(video) S-a legat CU LANȚURI în fața Ambasadei României. Gestul DISPERAT al unui moldovean
articol si foto – politik.md.
Un protest mai puțin obișnuit a avut loc ieri în fața Ambasadei României la Chișinău. Supărat că redobândirea cetățeniei române nu e accesibilă pentru cei cu venituri reduse, un moldovean și-a legat lanțuri de mâini și picioare. Acesta și-a motivat gestul prin senzația de captivitate pe care o simte ca cetățean al Republicii Moldova, comunică Politik.md.
Potrivit prostestatarului Vitalie Crețu, la moment procedura de redobândire a cetățeniei române este extrem de birocratică și costisitoare.
”Vreau să iasă adevărul istoric la suprafață. Nu am auzit niciodată ca cineva dintre strămoșii mei să fi depus cerere prin care să se dezică de cetățenia română și de aceea nu consider necesar ca eu să umblu să cheltui ultimii bani pentru copii, ca să umblu prin diferite arhive să scot diferite documente. Așa cum sunt legat acum cu lanțurile, așa sunt legat și de Republica Moldova cu salariul meu mizer și indemnizațiile mizere pentru copii. Ca să dau statul în judecată, iar îmi trebuie bani, pe care nu îi am. Mă simt captiv în țara asta. Cer să mi se întorcă cetățenia română mie și familiei mele. Țara mamă trebuie să aibă grijă de românii săi”, susține Vitalie Crețu, care afirmă că va mai reveni cu proteste.
Pe de altă parte, reprezentanții misiunii diplomatice afirmă că bărbatul nu s-a adresat încă cu o cerere de redobândire a cetățeniei române, dar odată ce o va face, vor încerca să găsească o soluție pentru problema pe care o reclamă.
articol preluat de pe http://politik.md./
Istoria canepei (episodul 2)
articol si foto – premium-buds.ro
episodul 1 http://www.unitischimbam.ro/?p=10657
100 d.Ch. – Medicul grec Dioscoride îi descrie multele întrebuinţări medicinale în opera sa în 5 volume, De Materia Medica. Îi atrag atenţia atât fibrele deosebit de puternice, cât şi proprietăţile medicinale. Gaius Plinius Secundus (23-79 d.Ch.) scrie Naturalis Historia, unde vorbeşte despre întrebuinţările industriale ale cânepii, explicând şi cum trebuie cultivată.
565 d.Ch. – Dinastia Merovingienilor, care a domnit pe teritoriul Franţei şi Germaniei de astăzi, o înmormântează pe regina Adelgunde într-o ţesătură de cânepă deosebit de rafinată.
600 d.Ch. – În sudul Franţei este construit un pod făcut din coji de cânepă în amestec cu var. Podul s-a pietrificat şi este solid chiar şi în ziua de azi.
800 d.Ch. – Carol cel Mare, fondatorul Sfântului Imperiu Roman, înaintează o lege privind cultivarea de cânepă.
1009 d.Ch. – Hârtia pe bază de cânepă ajunge, în sfârşit, şi în Europa, prin cultura arabă. Prima fabrică de hârtie este ridicată în Xativa, Spania. Fabricarea hârtiei continuă aici sub dominaţia maură până în anul 1244 d.Ch., când armatele europene îi alungă pe mauri. Pentru următorii 850 de ani, hârtia va fi fabricată mai ales din cânepă.
1100 d.Ch. – cavalerii din Evul Mediu beau bere de cânepă.
1215 d.Ch. – Magna Carta, primul pas către o constituţie, este scrisă pe hârtie de cânepă.
1492 d.Ch. – Sforile şi velatura folosite de Columb la traversarea Atlanticului sunt confecţionate din cele mai solide şi lungi fibre, pe care numai cânepa le poate produce. Dacă ar fi fost folosite alte materiale, corăbiile nu ar fi rezistat acestei lungi şi epuizante călătorii.
1535 d.Ch. – Henric al VIII-lea, cel mai puternic dintre toţi monarhii britanici, înaintează un document care prevede că toţi proprietarii de pământ trebuie să cultive un acru de cânepă, în caz contrar vor fi sancţionaţi.
1564 d.Ch. – Regele Filip al Spaniei ordonă cultivarea cânepii pe tot teritoriul imperiului, din zona Argentinei zilelor noastre şi până în Oregon, urmând exemplul Reginei Elisabeta I, care promulgase o lege similară în Anglia.
1600 d.Ch. – Galilei, părintele astronomiei moderne, îşi face însemnările pe hârtie de cânepă.
1791 d.Ch. – Preşedintele George Washington stabileşte taxe de import pentru cânepă, pentru a încuraja industria autohtonă. Thomas Jefferson numeşte cânepa o necesitate pentru bunăstarea şi prosperitatea naţiunii şi recomandă fermierilor să cultive cânepă în loc de tutun iar G. Washington îndeamnă: „Bucuraţi-vă din plin de sămânţa de cânepă. Cultivaţi-o peste tot.”
1941-1945 d.Ch. – Campania Cânepă pentru Victorie este iniţiată în SUA din cauza crizei rezervelor de cânepă din Japonia din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Fiind folosită pentru articole militare vitale (sfoară, pânză, haine), sunt oferite subvenţii cultivatorilor de cânepă, care sunt chiar scutiţi de serviciul militar, împreună cu fiii lor. Se produc filme promoţionale ca Hemp for Victory, care să ilustreze importanţa aşa-numitelor „grădini ale victoriei”. Ca urmare, culturile de cânepă cresc de câteva mii de ori.
2001 d.Ch. – „Maşina cu cânepă” traversează America de Nord, folosind un combustibil biologic din cânepă (biodiesel). Maşina porneşte din Washington D.C. la data de 4 iulie 2001 şi se întoarce acasă pe 2 octombrie 2001, după ce străbate 10.000 de mile, în scopul de a promova folosirea cânepii ca sursă alternativă de combustibil.
va urma
articol preluat de pe http://www.premium-buds.ro/
Ce ne pune pe masa TTIP?
Presedintele Confederatiei Asociatiilor Taranesti din Romania, Bogdan Buzescu ne explica in ce fel ne va afecta hrana Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii
Semneaza si da mai departe: http://stopttip.ro/