Mihail Vlasov, condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă
mediafax.ro
Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia nefiind definitivă.
Decizia luată vineri de CAB poate fi contestată la instanţa supremă.
Mihail Vlasov este judecat sub control judiciar din 30 august 2014, după ce, din 24 aprilie 2014 a fost arestat la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Anterior, din 19 martie 2014 până în 24 aprilie 2014, Vlasov a fost arestat preventiv.
Vlasov a recunoscut faptele de care este acuzat de procurori şi a solicitat instanţei să fie judecat în procedură simplificată, astfel încât să-i fie redusă pedeapsa, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 21 octombrie 2014, să-i respingă cererea.
Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României susţinea că în dosarul său nu s-a realizat niciodată un flagrant, iar în rechizitoriu procurorii au spus “numai minciuni”, care se vor putea proba la un moment dat.
La ultimul termen, în 18 februarie, el a rugat-o pe judecătoarea Curţii de Apel Bucureşti să-l achite, precizând că, dacă va fi condamnat, aceasta va trăi “cu conştiinţa încărcată toată viaţa”.
În 9 aprilie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, suspendat la acel moment din funcţia de preşedinte al CCIR, pentru trafic de influenţă.
Mihail Vlasov a fost denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut, în 13 martie 2014, un milion de euro. În 18 martie 2014, Vlasov a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce a primit de la omul de afaceri 200.000 de euro.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în schimbul acestor bani, Vlasov i-ar fi promis omului de afaceri că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul avea calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre arbitrală favorabilă acestuia.
Dosarul de la Curtea de Arbitraj avea ca obiect pretenţiile formulate de SC Infopressgroup SA, care cerea de la Petroczki şi asociatul lui suma de 15 milioane de lei, precum şi cererea reconvenţională având ca obiect de plată suma de 270.000 de euro, potrivit informaţiilor din dosar.
Într-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmărit penal pentru şantaj, în aceeaşi cauză fiind cercetată şi fiica sa Vanda Vlasov. Mihail Vlasov este acuzat că l-ar fi ameninţat pe preşedintele interimar al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, spunându-i “că nu este bine ce face” şi că nu ar vrea “să sufere şi copiii altuia”.
cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/mihail-vlasov-condamnat-la-patru-ani-de-inchisoare-cu-executare-pentru-trafic-de-influenta-13906605?utm_source=Facebook&utm_medium=Cross&utm_campaign=Mediafax
Ioan Mihăilă, condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul “mită la Hidroelectrica”
mediafax.ro
Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi fost consilier al fostului ministru al Energiei Constantin Niţă, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită privind vânzarea de energie.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
Instanţa a dispus ca din pedeapsa de trei ani să fie redusă durata arestării preventive de la 23 octombrie 2013 la 18 aprilie 2014, precum şi durata arestului la domiciliu începând din 18 aprilie 2014 până în prezent.
În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica. Brădean şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat în 5 decembrie 2013, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare şi luare de mită. În urma deciziei instanţei, Eugen Brădean a fost pus în libertate.
Decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis apelul în 31 ianuarie 2014. Instanţa a desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând cauza, a dispus ca Eugen Brădean să execute pedeapsa de trei ani de închisoare.
În 13 noiembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare şi complicitate la dare de mită.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.
“Cantitatea respectivă de energie urma să fie vândută pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei în dauna societăţii Hidroelectrica”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Procurorii au precizat că Eugen Brădean, membru în Directoratul Hidroelectrica SA şi coordonator al Direcţiei de Marketing Furnizare din cadrul companiei, l-a abordat pe holurile instituţiei pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 şi un milion de euro de la nişte “parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.
Procurorii au precizat că Brădean a menţionat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj şi că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma pentru fiecare.
În timpul discuţiei, Brădean, “pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.
cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/ioan-mihaila-condamnat-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-executare-in-dosarul-mita-la-hidroelectrica-13900942
Armata ucraineană a început retragerea armamentului greu de pe linia frontului
mediafax.ro
Armata ucraineană a iniţiat, joi după-amiază, retragerea armamentului greu din estul Ucrainei, în contextul diminuării confruntărilor cu insurgenţii separatişti proruşi.
Armata ucraineană a retras şase-şapte piese de artilerie de pe linia frontului, în satul Paraskoviivka, situat în apropierea oraşului Artemivsk.
În paralel, 30-40 de vehicule militare au tractat echipament greu de pe linia frontului.
“Ucraina a început retragerea tunurilor de artilerie de 100 de milimetri de pe linia frontului”, a comunicat armata ucraineană, citată de Reuters.
“Numărul şi intensitatea atacurilor s-au diminuat în ultimele două zile şi ne apropiem de scopul principal – implementarea primului paragraf al Acordului de la Minsk, cel privind armistiţiul, care creează condiţiile aplicării celui de-al doilea paragraf – retragerea armamentului greu”, declara acum câteva ore Andrei Lisenko, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.
Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu aproximativ 5.800 de morţi.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/