( Catalin Lupasteanu) Percheziţii în dosarul “Gala Bute”. Rudel Obreja şi fostul consilier al Elenei Udrea, aduşi la DNA

rudel-obreja-bogdan-iordache

foto – Mediafax
Catalin Lupasteanu – Mediafax

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost adus luni la DNA, de către anchetatori, după ce la locuinţa sa din Sectorul 2 al Capitalei au fost făcute percheziţii, în dosarul “Gala Bute”. Procurorii DNA au făcut, luni, 18 percheziţii în Bucureşti şi patru judeţe, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”. În dosar sunt vizate noi fapte de corupţie privind foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării.

UPDATE 13:50 – Fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, adus la DNA

Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în mandatul acesteia la Ministerul Dezvoltării, a fost adus luni la DNA de către anchetatori, după ce la locuinţa sa din localitatea ilfoveană Corbeanca au fost făcute percheziţii, în dosarul “Gala Bute”.

stefan-lungu-dna-marius-dumbraveanu

UPDATE 13:00 – Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă, ridicat de acasă pentru a fi dus la audieri la DNA

Primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă (PSD), a fost ridicat, luni, în jurul orei 12.00, de la locuinţa sa de către anchetatorii care au făcut percheziţii acolo, el urmând să fie dus la audieri la sediul DNA.

Resmeriţă nu a dat detalii despre cazul în care este cercetat, spunându-le jurnaliştilor doar: “Vom vorbi când mă întorc”.

Anchetatorii au mai ridicat din locuinţa primarului o serie de documente.

De asemenea, surse judiciare afirmă că la Lupeni au fost făcute percheziţii şi la casa şefului Biroului de Achiziţii Publice din cadrul Primăriei, Cristian Condoiu, care ar fi sprijinit atribuirea unui contract către firma Termogaz din Haţeg, contract care, potrivit primelor informaţii, se referă la asigurarea energiei electrice în staţiunea montană Straja şi care datează din decembrie 2011.

În dosarul Gala Bute sunt noi fapte de corupţie;fostul consilier al Elenei Udrea, printre cei vizaţi

Procurorii DNA vor audia, luni, opt persoane în dosarul “Gala Bute”, în care sunt vizate noi fapte de corupţie privind foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării, printre cei care vor fi duşi la DNA pentru a da declaraţii fiind şi fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan

stefan-lungu-liviu-untaru

Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în dosarul “Gala Bute” sunt noi infracţiuni de corupţie care vizează foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării din perioada în care instituţia a fost condusă de Elena Udrea. Anchetatorii suspectează că s-ar fi fraudat fondurile Ministerului Dezvoltării, în perioada mandatului Elenei Udrea, pentru a fi trecute în patrimoniul lui Rudel Obreja şi pentru ca acesta să obţină un credit de la BRD.

Omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA, este suspectat că a transferat în contul SC Europlus Computers SRL sumele de 900.000 de lei, la 28 decembrie 2011 şi 2,1 milioane de lei, la 29 decembrie 2011.

“Pentru a justifica aceste plăţi, între cele două societăţi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau să fie organizate de Obreja Rudel”, se arată în documentele citate.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/perchezitii-in-dosarul-gala-bute-rudel-obreja-si-fostul-consilier-al-elenei-udrea-adusi-la-dna-13798320

DNA: Zece companii de stat au sponsorizat Gala Bute în urma intervenţiei fostului ministru Ion Ariton

ion-ariton-2-ovidiu-micsik

Mediafax

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja, potrivit DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul “Gala Bute”, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A. Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, arată DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994.

Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Judecătorul Mircea Moldovan, condamnat la 22 de ani de închisoare. Dan Adamescu – 4 ani şi 4 luni de închisoare

mircea-moldovan-liviu-adascalitei

Mediafax

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, luni, pe Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorul Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, pe Elena Rovenţa la cinci ani şi zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani şi pe Ion Stanciu la trei ani şi opt luni.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă.

Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/