BCE a intrat în istorie dezlănţuind un tsunami de cel puţin 1.080 mld. € pe pieţele şi economiile zonei euro. Va putea sta România pe val?

13840842-586x319

Autor: Bogdan Cojocaru – Ziarul Financiar

Banca Centrală Europeană a făcut ieri istorie lansând cea mai puternică armă pe care o are în arsenalul de luptă contra deflaţiei şi anemiei economice, achiziţii de active publice şi private, inclusiv de obligaţiuni emise de statele zonei euro, de 60 de miliarde de euro în fiecare lună începând cu martie 2015 până în septembrie 2016. 

„Tsunamiul“ de bani cu care gar­dianul euro va inunda pie­ţele ar trebui să ajungă în eco­nomiile celor mai mari parte­neri comerciali şi de investiţii ai României şi ai multor state din Europa Centrală şi de Est, ceea ce va avea efecte asupra a tot ce înseamnă activitate financiară, de la curs de schimb valutar la finanţare de pe pieţe şi la fluxuri de capital.

BCE a luat această decizie – replica euro­peană la quantative easing-ul de mii de miliar­de de dolari al Fed din SUA -  pentru a contracara doi factori nefavorabili, inflaţia slabă şi creşterea economică anemică, a spus preşedintele BCE, italianul călit în focurile de pe Wall Street, Mario Draghi.

El a admis că măsurile luate de instituţia sa anul trecut  – reducerea dobânzii de poli­tică mo­netară la minime record şi pe cea de re­fe­rinţă pentru depozite în teritoriu nega­tiv, plus lansarea unui program de achiziţii de titluri fi­nanciare garantate cu active- au fost „insu­ficiente“ pentru a alunga pericolul deflaţiei.

Noile achiziţiile de active vor majora sem­nificativ balanţa BCE şi vor întări încre­derea în proiecţiile BCE privind traiectoria do­bânzilor. Aceşti factori ar trebui să consolideze cererea şi creşterea creditării, du­când în cele din urmă la accelerarea infla­ţiei la aproape 2%, a explicat Draghi.

În noul program, obligaţiunile guverna­mentale vor avea o pondere de 12%, restul ur­mând să fie achiziţii de obligaţiuni aco­perite şi titluri garantate prin active.

În cămara BCE vor intra obligaţiuni din toa­tă gama de scadenţe, de la doi ani la 30 de ani. BCE va cumpăra, de asemenea, obli­gaţiuni cu yielduri negative.

BCE nu va cumpăra mai mult de 25% din­tr-o  emisiune de obligaţiuni ale unui stat şi nu mai mult de 33% din datoria fiecărui emi­tent pentru a permite formarea naturală a preţurilor pe  pieţe.

BCE îşi va asuma riscuri limitate, de­oarece va cumpăra doar 20% din obliga­ţiuni, restul urmând să fie achiziţionate prin intermediul băncilor centrale ale ţărilor din zona euro. Aceasta înseamnă că băncile naţionale vor fi responsabile pentru even­tua­lele pierderi produse de datoriile propriilor guverne. Achiziţiile vor fi proporţionale cu datoria fiecărui stat.

În ceea ce priveşte apariţia bulelor pe pie­ţe, o îngrijorare legată de efectele QE în SUA şi Marea Britanie, Draghi a explicat că pro­blema va fi rezolvată la nivelul fiecărui stat prin instrumente macroprudenţiale şi nu prin politici monetare.

Draghi a asigurat că programul este pro­iectat astfel încât să fie evitată „finanţarea monetară“ a datoriilor guvernelor.

articol preluat de pe http://www.zf.ro/

foto independent.md

Klaus Iohannis anunţă că a invitat partidele la consultări, pe tema legilor electorale

cotroceni-consultari-octav-ganea

Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi seară, la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta pe marginea soluţiilor legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.

Iohannis a declarat, la Realitatea TV, că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia “toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari”.

El a menţionat că este nevoie de un Parlament “mai mic, mai eficient şi mai credibil”.

”Am invitat pentru una din zilele viitoare partidele la consultări exact pe această tenă. Vreau să discutăm, să vedem unde ar trebui intervenit, ce pachete legislative propun partidele, ce pachete legislative se impun în această perioadă. De exemplu, cred că trebuie să se lucreze, dacă vrem să avem un parlament mai mic şi mai performant, trebuie să se lucreze pe Codul electoral, care la rândul lui va influenţa şi alegerile locale din 2016, care şi acestea trebuie gândite şi organizate în aşa fel încât oamenii să se simtă reprezentaţi de aleşii locali”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele.
”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Preşedintele CCR Augustin Zegrean acuză presiuni din partea SRI pentru legile Big Brother

6385591-mediafax-foto-liviu-adascalitei

de Andrei Luca POPESCU – gandul.info

Curtea Constituţională a fost supusă la presiuni din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la controlul de constituţionalitate pentru legile supranumite Big Brother, fiind acuzată că creează vid legislativ şi că pune în pericol siguranţa naţională, a declarat joi judecătorul Augustin Zegrean, preşedintele CCR.

Preşedintele CCR Augustin Zegrean a declarat că judecătorii au fost supuşi la presiuni publice din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la deciziile luate pe legile supranumite Big Brother – legea securităţii cibernetice, legea privind retenţia datelor utilizatorilor pe o perioadă de 6 luni şi legea privind cartelele prepay şi reţelele wifi publice.

„Există presiuni ale instituţiilor statului, nu vreau să intru în contradicţie cu ele. Da, este şi SRI, a existat un comunicat foarte dur la adresa Curţii, când a fost vorba de prima lege Big Brother, unde ni se spunea că am creat un vid legislativ de o gravitate excepţională. Dar vidul acesta exista, dacă e să vorbim de vid, pentru că legea pe care am declarat-o neconstituţională nici nu exista ca lege (ea nu intrase în vigoare -n.r)”, a declarat preşedintele CCR Augustin Zegrean, într-o conferinţă de presă.

„Ni se atrage atenţia că vom da socoteală dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere. Noi am jurat să respectăm Constituţia, asta facem când analizăm o lege.

Şi noi vrem ca în ţară să fie linişte şi ţara să fie în siguranţă, dar cerem în continuare ca legile să acorde suficiente garanţii pentru populaţie că nu vor fi încălcate dispoziţiile Constituţiei. Nu noi creăm vid legislativ”, a mai spus judecătorul Augustin Zegrean.

articol preluat de pe http://m.gandul.info/