România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora oficială de iarnă

/0 Comentarii/în /de /1.461 vizite
ceas-shutterstock

România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 26 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă din an.
Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 26 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 26 octombrie. Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 25 spre 26 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde
vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.
Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale are loc tot în 26 octombrie, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina trenurile vor circula după orarele din mersul de tren în vigoare.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 s,i a Europei Orientale – ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită “timpul legal român”.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Scrisoare deschisă adresată candidaților la funcția de președinte al României – Eugen David, președinte Alburnus Maior

/0 Comentarii/în /de /1.426 vizite
protest-rosia-montana

Stimați candidați,

Urmărim de mai bine de zece ani modul în care este abordat de mediul politic subiectul exploatării cu cianuri a aurului de la Roșia Montană. Din nefericire, în pragul alegerilor, subiectul rămâne tratat de candidați cu formule lipsite de conținut și care lasă deschisă calea unor viitoare negocieri suspecte cu operatorul minier.

După cum vă este bine cunoscut, în toamna anului trecut, proiectul de lege dedicat industriei miniere a provocat cele mai ample demonstrații de stradă din România ultimilor ani. Zeci de mii de cetățeni au cerut în stradă nu doar abandonarea proiectului minier, ci și interzicerea mineritului cu cianuri în România, înscrierea imediată a Roșiei Montane în lista tentativă UNESCO, precum și anchetarea susținătorilor nelegitimi ai proiectului minier din rândul clasei politice.

În acest context, reformulări ale pozițiilor vagi și duplicitare referitoare la soarta Roșiei Montane nu fac decât să prevestească o strânsă întovărășire cu scopuri condamnabile dintre autoritea pe care o veți reprezenta și compania minieră. Tocmai pentru a risipi orice suspiciuni privind viitoare demersuri nelegitime facem un apel către toți candidații să declare fără echivoc ce poziție adoptă în privința exploatării cu cianuri de la Roșia Montană.

Interzicerea mineritului cu cianuri, demonstrat ca fiind extrem de periculos[1], vine în contextul în care Parlamentul European a recomandat interzicerea acestei proceduri[2]. Dând curs acestei recomandări state membre au interzis folosirea cianurilor în minerit (cel mai recent exemplu fiind cel al Slovaciei[3]). Considerăm că o strategie de dezvoltare economică responsabilă a țării impune interzicerea totală a folosirii cianurii în minerit și în România. Exploatări precum cele propuse la Certej, Băița-Crăciunești sau Roșia Montană ar urma să folosească această tehnologie extrem de periculoasă pentru oameni și mediu.

Includerea Roșiei Montane în Patrimoniul Universal UNESCO este o urmare firească a confirmării valorii sitului istoric de un număr fără precedent de specialiști și instituții[4]. Această resursă culturală unică poate deveni un motor de dezvoltare durabilă a zonei Apusenilor. Listarea în UNESCO ar atesta de asemenea opțiunea României de a promova valorile culturale și naturale cu prioritate față de epuizarea iresponsabilă a resurselor[5].

Nu în ultimul rând, vă amintim că raportul Comisiei Speciale Roșia Montană din Parlamentul României[6] cerea începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană. Același raport a fost trimis către DNA[7].

Subiectul exploatării de la Roșia Montană este amplu dezbătut de mai bine de 10 ani, prin urmare considerăm că orice viitor președinte trebuie să își găsească timpul pentru a prezenta publicului convinegerile sale. Vă asigurăm că așteptăm cu mare interes să dezvăluiți publicului larg poziția asumată tranșant pentru subiectul în cauză.

Eugen David
președinte Alburnus Maior

articol preluat de pe http://www.rosiamontana.org/