Iohannis, după vizitarea arhivelor CNSAS: E nevoie de reconcilierea cu istoria noastră recentă (video)
de Valentina Postelnicu – Mediafax
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după vizitarea arhivelor CNSAS de la Popeşti-Leordeni, că nu am reuşit să ne cunoaştem suficient de bine istoria recentă, respectiv anii comunismului, şi că e nevoie de o studiere mult mai atentă şi în final, de o reconciliere cu istoria noastră recentă.
”Mi se pare foarte important să nu trecem prea repede peste istoria noastră recentă. Am spus şi, din păcate, după ce am aflat azi, pot să reafirm, nu am reuşit să cunoaştem suficient de bine istoria noastră recentă şi vorbesc aici, desigur, de anii comunismului. Este nevoie de o studiere mult mai atentă şi în final, de reconcilierea noastră cu istoria noatră recentă. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum şi fără această etapă, este greu de crezut că putem trece pur şi simplu mai departe”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul vizitei efectuate la Popeşti Leordeni, unde se află arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Preşedintele Iohannis a arătat că a dorit să facă această vizită la arhivele CNSAS pentru că ”aici se găseşte documentarea pentru o parte foarte importantă din istoria noastră”.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
26 ianuarie, o zi ruşinoasă pentru istoria României. Cum era linguşit Ceauşescu în era comunistă
Cristian Delcea – Adevarul
Mai mult decât alte sărbători comuniste, ziua de naştere al lui Nicolae Ceauşescu arată lipsa de atitudine a românilor în faţa minciunii.
Dacă decembrie e luna victoriei împotriva dictaturii ceauşiste, ianuarie ar trebui să fie luna în care milioane de români îşi recunosc înfrângerile: în ianuarie, pe 7, de ziua „Ei“, şi pe 26, de ziua „Lui“, toată ţara, de la pionieri la academicieni, se pleca în genunchi într-o fierbinte minciună: iubirea faţă de primul cârmaci al ţării. Dar, înainte de a fi fierbinte, era de fiecare dată foarte frig. Ion Arcudeanu a fost organizatorul serbărilor cu pionieri în cinstea Ceauşeştilor. Într-o carte pe care a scris-o, acesta povesteşte că manifestaţiile din faţa Comitetului Central „se desfăşurau pe un frig atât de crunt încât copiii se pişau pe ei“.
„În faţa fostului sediu al CC am venit cu copiii pentru a face urarea tradiţională. Scoşi cu o oră înainte, copiii au început să îngheţe. Afară erau minus 25 de grade şi unii erau cu cămăşi şi cravate de pionieri, cu pantofi cu talpă subţire, fetele cu fustiţe scurte şi fără căciuliţe pe cap. Printre ei era fata mea de 8 ani, adusă cu şcoala, obligatoriu. Nările ni se lipeau de ger, iar deasupra pâlcului de copii şi tineri se formaseră nori de aburi. În sfârşit, odată cu ieşirea pe trepte a fostei conduceri, începem şi noi să recităm, să cântăm şi să dansăm conform textului minuţios puricat şi aprobat până la nivelul cel mai de sus. Lângă mine, unei fetiţe i se face rău. O iau în braţe şi o duc în sediu. Revin spre a urmări desfăşurarea în continuare. Fata mea trebuia să spună şi ea o strofă. N-am văzut-o apărând. O fi fost cât am lipsit – mi-am zis. Nea Nicu vorbea despre fericirea în care trăiesc copiii ţării. Jumătate din cei din Piaţă făcuseră pe ei şi din cauza terenului în pantă, şiroaie lungi însoţite de aburi se scurgeau spre rigole. Fata mea stătea pe scări şi plângea. «Ce-ai păţit?», am întrebat-o alarmat. Un activist care mă cunoştea îmi spune încet: «Las-o, sărăcuţa, că a leşinat de frig şi am dus-o eu înăuntru». «Hai să mergem acasă», îi spun. «Auzi, tati, îmi spune ea printre sughiţuri, să ştii că eu la bâlciuri de-astea nu mai vin în viaţa mea. Tu ştii cât de rău am îngheţat? Să-i ia naiba!»“
Ion Arcudeanu (foto) are astăzi 76 de ani.Amestecă sentimente de regret şi nostalgie atunci când se gândeşte la acele ierni. „Când i-am spus unui secretar cu Propaganda că nu mai vreau să organizez aşa ceva, mi-a spus: «Acum eşti actor la Teatrul Ion Creangă din Bucureşti. Dar să ştii că sunt teatre şi la Satu Mare». Adică mă ameninţa că mă trimite tocmai la Satu Mare. Aveam doi copii, nevastă, socru, soacră. Ăştia erau toţi pe capul meu“. Dar mai erau şi banii – recunoaşte Ion Arcudeanu – mai erau şi casele de odihnă ale actorilor, mai erau şi plecările din ţară: „ În vremea aia când din ţară nu ieşea nici vrabia, eu mergeam cu Teatrul Ion Creangă prin toată lumea, de nu mai ştiam unde e România pe hartă“
Vadim, cu acelasi patos
Ponta: Iohannis trebuie să medieze între SRI și CCR
AGERPRES/(A, AS — autor: Doroteea Purcărea, editor: Florin Marin)
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Premierul Victor Ponta a apreciat, duminică seară, că este rolul președintelui Klaus Iohannis să medieze eventuale neînțelegeri între instituții precum Serviciul Român de Informații (SRI) și Curtea Constituțională a României (CCR).
Întrebat la B1TV care e punctul său de vedere în privința conflictului iscat în ultimele zile între SRI și Curtea Constituțională, Ponta a răspuns: “Nu aș vrea să uzurp vreo atribuție a președintelui. Medierea între puterile statului este o atribuție exclusivă a președintelui. (…) Chiar dacă nu am avut un președinte mediator în ultimii zece ani, acum avem și sigur că președintele va reuși să medieze și pe această problemă și pe alte probleme, că totuși au apărut destule în viața de zi cu zi între diverse instituții sau între instituții publice și societatea civilă”.
Premierul a dezmințit informația potrivit căreia ar fi avut o discuție cu fostul președinte Traian Băsescu înainte de numirea lui Toni Greblă ca judecător la CCR și a refuzat să se pronunțe dacă acesta din urmă ar trebui să demisioneze din funcție, ca urmare a anchetei DNA.
Directorul SRI, George Maior, a declarat, sâmbătă, că există o răspundere morală ‘undeva în stat’ în legătură cu securitatea cetățenilor și va ști către cine să arate cu degetul în cazul unei catastrofe.
Maior a făcut aceste afirmații în contextul în care a făcut referire la unele comentarii din spațiul public împotriva legilor cunoscute sub numele de ‘Big Brother’.
El a precizat că este de fapt vorba de trei legi — Legea retenției datelor, Legea cartelelor prepay și Legea securității cibernetice — dar cineva ar introduce în mod intenționat ‘un element de confuzie cu legea Big Brother’.
‘Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere și morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României — nu a statului, nu mai vorbesc de stat — și că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzește deloc să arăt cu degetul, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari pe care fie nu le înțelege, fie, dintr-o rea credință, le abordează în acest fel’, a adăugat George Maior.
În ceea ce privește Legea cartelelor prepay, el a arătat că aceasta oferă ‘o capacitate analitică absolut vitală’ pentru a investiga anumite situații de securitate națională.
‘Dacă, de exemplu, un terorist pătrunde în țară, îl poți localiza mai bine, poți opera listinguri pentru a vedea cu cine se întâlnește și îl poți accesa în baza de date pe ultimele șase luni (…) în ceea ce privește relaționarea sa cu alte persoane. Deci, imediat ai o imagine clară în ceea ce privește posibilitățile sale de acțiune’, a explicat Maior.
Acesta a declarat că decizia Curții Constituționale de a respinge în totalitate această lege a creat un vid legislativ.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/