Averea lui Nicuşor Constantinescu, pusă sub sechestru de către instanţă
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, vineri, să pună sechestru pe toate bunurile lui Nicuşor Constantinescu pentru a fi recuperat eventualul prejudiciu cauzat statului în dosarul în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.
Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.
Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicușor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.
Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.
Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.
Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
DECLARAŢIA DE AVERE a lui Nicuşor Constantinescu: Case, terenuri, maşini, şalupă şi un milion de dolari în conturi
Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, pe a cărui avere instanţa a decis să pună sechestru asigurător, are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar.
În ultima declaraţie de avere depusă de Nicușor Constantinescu în luna iulie, acesta menţionează şase terenuri intravilane.
Astfel, la unul dintre terenuri, în suprafaţă de 1.431 de metri pătraţi, aflat la Constanţa, este trecută ca titular soţia sa, Codruţa Constantinescu, în urma partajului. Aceasta este coproprietar, împreună cu Nicuşor Constantinescu, al altor două terenuri în suprafaţă de 2.000, respectiv 1.123 de metri pătraţi, la Mila 23 (Tulcea) şi în Voluntari (Ilfov). Un alt teren de 335 de metri pătraţi, în Piatra Neamţ, a fost donat de Nicuşor Constantinescu fiului său, Ştefan.
Nicuşor Constantinescu deţine câte o cotă parte de 4% din două terenuri cumpărate în anul 2009 în Bucureşti şi având o suprafaţă de doar 24,16 metri pătraţi, respectiv 35,68 metri pătraţi. Restul copropietarilor acestor terenuri sunt: Sorin Ionuţ Barbu, Cristian Bozgan, Daniel Bucura, Irina Elena Chircă, Lucia Gherarde, Mihai Mazăre, Radu Mazăre, Oana Mihaela Moldovan, Ioana Nadolu, Gerardina Elena Neagoe, Adrian Radu, Emilian Schwartzenberg, Roxana Elisabeta Sfrija, Carmen Antoanela Stăncescu, Gabriel Sorin Strutinsky şi Adrian Marin Vîlsan.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
foto http://www.realitatea.net/
CEO-ul Chevron, acuzat de crime împotriva umanităţii
Julio Prieto, avocatul a 30.000 de victime ale daunelor de mediu aduse regiunii amazoniene de către Texaco (parte a grupului Chevron), a intentat la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga un proces contra primelor două persoane din eşalonul puterii în Chevron: John Watson (CEO) şi Hewitt Pate (vicepreşedinte), acuzându-i de crime împotriva umanităţii, relatează Comitetul de Solidaritate al belgienilor cu Ecuadorul.
Chevron a achiziţionat compania Texaco în 2004 şi a reuşit până în prezent să evite punerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti definitive care obligă Texaco să plătească 9,5 miliarde de dolari pentru victimele poluării.
Potrivit sentinţei, amenda este o compensaţie pentru pagubele aduse de Texaco mediului natural al Amazonului, precum şi populaţiei locale în perioada anilor 1972-1990. Potrivit green-report.ro, procesul a durat 18 ani şi a pornit de la sesizarea unor grupări ecologiste, care au acuzat firma Texaco – preluată ulterior de Chevron – că deversează substanţe toxice în râurile sud-americane. Din cauza poluării, la indienii din Amazon s-au înregistrat probleme grave de ordin medical – cancer, avorturi spontane şi malformaţii.
Oricine cunoaşte istoria acestei bătălii juridice între Ecuador şi Chevron înţelege motivaţia procesului. Reclamanţii au intentat proces contra Texaco în 1993 şi, după multe bătălii juridice, cea mai înaltă instanţă din Ecuador a dispus ca Chevron să plătească 9,5 miliarde de dolari despăgubiri pentru poluarea produsă de Texaco. Sentinţa nu a fost însă pusă în aplicare.
Victimele au încercat executarea activelor Chevron în ţările unde compania are operaţiuni, pentru a intra în posesia sumelor care le sunt datorate, însă armata de aproximativ 2.000 de avocaţi de care dispune compania a reuşit până acum să oprească punerea în aplicare a sentinţei Curţii Supreme din Ecuador.
Intervievat miercuri, cu o zi înainte de a intenta acţiunea, avocatul Julio Prieto declara: “John Watson a fost responsabil de achiziţionarea Texaco pentru aproximativ 20 de miliarde de dolari, deci, dacă Chevron ar trebui să plătească 9,5 miliarde de dolari despăgubiri pentru acţiunile Texaco, asta ar însemna că a făcut o afacere proastă. Sunt destul de sigur Watson şi-ar pierde locul de muncă în cazul în care se vor plăti despăgubiri victimelor. Deci interesul lui Watson ca justiţia să nu triumfe este uriaş.”
Întrebat ce îl motivează să lupte pentru ecuadorieni, Prieto, citat de www.ejolt.org, a declarat: “Lumea trebuie să înţeleagă că procesul (în care Chevron a fost condamnată la plata de despăgubiri n.r.) poate că s-a terminat, dar suferinţa victimelor poluării este departe de a se fi sfârşit. Noi nu vom putea curăţa jungla ştergând-o cu documentul prin care judecătorii spun că merităm 9,5 miliarde de dolari.”
Întrebat dacă problema poluării Texaco este încă un subiect dureros pentru ecuadorieni, după 21 de ani de bătălii prin tribunale, Pieto a răspuns: “Uitaţi cum stă situaţia, miile de oameni care luptă prin tribunale pentru dreptate nu privesc lucrurile ca pe o bătălie punctuală – ei îşi duc vieţile de zi de zi în Cernobîl-ul Amazonului, se hrănesc cu alimente produse în această zonă poluată şi beau apă tot de aici. Ei nu se vor opri din plânsul cauzat de poluare şi nu vor înceta să moară din cauză ei.”
Compania Chevron operează şi în România, derulând operaţiuni de explorare a gazelor de şist, în vederea dezvoltării şi exploatării acestei resurse. Planurile companiei se izbesc de împotrivirea comunităţilor locale şi a activiştilor de mediu, gazele de şist fiind extrase prin metoda fracturării hidraulice, considerată deosebit de nocivă pentru mediu şi om.
Comitet ONU cere alegeri deschise în Hong Kong
de Andrei Popescu
Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a cerut joi Chinei să asigure votul universal în Hong Kong, subliniind că aceasta implică atât dreptul de a fi ales cât şi dreptul de a vota.
Cei 18 experţi ai Comitetului, care monitorizează respectarea Acordului Internaţional asupra Drepturilor Civile şi Politice ratificat de Hong Kong, au făcut acest pas după ce şi-au manifestat îngrijorarea faţă de planul Beijingului de a selecta candidaţii pentru funcţia de şef executiv al fostei colonii britanice.
Comitetul a căzut de acord asupra “nevoii de a asigura votul universal, ceea ce înseamnă atât dreptul de a fi ales cât şi dreptul de a vota. Principalele temeri ale membrilor Comitetului s-au concentrat pe dreptul de a candida fără restricţii nerezonabile”, a declarat Konstantine Vardzelashvili, care a condus sesiunea.
Mii de oameni au ieşit pe străzile Hong Kong-ului pentru a protesta împotriva planurilor guvernului central de a permite doar susţinătorilor Beijingului să candideze în alegerile din 2017 pentru funcţia de şef executiv, alegătorilor nerămânându-le altă soluţie decât să voteze ceea ce li se pune pe tavă.
Christine Chanet, o judecătoare franceză şi membră a Comitetului, a declarat Agenţiei Reuters că membrii Comitetului nu doresc ca Beijingul să selecteze candidaţii.
Emily Lau, membră a Consiliului Legislativ din Hong Kong şi preşedintă a Partidului Democrat din Hong Kong, a participat la sesiunea de discuţii a Comitetului şi-a exprimat acordul faţă de poziţia adoptată de acesta.
Aceasta a adăugat că propunerea Beijingului nu este în conformitate cu Acordul Internaţional asupra Drepturilor Civile şi Politice, un tratat cheie adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1966 şi care a fost semnat de China în 1998 dar niciodată nu a fost ratificat. Acordul garantează libertăţi fundamentale, incluzând dreptul la autodeterminare şi la alegeri libere şi corecte.
După aproape o lună de nesupunere civilă, un grup de studenţi şi-a obţinut în cele din urmă şansa, în cadrul unei întâlniri desfăşurate în districtul Aberdeen din Hong Kong, de a-şi prezenta cazul oficial în faţa guvernului, subliniind cum şi de ce ar trebui să fie Hong Kong-ul mai democratic.
În timpul celor două ore ale discuţiei de marţi, 21 octombrie 2014, studenţii au obţinut o singură concesie din partea oficialilor adunaţi: ei vor trimite unui organ al autorităţilor centrale chineze un raport care detaliază chestiunile abordate de manifestanţi. Acest “raport sentimental”, cum a fost etichetat repede în limba chineză, pare să fie singurul rezultat concret al discuţiilor.
Încă nu este clar dacă se va mai ţine o altă rundă de discuţii sau care va fi următorul pas al activiştilor.
“Oamenii din Hong Kong speră că oficialii guvernamentali care se bucură de putere să aibă curajul să discute sincer cu publicul şi să rezolve toate aceste probleme politice pe care tot ei le-au creat”, a declarat Lester Shum, secretar adjunct al Federaţiei Studenţilor. “Noi suntem furioşi. Nu am înţeles niciodată de ce guvernul ne-a impus să acceptăm în linişte propunerea Congresului Naţional al Poporului şi de ce nu are curajul de a rezolva aceste chestiuni politice.”
Shum a concluzionat: “De ce au fost loviţi în cap cu bastoanele atât de mulţi oameni? Tot ceea ce vor ei este ca guvernul din Hong Kong să ne respecte drepturile civile şi să ne ofere democraţia pentru care ne luptăm de 30 de ani.”