ANALIZĂ: Preşedintele şi partidele discută, miercuri, priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare

klaus-iohannis-declaratie-octav-ganea

Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor vor avea, miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări pe priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare, precum votul în diaspora, finanţarea campaniilor şi a partidelor şi ridicarea imunităţii parlamentare.

Acesta este al doilea rând de consultări între şeful statului şi formaţiunile parlamentare, după discuţiile din 12 ianuarie, care au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, invitaţia către partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament de a veni la Palatul Cotroceni, în vederea unor consultări referitoare la priorităţile legislative ale următoarei sesiuni parlamentare. Potrivit Preşedinţiei, pe agenda discuţiilor se vor afla mai buna organizare a votului în străinătate, finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice şi accelerarea procedurilor privind ridicarea imunităţii parlamentare.

Preşedintele Klaus Iohannis anunţase, cu o zi înainte, într-o emisiune la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta legat de soluţiile legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.

Iohannis a declarat că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia “toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari”. El a menţionat că este nevoie de un Parlament “mai mic, mai eficient şi mai credibil”.

El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele. ”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a anunţat şi calendarul consultărilor, fiecare partid urmând a sta o oră la discuţii cu şeful statului, pe temele menţionate.

Astfel, de la ora 10.00 vor începe consultările şefului statului cu Partidul Social Democrat, la ora 11.00, cu Partidul Naţional Liberal, iar la ora 12.00, cu Uniunea Naţională pentru Progresul României.

La ora 14.00, Klaus Iohannis va discuta cu Partidul Conservator, la ora 15.00, cu Uniunea Democrată Maghiară din România, la ora 16.00, cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, iar la ora 17.00, cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

Delegaţia PSD care participă la consultările de la Cotroceni va fi compusă din Victor Ponta, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea şi Ioan Chelaru.

PSD va propune, la consultările de la Cotroceni, ca viitorul Parlament să aibă 318 deputaţi şi 100-110 senatori, după cum a precizat, luni, premierul Victor Ponta, el arătând că, în opinia sa, CC va spune dacă trebuie respectat referendumul ce stipula un număr de 300 de aleşi.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în 12 ianuarie, primele consultări cu partidele parlamentare din mandatul său. Discuţiile au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale. În ziua următoare, preşedintele Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat acordul politic pe această temă.

Cititi mai mult http://m.mediafax.ro/politic/analiza-presedintele-si-partidele-discuta-miercuri-prioritatile-legislative-ale-sesiunii-parlamentare-13788734

10947231_773142912772962_2738812836866130272_n (1)

“Ziua de astăzi va fi dedicată consultărilor referitoare la prioritățile legislative din următoarea sesiune parlamentară, ocazie cu care partidele și formațiunile politice din Parlamentul României vor fi prezente la Palatul Cotroceni. Acest demers reprezintă începutul reformării instituțiilor publice ale României. Astfel, trecem la o nouă etapă a dezbaterii, identificării și aplicării soluțiilor, care vizează atingerea obiectivelor propuse pentru o construcție durabilă a democrației românești.”
Klaus Iohannis

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis?fref=photo

Cel mai mare gheţar din Antarctica orientală a intrat într-o fază accelerată de topire

ghetarul-totten-antarctica-afp

de Florin Badescu – Mediafax

Cel mai mare gheţar din Antarctica orientală, a cărui dispariţie ar putea să genereze o creştere de şase metri a nivelului mărilor, a început să se topească într-un ritm accelerat, din cauza creşterii temperaturii din oceane, au declarat luni oamenii de ştiinţă australieni, citaţi de AFP

Gheţarul Totten, care are o lungime de 120 de kilometri şi o lăţime de peste 30 de kilometri, era considerat până acum ca fiind situat într-o zonă scutită de curenţii calzi, în care gheaţa este foarte stabilă şi prezintă puţine variaţii.

Întorcându-se dintr-o expediţie organizată la faţa locului, cercetătorii australieni au precizat că apa din jurul gheţarului s-a dovedit a fi mai caldă decât se aşteptau ei şi că gheţarul riscă să se topească pe dedesubt.

“Ştiam deja, graţie unor date din satelit, că gheţarul pierde în grosime, dar nu cunoşteam motivul”, a declarat Steve Rintoul, şeful expediţiei.

Temperatura apelor din jurul gheţarului era cu aproximativ 1,5 grade mai ridicată decât în alte zone explorate cu ocazia acelei expediţii în Antarctica în timpul verii australe, a adăugat acelaşi cercetător.

“Faptul că apele calde pot să atingă acest gheţar demonstrează faptul că Antarctica de Est este potenţial mai vulnerabilă în faţa impactului generat de încălzirea globală decât credeam până acum”, a spus Steve Rintoul.

Gheţarul Totten nu se va topi însă de pe o zi pe alta şi nu va provoca o creştere brutală a nivelului oceanelor, a precizat acelaşi cercetător. El a subliniat însă faptul că această descoperire este importantă pentru a calcula mai bine impactul pe care modificarea temperaturii oceanice îl are asupra calotelor glaciare.

Ritmul de topire a gheţurilor din cea mai expusă zonă a Antarcticii la acest fenomen s-a triplat pe parcursul ultimului deceniu, potrivit unui studiu publicat luna trecută, care a fost realizat pe baza unor date colectate în ultimii 21 de ani.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/