentru verificarea relaţiilor comerciale în cadrul operaţiunilor intra-comunitare şi pentru identificarea liderilor grupurilor infracţionale ale căror venituri erau colectate în conturile societăţilor nerezidente. Activitatea DIICOT în cadrul acestui fenomen s-a desfăşurat în strânsă cooperarea cu SRI ca autoritate naţională în materia prevenirii şi combaterii terorismului”.
La prezentarea raportului de activitate a DIICOT, care a avut loc cu uşile închise, au fost prezenţi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, vicepremierul Gabriel Oprea, şeful SRI, Eduard Hellvig, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Iacob, precum şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Cîmpeanu: S-au înscris la religie 88% din elevi, dar şi 93,45% din cei care încep şcoala la toamnă
foto si articol: mediafax.ro
O pondere de 88% dintre elevii care fac în prezent religie s-au înscris să urmeze în continuare acest curs iar, dintre copiii înscrişi la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2015-2016, 93,45% au optat de asemenea să studieze religie, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
La nivel naţional, dintre elevii care fac în prezent religie ca materie opţională, au ales să urmeze în continuare acest curs 88 la sută, potrivit situaţiei cererilor centralizate până vineri, la ora 12.00, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul Educaţiei.
Până vineri la ora 12.00 au fost introduse în baza de date 2.082.476 de cererei de înscriere la ora de religie, în condiţiile în care 2.364.838 de elevi au această disciplină opţională în oferta educaţională.
Totodată, dintre cele 137.293 de cereri de înscriere la clasa pregătitoare pentru următorul an şcolar, pe 128.300, respectiv pe 93,45 la sută, figurează opţiunea pentru ora de religie, a mai anunţat ministrul.
La nivel naţional, în învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.364.838 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă.
Ponderea elevilor bucureşteni înscrişi la ora de religie era, vineri la ora 12.00, de 85 la sută, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, inspectorul general şcolar Constantin Trăistaru.
În Bucureşti, s-au înscris 160.000 de elevi din totalul celor 188.000 eligibili, a spus inspectorul general şcolar, precizând că mai sunt cereri de validat.
Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro