Trei principii pentru 2015
Dragi prieteni,
Calea pe care trebuie să o străbatem pentru a schimba lumea include și cea mai lungă călătorie, cea interioară, pentru a ne schimba pe noi înșine. Când 500.000 dintre noi își vor lua angajamentul să urmeze trei valori simple, dar puternice în 2015, îi vom invita pe liderii lumii să ni se alăture:
Dag Hammarskjöld, renumitul secretar general al ONU, a spus cândva că nu vom face niciodată progrese durabile în această lume, dacă nu pornim cu toții pe “drumul cel mai lung”. Drumul către noi înșine.
Puterea noastră de a construi lumea la care visăm depinde de propria noastră călătorie, dinspre frică înspre dragoste, către încrederea în noi înșine, lăsându-ne demonii în urmă.
Ne-am unit forțele de sute de ori în timpul campaniilor și am reușit să facem lucruri magice. În acest moment de cumpănă, la trecerea în noul an, haideți să ne unim din nou pentru cea mai importantă campanie dintre toate: campania adresată nouă, pentru a fi “schimbarea pe care vrem să o vedem în lume”, pentru noi și pentru toți oamenii pe care-i iubim și planeta care ne e casă.
Comunitatea noastră a ales trei valori simple, dar puternice, pe care le vom urma împreună în 2015. Când 500.000 dintre noi își vor lua angajamentul să urmeze aceste valori, îi vom invita și pe liderii lumii să ni se alăture și vom reveni la această campanie de trei ori pe parcursul anului, pentru a urmări evoluția tuturor. Dați click mai jos pentru a vedea cele trei valori și a vă lua un angajament față de voi înșivă:
https://secure.avaaz.org/ro/three_principles_loc/?byiSKcb&v=51294
Călătoriile interioare sunt unice pentru fiecare dintre noi. Dar e fascinant cât de asemănătoare sunt lucrurile pe care le iubim, de care ne temem și la care sperăm. Peste 97% dintre membrii comunității noastre susțin ferm toate cele trei principii din angajamentul nostru!
Apartenența la o comunitate poate avea o influență puternică, bună sau rea. Avaaz e o comunitate extraordinară, care unește oameni plini de speranță, idealiști-pargmatici, care aleg să semneze o petiție sau să doneze bani departe de văzul lumii. Sunt profund impresionat de înțelepciunea și umanitatea membrilor acestei comunități. Se pare că avem o influență bună unii asupra altora:)
Dați click mai jos pentru a afla care sunt principiile noastre, iar dacă vă regăsiți în aceste rânduri, luați-vă acum angajamentul de a le urma, pentru a începe cu dreptul anul 2015:
https://secure.avaaz.org/ro/three_principles_loc/?byiSKcb&v=51294
În fiecare zi mă trezesc cu sufletul plin de recunoștință pentru felul în care reușim, împreună, să schimbăm lumea. Iar acum, sunt entuziasmat de posibilitatea de a primi încurajări și idei pline de inspirație din partea tuturor, despre cum mă pot dezvolta și deveni mai bun. Și cred că invitația adresată liderilor noștri, de a ni se alătura, va avea un impact puternic asupra călătoriilor lor personale către înțelepciunea de care au nevoie. Sunt atât de entuziasmat că vom face toate astea împreună!
Cu speranță și recunoștință,
Ricken, alături de Danny, Nataliya și restul echipei Avaaz
Vom arăta bunăvoință și respect
Vom arăta bunăvoință și respect față de noi înșine și față de ceilalți, cu fiecare ocazie. Putem face asta mereu, pentru că fiecare persoană care ne iese în cale duce o luptă despre care e posibil să nu știm nimic.
Vom aspira la înțelepciune
Vom încerca să luăm decizii cât mai înțelepte, ascultând cu atenție vocea noastră interioară și vocile altora și punând în balanță ce ne spun mintea, inima și intuiția, pentru a atinge o armonie care ne dă încredere în alegerea noastră.
Vom fi mai des recunoscători
Vom reflecta la lucrurile pentru care suntem recunoscători, pentru că ne oferă o perspectivă de ansamblu, alungă pesimismul și ne reamintesc ce contează cel mai mult pentru noi.
Comunitatea noastră a votat într-o proporție covârșitoare pentruaceste trei principii simple și puternice. Suntem gata să ne susținem reciproc pentru a le urma în 2015. Alătură-te și tu miilor de membri care își iau acest angajament față de ei înșiși cu ocazia noului an și împărtășește apoi experiențele și gândurile tale legate de ”călătoria interioară” prin intermediul aplicației de live chat.Când 500.000 dintre noi își vor lua acest angajament, îi vom invita pe liderii lumii să ni se alăture și vom reveni la această campanie de trei ori pe parcursul anului, pentru a urmări evoluția tuturor.
SEMNATI AICI – - – >>> https://secure.avaaz.org/ro/three_principles_loc/?cyiSKcb
Secretul financiar pentru care Victor Ponta avea nevoie de un „pact pentru drumuri”: Preţul fabulos pe care îl vom plăti cu toţii pentru autostrada Comarnic-Braşov
Loredana VOICULESCU – gandul.info
Statul român ar urma să plătească concesionarului autostrăzii Comarnic-Braşov suma de 325,2 de milioane de euro anual, potrivit unor date făcute publice miercuri de CNADNR. Astfel, reiese că, în cei 26 de ani de concesiune, am urma să plătim în total 8,45 miliarde de euro pentru autostrada spre munte şi pentru speranţa că vom scăpa de cozile interminabile la fiecare plecare sau întoarcere din concediu pe Valea Prahovei.
CNADNR şi Ministerul Transporturilor au publicat miercuri date despre proiectul de concesiune Comarnic-Braşov (53 de kilometri), după ce premierul Victor Ponta a solicitat marţi, în conferinţa de presă susţinută în comun cu ministrul Ioan Rus la Ministerul Transporturilor, ca CNADNR „să pună pe site ce e cu Comarnic-Braşov”.
În document, se precizează că valoarea totală netă actualizată a plăţii de disponibilitate este de 2,73 miliarde de euro, aceasta fiind suma pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia pe o perioadă de patru ani şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov pe o perioadă de 26 de ani „sub condiţia ca această sumă să fie disponibilă azi”.
Ca urmare, în cei 26 de ani statul român ar plăti pentru concesionar o sumă de 8,45 de miliarde de euro pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii, cu 6 miliarde de euro mai mult decât dacă statul ar dispune azi de toţi cei 2,73 miliarde de euro.
Din plăţile de disponibilitate achitate de stat, se vor scădea încasările pe care concesionarul le va obţine din taxa de concesiune, se arată în documentul făcut public de CNADNR.
În condiţiile în care autostrada va avea o lungime 53 de kilometri, costul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane euro pe kilometru, în varianta fără credite, şi 159,5 milioane euro pe kilometru.
Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, este de 1,82 miliarde euro fără TVA. Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro.
Nazare: Comarnic-Braşov poate fi finanţată cu fonduri europene
Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor, a declarat pentru gândul că autostrada Comarnic-Braşov ar putea fi construită cu fonduri europene, pentru că ruta se află pe reţeaua TEN-T globală (comprehensive), adică de importanţă secundară. “De ce să dăm 350 de milioane de euro anual pe Comarnic-Braşov când această autostradă se poate finanţa din fonduri europene, pentru că se află pe reţeaua TEN-T globală. Nu înţeleg ce explicaţie au putut găsi. Eu spun încă din toamna anului 2012 că pentru această autostradă sunt disponibili bani europeni”, a declarat pentru gândul Alexandru Nazare.
Boagiu: “Aici trebuie să vină imediat DNA-ul”
Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a criticat preţul contractului de concesiune.
“M-am uitat pe date (publicate de CNADNR n.r.). Este cea mai mare mizerie pe care am văzut-o. Acum înţeleg de ce Ponta bate din picior că vrea acord politic pe Master Planul de Transport. Este mai scump decât Bechtel. Aici trebuie să vină imediat DNA-ul”, a declarat pentru gândul fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu.
Boagiu spune că autorităţile au trimis proiectul de concesiune pentru Comarnic-Braşov la Comisia Europeană. “Reprezentanţii CE au răspuns că nu sunt de acord, pentru că autorităţile vor depăşi astfel ţinta de deficit bugetar”, a arătat Boagiu.
Beneficiile autostrăzii: Salvarea a 10 vieţi omeneşti în fiecare an şi economisirea de 100 de minute per vehicul
Pe de altă parte, documentul explică avantajele autostrăzii spre munte. Salvarea a 10 vieţi omeneşti în fiecare an, economisirea de 100 de minute per vehicul, îmbunătăţirea calităţii aerului şi crearea de noi locuri de muncă sunt avantajele sociale ale construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov (53 kilometri).
Tot în document este inclus şi un tabel cu autostrăzile în concesiune din câteva ţări. Autostrada Comarnic-Braşov figurează a doua cea mai ieftină autostradă ce ar urma să fie construită în concesiune într-un clasament cu 10 autostrăzi din state precum Slovacia, Marea Britanie, Franţa, Spania şi Australia.
Costul autostrăzii Comarnic-Braşov este estimat în acest tabel la 34,5 milioane de euro per kilometru, mai mare decât în Marea Britanie – cu 32,4 milioane de euro per kilometru, dar mai mic decât în Slovacia, unde costul per kilometru ajunge la 73,17 milioane de euro, sau în Franţa – de 46,3 milioane de euro per kilometru.
Cea mai scumpă autostradă ce este construită în concesiune, potrivit exemplelor furnizate de CNADNR, este în Australia, unde o bucată de 10 kilometri din M5 East Motorway, contractată în 2001, cu un tunel de 3,8 kilometri, are un cost de 79,5 milioane de euro.
“Date fiind principalele particularităţi ale proiectului privind autostrada Comarnic – Brasov – proiect pe baza unui parteneriat public-privat, construcţie pe teren muntos şi proporţie ridicată a secţiunilor de autostradă executate în tuneluri sau pe poduri şi viaducte, s-a efectuat o analiză a costurilor altor proiecte de autostradă realizate în condiţii similare în Europa, pe baza informaţiilor disponibile public, pentru a determina comparabilitatea acestora”, se arată în datele puse la dispoziţie de CNADNR.
Cele mai recente proiecte demarate în regim PPP/concesiune de alte ţări din Sud-Estul Europei, în sectorul infrastructurii rutiere, sunt:
- Albania: autostrada Milot-Morine (licitaţia pentru selectarea concesionarului este în derulare)
- Bosnia & Hertegovina: autostrada Doboj-Vukosavlje (licitaţia pentru selectarea concesionarului este în derulare)
- Bulgaria: autostrada Trakia
- Croaţia: autostrada Istrian Y, Autostrada Zagreb-Macelj, Autostrada Zagreb-Gorican
- Macedonia: autostrada Corridor 8
- Montenegro: autostrada Bar-Boljare
- România: autostrada de Centura Sud a Municipiului Bucureşti (licitaţia pentru selectarea concesionarului este în derulare), autostrada Comarnic-Brasov.
- Serbia: autostrada Belgrade-Novi Sad, autostrada Horgos-Pozega.
Până în prezent, numai două proiecte de acest gen au fost construite şi se află în prezent în operare. Acest lucru este cauzat în principal de infrastructura rutieră învechită şi degradată, gradul relativ scăzut de proprietate asupra vehiculelor, volume scazute de trafic şi disponibilitate redusă de plată a taxelor de utilizare a drumurilor, precum şi economii naţionale de mică anvergură şi rating de ţară scăzut.
Tariful de concesiune care va fi plătit de un autoturism pentru întreaga autostradă este estimat că va fi de 7 lei cu TVA inclus şi va fi supus indexării.
Construcţia autostrăzii este estimată să dureze 36 de luni, iar perioada de operare este de 26 de ani de la data finalizării.
articol preluat de pe http://m.gandul.info/
Washingtonul anunță măsuri pentru reducerea emisiilor de metan din industria extractivă
Foto: (c) Bao Dandan / XINHUA FLUX
AGERPRES/(AS — autor: Codruț Bălu, editor: Cristina Mac)
Administrația președintelui american Barack Obama a prezentat miercuri un set de măsuri pentru reducerea, până în 2025, cu 40-45% față de nivelul înregistrat în 2012 a poluării cu metan produse de industria de exploatare a petrolului și gazelor naturale, transmite Reuters.
Inițiativa face parte din eforturile depuse pentru combaterea schimbărilor climatice, emisiile de gaz metan reprezentând 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din SUA la nivelul anului 2012.
Măsurile propuse de Agenția pentru Protecția Mediului vizează emisiile de gaz metan rezultate atât din noile instalații de forare, cât și din noile și vechile unități de extracție și producție amplasate pe domeniul public federal.
Activiștii pentru protecția mediului au criticat aceste măsuri, invocând faptul că se axează pe viitoarele emisii de metan în loc să se concentreze asupra surselor de poluare existente. Pe de altă parte, companiile din industria extractivă au calificat aceste reglementări drept inutile.
SUA sunt în prezent cel mai mare producător de gaze și petrol din lume, în contextul extinderii exploatărilor prin fracturare hidraulică. Reprezentanți ai administrației americane au precizat că, deși emisiile poluante din acest sector au scăzut cu 16% față de nivelurile înregistrate în 1990, ele urmează să crească cu 25% până în 2025 în cazul în care nu vor fi luate măsurile necesare pentru contracararea fenomenului.
În cadrul actualei propuneri, Agenția americană pentru Protecția Mediului va prezenta în cursul verii un proiect de lege, iar legea în variantă finală va fi promulgată în 2016 și va avea drept obiectiv reducerea poluării cu metan din noi surse, mai degrabă decât din sursele deja existente. Casa Albă a anunțat că nu dispune de estimări ale cheltuielilor asociate acestor reglementări.
“Suntem încrezători că putem realiza acest lucru cu o eficiență ridicată a costurilor”, a comentat Dan Utech, consilierul lui Barack Obama în domeniul mediului și energiei. El a precizat că administrația de la Washington se concentrează asupra noilor surse de poluare pentru că aceasta este direcția în care se îndreaptă noile investiții și care va produce creștere economică.
Aceste măsuri pot viza diferite aspecte ale industriei extractive de petrol și gaze, cum ar fi eliminarea scurgerilor din puțurile de foraj. Propunerile sunt menite să ajute Washingtonul să-și îndeplinească obiectivul dezvăluit de Obama în urmă cu un an, în China, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2025 cu 26% până la 28% față de nivelul din 2005.
Grija pentru mediu a devenit o importantă parte a eforturilor depuse de actuala administrație americană de a cimenta “moștenirea Obama” în ultimii doi ani de mandat ai președintelui american. Cum era de așteptat, republicanii se opun în mare parte acestor eforturi.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro