Măcel în China – autorităţille confiscă pământ, cinci poliţişti incendiaţi
Pe 14 octombrie, o echipă a poliţiei chineze a mers în satul Fuyou din sud-vestul provinciei Yunnan a Chinei pentru a rezolva o revoltă iscată de o dispută pentru pământ. Dar localnicii au decis să riposteze şi, în urma confruntărilor, cinci atacatori capturaţi – poliţie sau huligani angajaţi de stat – au fost capturaţi şi executaţi prin incendiere. Conflictul s-a mai soldat cu două decese printre localnici şi alte 18 persoane rănite.
Cinci dintre membrii forţelor trimise să ocupe pământul sătenilor, au fost capturaţi şi dezechipaţi de echipamentul anti-revoltă. Apoi au fost scoşi în stradă, unde li s-a dat foc.
Localnicii susţin că printre forţele de ordine se aflau şi tâlhari locali plătiţi să participe la intervenţie de partea autorităţilor comuniste.
Potrivit unui comunicat publicat pe 15 octombrie de guvernul din Kunming, capitala provinciei Yunnan, care administrează Fuyou, conflictul a fost declanşat de construcţia unui centru de logistică.
În jurul orei 2 dimineaţa, pe 14 octombrie, sute de bărbaţi în uniforme, purtând căşti şi scuturi anti-revoltă pe care scria ”Poliţia” au invadat satul Fuyou şi au început să păzească terenul disputat în vederea începerii construcţiilor. Aproximativ 1.000 de localnici furioşi au ieşit să-i întâmpine.
Conflictul a durat aproximativ o oră. Poliţiştii erau dotaţi cu cuţite, bare de metal şi petarde de gaz lacrimogen, pe care le-au folosit împotriva sătenilor înarmaţi cu pietre şi unelte de grădinărit. Bilanţul, estimat de presă, s-a ridicat la opt decese – şase oameni ai forţelor “de ordine” şi doi localnici – şi 18 răniţi.
Nicio descriere detaliată privind natura deceselor nu a fost precizată în raportul oficial, dar pozele de la faţa locului au arătat că unii dintre bărbaţi au fost luaţi prizonieri de către localnici iar echipamentul le-a fost confiscat.
Din pozele publicate reiese că persoanele captive au fost duse pe drumul local, udate cu benzină şi apoi incendiate.
Rapoartele oficiale ale presei controlate de Partidul Comunist Chinez au transmis că incidentul a fost un conflict între muncitorii din construcţii şi rezidenţii localnici.
După ce Deng Xiaoping a declarat că “a fi bogat este glorios”, Partidul Comunist Chinez este condus din anii ’90 de oligarhi, care câştigă enorm din exproprieri şi exploatarea la sânge a muncitorilor şi ţăranilor, menţinând, însă, teroarea instaurată de comunişti pentru a asigura controlul populaţiei şi a înnăbuşi orice urmă de dizidenţă.
Sătenii suspectează că “forţele de ordine” sunt huligani plătiţi de autorităţi, după o metodă extrem de uzitată din China atunci când se încearcă reprimarea protestelor.
Li, un localnic din Fuyou care a asistat la confruntări, a descris haosul şi teroarea de la faţa locului.
”Au început să-i atace pe săteni, lovind pe oricine vedeau. Imediat cum un sătean ajungea în mâinile lor, îl băteau atât de tare de parcă vroiau să-l omoare”, a declarat el pentru Epoch Times. ”Doi dintre săteni au fost omorâţi în bătaie cu bare de metal de către aceştia”.
Unul dintre sătenii ucişi a fost lovit de o ţeavă de fier, care i-a pătruns prin faţă, a adăugat Li.
Ziarul Beijing Times a intervievat un sătean prezent la eveniment care a oferit o descriere similară a confruntărilor.
Li afirma că poliţia s-a retras după moartea celor cinci. Totuşi, circumstanţele exacte ale deceselor sunt neclare. Fotografiile luate de săteni îi arată pe prizonieri legaţi la sol pe stradă având lângă ei sticle cu un lichid galben, cel mai probabil benzină.
Fotografiile ulterioare arată corpurile arse ale bărbaţilor. Pe internet, s-a speculat că aceştia au fost mai degrabă executaţi de săteni.
Un raport oficial notează că oficialii guvernamentali locali au vizitat locul confruntărilor oferind ajutor persoanelor rănite. Sătenii locali au afirmat că n-au văzut niciun oficial care să viziteze satul sau care să aibă grijă de răniţi.
Disputa pentru pământ a început cu trei ani în urmă, odată cu deschiderea unui centru de logistică în valoare de 8 miliarde de yuani (aproximativ 1,3 miliard de dolari) şi care ocupă o suprafaţă de 2.300 de hectare de teren. Sătenii sunt nemulţumiţi de cei 43.000 de yuani de persoană (aproximativ 7.000 de dolari) pe care i-au primit drept compensaţie în schimbul pământului.
De la începutul disputei, au mai avut loc şi alte confruntări între săteni şi compania de construcţii care va ridica centrul de logistică. Lucrările au fost suspendate timp de un an iar reluarea acestora a declanşat ultimul incident.
Unul dintre localnici a declarat pentru Epoch Times că sătenii sunt pregătiţi să-şi dea viaţa pentru pământul lor.
”Ne vom apăra drepturile şi interesele şi ne vom proteja pământul natal. Nu plecăm. Dacă vin din nou, vom lupta până la sfârşit”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
MINTIM LA FEL | Cover Sub Acoperire
foto http://storage0.dms.mpinteractiv.ro
Proiectul minier al RMGC, blocat de societatea civilă, ar putea fi resuscitat!
Gigantul minier “adormit” Rosia Montana ar putea fi resuscitat, potrivit unor reprezentanti ai societatii civile care se tem de un lobby mascat pentru canadieni cu afaceri in domeniu pe plan local. Afla din DailyBusiness.ro la ce nivel a ajuns lupta impotriva acestui proiect controversat.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, a calmat ONG-urile ce lupta impotriva Rosia Montanta prin declaratia sa din aceasta primavara potrivit careia legislatia din Romania nu permite continuarea procedurii de avizare a proiectului. El spunea ca, din punct de vedere procedural, acest proiect se afla “intr-o faza de stopare”.
Acelasi ministru starneste acum ingrijorare in randul acestor organizatii. Asociatia Alburnus Maiorsi reteaua Mining Watch Romania isi exprima profunda ingrijorare fata de declaratia ministrului Mediului Attila Korodi, potrivit careia a “convenit, de principiu, ca Romania si Canada sa identifice modalitati prin care pot schimba informatii pe tema procedurilor de evaluare a impactului de mediu, in cazul proiectelor miniere de mare capacitate”.
Reprezentantii acestor organizatii atrag atentia ca acordurile bilaterale intre autoritatile de mediu romane si canadiene vin in contextul in care Romania desfasoara proceduri de avizare pentru trei proiecte de minerit detinute de companii canadiene: Certej, Baita Craciunesti si Rosia Montana. Si fiecare dintre aceste proiecte parcurge o procedura de evaluare a impactului de mediu, iar in unele cazuri procedura este contestata de societatea civila in instanta, au adaugat acestia.
Certej: Pentru acordul de mediu eliberat in iulie 2012, MMSC a cerut anularea sa in instanta ca mai apoi sa renunte la proces in 2013; in noiembrie anul trecut APM Hunedoara a decis revizuirea acordului, decizie ce este atacata in instanta de membrii retelei Mining Watch Romania.
Baita Craciunesti: Pe 7 iulie 2014 APM Hunedora a emis decizia prin care proiectul minier se supune evaluarii impactului de mediu si decide evaluarea adecvata, desi proiectul minier este situat integral intr-un sit Natura 2000.
Rosia Montana: Evalurea impactului de mediu a inceput in 2004 si nu a fost finalizata nici pana in prezent. intreaga procedura a fost marcata de controverse, in toate etapele sale.
Ingrijorarea reprezentantilor societatii civile este sporita si de faptul ca Raphael Girard, ambasadorul Canadiei in Romania, afirma in 2005 despre proiectul de la Rosia Montana, la o prezentare pentru investitorii Gabriel Resources: ”Guvernul Canadian sustine cu toate fortele proiectul si, in plus fata de asta, ambasadele Canadei la Bruxelles si Budapesta fac lobby si tot ce e necesar sa ajute ca proiectul sa se intample”.
Desi ministrul canadian Leona Aglukkaq a declarat ca, in domeniul minier, Canada deruleaza proceduri complexe de evaluare, exprimandu-si deschiderea pentru un “schimb bilateral de experienta la nivelul agentiilor de mediu”, peste 50 de asociatii canadiene afirma contrariul. Mai mult, acestea au derulat in perioada 2012-2013 o campanie de informare intitulata Save Canada’s Environmental Laws prin care explica efectele negative ale dereglementarii in ceea ce priveste procedura acordului de mediu, spun reprezentantii organizatiilor din Romania.
Potrivit lor, Guvernul canadian a trecut la dereglementarea sistematica a legislatiei de mediu. In 2012, organizatiile de protectia mediului au acuzat atacul fara precedent asupra naturii si a democratiei, prin adoptarea unui pachet de legi ce a condus la abrogarea si slabirea a numeroase legi de profil.
Ce s-a intamplat in Canada
Noile legi adoptate duceau, printre altele, la slabirea protectiei habitatelor de peste si a regimului de protectie a peste 99% din lacurile si raurile din Canada pentru a face loc proiectelor industriei extractive. Mai mult, legea privind evaluarea imapctului de mediu a fost abrogata, o noua lege ce prevedea standarde de mediu mult diminuate, fiind adoptata, adauga reprezentantii ONG-urilor romanesti.
Ei arata ca, in acest mod, peste 3.000 de proceduri de evaluare a impactului de mediu, ce se aflau in derulare, au fost stopate si in consecinta consultarea populatiei locale a fost oprita. Dereglementarea a continuat si in 2013, cand s-a oprit solicitarea realizarii evalurarii de mediu in cazul unor proiecte de exploatare a nisipurilor petroliere.
Dereglementarea a fost contestata si de organizatiile populatiilor indigene (first nations) acestea adresand prim-ministrului canadian o scrisoare deschisa in care afirmau ca noile modificari legislative demonstreaza in continuare un model de neglijenta din partea guvernului federal, care pune siguranta si sanatatea canadienilor in pericol pe termen lung.
“Avand in vedere faptul ca exista dovezi concrete ca in trecut reprezentanti ai statului canadian s-au implicat direct in sprijinirea investitiilor companiilor miniere canadiene in tara noastra, consideram, domnule ministru, ca aveti o responsabilitate sporita privind gestionarea viitorului mecanism de schimb de informatii. Prin urmare facem un apel sa oferiti garantiile necesare publicului din Romania ca acest mecanism nu va fi unul de lobby din partea oficialilor statului canadian in favoarea companiilor miniere prezente in Romania”, spun reprezentantii societatii civile.
Mai mult, acestia solicita un schimb obiectiv si tehnic de informatii, menit sa duca la imbunatatirea deciziilor de mediu care vor fi adoptate de autoritatile romane referitor la proiectele miniere de mare anvergura si la imbunatatirea cadrului general privind evaluarea impactului asupra mediului in Romania.
Plecand de la aceste deziderate, si in spiritul transparentei ce guverneaza activitatea oricarei autoritati publice, locale sau centrale, reprezentantii societatii civile solicita ministrului Mediului:
- Aducerea la cunostinta publicului cat mai curand posibil, a informatiilor privind mecanismul convenit. Iar in momentul cand acesta va fi definitiv agreat sa comunicati public care vor fi autoritatile responsabile, la ce nivel de reprezentare vor fi purtate discutiile bilaterale si care sunt obiectivele concrete ale schimburilor de informatii;
- Intocmirea unui registru public in care orice persoana interesata sa poata consulta agenda discutiilor si minutele intalnirilor care au avut loc;
- Crearea pentru publicul din Romania a unor posibilitati rezonabile de a se informa, prin proprii reprezentanti, privind discutiile purtate in cadrul acestui mecanism, in sensul posibilitatii acreditarii cu titlu de observatori a unor reprezentanti ai ONG-urilor din Romania cu activitate in domeniul protectiei mediului.
articol preluat de pe http://www.nasul.tv