Românii din Valea Timocului cer respectarea drepturilor la Bruxelles
Românii din Valea Timocului cer audienţă la comisarul european pentru Extindere şi Politici de Vecinătate şi la comisarul european pentru Drepturile Omului pentru a discuta despre nerespectarea drepturilor celor 300.000 de români din Serbia de Răsărit către statul sârb.
„Voi cere ca, imediat ce se instalează noua comisie europeană, să mergem, cu liderii comunităţilor de români din Valea Timocului, în audienţă la comisarul pentru vecinătate şi cel pentru dreptruile omului din Parlamentul European. Mergem să cerem lucruri de bun simţ: educaţie în limba română, spaţiu media, pe care statul sârb îl are la dispoziţie pentru minorităţi şi Ministerul Cultelor din Serbia să recunoască Biserica Ortodoxă Română pe tot teritoriul ţării”, a spus deputatul Eugen Tomac într-o conferinţă de presă cu liderii comunităţii de români din Valea Timocului, în Parlamentul României.
Pedrag Balașevici, preşedintele Partidului Neamul Românesc, spune că a venit la Bucureşti să informeze instituţiile din România despre situaţia din Serbia. “Suntem privaţi de drepturi elementare”, a spus Balaşevici la conferinţa de presă de la Palatul Parlamentului. “300.000 de români care trăiesc în Serbia de Răsărit, nu au drepturi. De la Berlgrad am avut numai promisiuni, niciodată sinceritate în rezolvarea problemelor pe care le avem cu şcoala, cu biserica, cu mass-media”, spune Pedrag Balaşevici.
Liderul Partinului Neamul Românesc a anunţat că reprezentanţii a 7 organizaţii româneşti vor boicota alegerile din 26 octombrie pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe şi vor înfiinţa instituţii paralele pentru “protecţia dreptului la autonomie culturală a minorităţii naţionale vlahe/române”.
„Consiliile sunt constituite pentru protejarea drepturilor minorităţilor, pentru garantarea accesului la mass-media, pentru dreptul la educaţie în limba maternă, pentru dreptul la libertatea religioasă. Însă, se pare că aceste consilii vor fi controlate din nou de partidele politice sârbeşti”, a motivat Balaşevici decizia celor 7 organizaţii.
Partia Neamului Rumânesc, Ariadnae Filum, Asociaţia părinţilor al căror copii doresc studierea limbii române, Asociaţia Traian, Comitetul pentru drepturile omului Negotin, Forumul Rumânilor şi Asociaţia femeilor ortodoxe Sfânta Maxima sunt cele 7 organizaţii care au iniţiat boicotul şi intenţionează să înfiinţeze instituţii paralele.
Preşedintele Partidului Neamul Românesc a menţionat că „OSCE a închis ochii şi a lăsat să treacă fraudele partidelor sârbeşti” şi că etnicii români din Serbia se confruntă cu presiuni din partea poliţiei şi procuraturii. Liderii comunităţilor de români din Valea Timocului aflaţi la Bucureşti au declarat că nu vor să mai valideze în continuare aceste „jocuri politice” prin participarea la alegeri.
De asemenea, Balaşevici a denunţat lipsa de interes ori sprijin a ambasadorului şi consulului români în Serbia pentru comunităţile istorice de români din Serbia.
Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, spune că în ultimii 10 ani a făcut nenumărate drumuri la Bucureşti pentru a face cunoscute problemele comunităţii de români din Serbia. „Am venit la Bucureşti să ne plângem, dar nu avem la cine”, spune Jurj.
„După ce am trecut de regimul comunist din România şi de regimul lui Slobodan Miloşevici, autorităţile de la Belgrad încă mai încearcă să creeze o altă imagine despre comunitaţile de români decât cea reală. [...] Sunt convins că am avut dreptate când am spus că dacă România nu face nimic, comunitatea de români din Serbia va dispărea”, a declarat Zavişa Jurj.
Preşedintele preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum a mai spus că se induce ideea că românii din Serbia vor să creeze un nou Kosovo de fiecare dată când îşi cer drepturile.
Românii din Valea Timocului cred că au o ţară-mamă care a uitat de ei.
articol preluat de pe http://www.infoprut.ro/
Decizie definitivă în dosarul Rompetrol Sorin Roşca Stănescu, condamnat la închisoare cu executare
În acelaşi dosar, fostul ministru Sorin Pantiş a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare.
Verdictul în acest dosar a fost amânat, în 23 septembrie, pentru 7 octombrie.
Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, iar Sorin Pantiş, de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.
Instanţa a amânat atunci pronunţarea unei decizii în dosarul Rompetrol pentru 23 septembrie.
UPDATE. Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, la câteva minute după condamnare, că Sorin Roşca Stănescu şi-a pierdut calitatea de membru al PNL prin această condamnare.
Dosarul Rompetrol a mers mai departe în ciuda prescrierii faptelor şi a decesului lui Dinu Patriciu
Potrivit MEDIAFAX, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut, la ultimul termen de judecată, să se constate încetarea procesului penal pentru fostul ministru Sorin Pantiş şi senatorul Sorin Roşca Stănescu, întrucât faptele de care sunt acuzaţi s-au prescris, precum şi în cazul lui Dinu Patriciu, în urma decesului acestuia.
Procurorul DIICOT a susţinut că decizia de achitare dată în primă instanţă în cazul tuturor inculpaţilor din această cauză nu este motivată. Acesta a cerut ca Victor Eros, Gabriela Anghelache şi Alexandru Bucşă să primească pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege pentru faptele de care sunt acuzaţi, iar Petrică Grama să primească o pedeapsă cu suspendare.
În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.
În rechizitoriul Parchetului, se arăta că Dinu Patriciu a transferat în mod succesiv fondurile SC Rompetrol SA, în suma de 85 de milioane USD, pe care le administra în baza Acordului EPSA, prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrului grupului Rompetrol, cu intenţia de a ascunde şi disimula originea ilicită a acestora.
Potrivit anchetatorilor, Dinu Patriciu s-a asociat cu Philip George Stephenson, Alexandru Bucşă, Petrică Grama şi John Hamilton Works în vederea săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi spălare de bani.
Dinu Patriciu, în calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, a organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi aparţinând unor persoane fizice sau juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, în scopul influenţării şi menţinerii unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare.
În 2012, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 12 inculpaţi – Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu, Gabriela Anghelache şi Mihaela Popovici.
Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiate pretenţiile civile formulate de Ministerul Finanţelor, precum şi cererea DIICOT de confiscare a sumei de 9.885.496 de euro şi de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Patriciu, Bucşă, Grama şi Aldea.
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro
foto http://www.ziuanews.ro
ICR New York sărbătoreşte 25 de ani de la căderea comunismului “Corneliu Coposu”, o expoziţie excepţională de documente, fotografii, cărţi şi CD-uri
ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, IICCMER, şi Fundaţiei Române pentru Democraţie, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziţie de documente şi fotografii, cărţi şi CD-uri sub titlul Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism, pentru a crea un eveniment deosebit dedicat anticomunismului, avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, cel mai necontestat campion al luptei anticomuniste.
După căderea comunismului în România
Expoziţia s-a deschis la sediul Institutul Cultural Român din New York, în data de 26 septembrie 2014, urmând să fie itinerată apoi în alte spaţii din New York şi din Washington DC, în luna octombrie 2014.
Expoziţia va fi însoţită la New York şi Washington DC de o delegaţie formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director ştiinţific IICCMER, şi de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expoziţiile de la New York şi de la Washington DC.
Expoziţia este realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi al Fundaţiei Române pentru Democraţie.
Memoria anticomunismului în România
Imagini din copilăria lui Corneliu Coposu
În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală şi de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepţional integrat în istoria României secolului XX.
Expoziţia fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfăşurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, şi urmăreşte să aducă în faţa opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferinţele şi lupta acestui mare erou anticomunist pentru democraţie.
Imagini din tinereţe
Sunt expuse 30 de plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri şi discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziţiei şi pentru a fi distribuite vizitatorilor acesteia.
Fotografiile îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, dar, în unele inedite, şi alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt o mulţime de fotografii ce urcă pragul emoţiilor privitorilor către o nouă conştiinţă a istoriei României în atât de încercatul secol XX şi în ultimele decenii.
ACTUALITATE • EXTERN
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, IICCMER, şi Fundaţiei Române pentru Democraţie, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziţie de documente şi fotografii, cărţi şi CD-uri sub titlul Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism, pentru a crea un eveniment deosebit dedicat anticomunismului, avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, cel mai necontestat campion al luptei anticomuniste.
După căderea comunismului în România
Expoziţia s-a deschis la sediul Institutul Cultural Român din New York, în data de 26 septembrie 2014, urmând să fie itinerată apoi în alte spaţii din New York şi din Washington DC, în luna octombrie 2014.
Expoziţia va fi însoţită la New York şi Washington DC de o delegaţie formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director ştiinţific IICCMER, şi de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expoziţiile de la New York şi de la Washington DC.
Expoziţia este realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi al Fundaţiei Române pentru Democraţie.
Memoria anticomunismului în România
Imagini din copilăria lui Corneliu Coposu
În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală şi de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepţional integrat în istoria României secolului XX.
Expoziţia fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfăşurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, şi urmăreşte să aducă în faţa opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferinţele şi lupta acestui mare erou anticomunist pentru democraţie.
Imagini din tinereţe
Sunt expuse 30 de plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri şi discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziţiei şi pentru a fi distribuite vizitatorilor acesteia.
Fotografiile îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, dar, în unele inedite, şi alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt o mulţime de fotografii ce urcă pragul emoţiilor privitorilor către o nouă conştiinţă a istoriei României în atât de încercatul secol XX şi în ultimele decenii.
Momentul 23 August 1944
Corneliu Coposu, copil de patru ani, lângă sora lui Cornelia de şapte ani în satul copilăriei lor fericite. Corneliu Coposu şi soţia lui Arlette, care a îndurat ani grei de detenţie şi ea şi care a mai trăit atât de puţin după eliberarea deţinuţilor politici. Sunt de asemenea imagini din timpul detenţiei, din perioada de deportare şi domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât şi din anii de după căderea regimului comunist, în care Seniorul, cum a început să fie numit tot mai des, şi-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democraţiei în calitate de preşedinte al PNŢ (1990 – 1992), al Convenţiei Democratice din România (1991 – 1992) şi senator în Parlamentul României (1992 – 1995).
Un roman dramatic şi o lecţie profundă de patriotism. Un model unic, din păcate nerepetabil, de om politic, de personalitate care trăieşte cu principii şi idealuri, de la care nici o tortură nu reuşeşte să-l facă să abdice. O lecţie de istorie ce ar trebui să devină tutelară pentru noile generaţii.
Perioada domiciliului forţat la Rubla
Dintre temele abordate să amintim lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu) şi persecuţiile îndurate în acea perioadă, contribuţia lui Iuliu Maniu şi a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieşirea României din războiul purtat alături de Germania şi întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forţele militare aliate împotriva Germaniei naziste.
Înfiinţarea PNŢCD, Corneliu Coposu alături de Ion Raţiu
Din perioada de după război sunt relevante diversiunile poliţiei politice pentru a diaboliza Partidul Naţional Ţărănesc prin etichetarea sa drept „proamerican”, în anii instaurării regimului comunist şi de ocupaţie sovietică a României, falsificarea de către ocupanţii sovietici şi uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câştigate în realitate, detaşat, de PNŢ, în favoarea partidului communist, înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă a poliţiei politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNŢ, sub acuzaţia de spionaj proamerican.
ACTUALITATE • EXTERN
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, IICCMER, şi Fundaţiei Române pentru Democraţie, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziţie de documente şi fotografii, cărţi şi CD-uri sub titlul Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism, pentru a crea un eveniment deosebit dedicat anticomunismului, avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, cel mai necontestat campion al luptei anticomuniste.
După căderea comunismului în România
Expoziţia s-a deschis la sediul Institutul Cultural Român din New York, în data de 26 septembrie 2014, urmând să fie itinerată apoi în alte spaţii din New York şi din Washington DC, în luna octombrie 2014.
Expoziţia va fi însoţită la New York şi Washington DC de o delegaţie formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director ştiinţific IICCMER, şi de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expoziţiile de la New York şi de la Washington DC.
Expoziţia este realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi al Fundaţiei Române pentru Democraţie.
Memoria anticomunismului în România
Imagini din copilăria lui Corneliu Coposu
În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală şi de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepţional integrat în istoria României secolului XX.
Expoziţia fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfăşurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, şi urmăreşte să aducă în faţa opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferinţele şi lupta acestui mare erou anticomunist pentru democraţie.
Imagini din tinereţe
Sunt expuse 30 de plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri şi discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziţiei şi pentru a fi distribuite vizitatorilor acesteia.
Fotografiile îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, dar, în unele inedite, şi alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt o mulţime de fotografii ce urcă pragul emoţiilor privitorilor către o nouă conştiinţă a istoriei României în atât de încercatul secol XX şi în ultimele decenii.
Momentul 23 August 1944
Corneliu Coposu, copil de patru ani, lângă sora lui Cornelia de şapte ani în satul copilăriei lor fericite. Corneliu Coposu şi soţia lui Arlette, care a îndurat ani grei de detenţie şi ea şi care a mai trăit atât de puţin după eliberarea deţinuţilor politici. Sunt de asemenea imagini din timpul detenţiei, din perioada de deportare şi domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât şi din anii de după căderea regimului comunist, în care Seniorul, cum a început să fie numit tot mai des, şi-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democraţiei în calitate de preşedinte al PNŢ (1990 – 1992), al Convenţiei Democratice din România (1991 – 1992) şi senator în Parlamentul României (1992 – 1995).
Un roman dramatic şi o lecţie profundă de patriotism. Un model unic, din păcate nerepetabil, de om politic, de personalitate care trăieşte cu principii şi idealuri, de la care nici o tortură nu reuşeşte să-l facă să abdice. O lecţie de istorie ce ar trebui să devină tutelară pentru noile generaţii.
Perioada domiciliului forţat la Rubla
Dintre temele abordate să amintim lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu) şi persecuţiile îndurate în acea perioadă, contribuţia lui Iuliu Maniu şi a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieşirea României din războiul purtat alături de Germania şi întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forţele militare aliate împotriva Germaniei naziste.
Înfiinţarea PNŢCD, Corneliu Coposu alături de Ion Raţiu
Din perioada de după război sunt relevante diversiunile poliţiei politice pentru a diaboliza Partidul Naţional Ţărănesc prin etichetarea sa drept „proamerican”, în anii instaurării regimului comunist şi de ocupaţie sovietică a României, falsificarea de către ocupanţii sovietici şi uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câştigate în realitate, detaşat, de PNŢ, în favoarea partidului communist, înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă a poliţiei politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNŢ, sub acuzaţia de spionaj proamerican.
Ultima zi din viaţa lui Corneliu Coposu
Un loc aparte îl ocupă arestarea soţiei lui Corneliu Coposu, Arlette Coposu, funcţionară în Ministerul de Externe, acuzată de spionaj în favoarea Franţei, şi condamnarea ei la 20 de ani muncă silnică, dar şi prezentarea regimului de exterminare din închisorile comuniste, în care a fost deţinut Corneliu Coposu, şi a hărţii gulagurilor comuniste din România, în care au fost exterminate peste 100.000 de persoane.
Expoziţia continuă cu deportarea lui Corneliu Coposu în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, după eliberarea din închisoare, urmărirea şi anchetarea sa permanentă de către agenţii poliţiei politice, rezistenţa anticomunistă în perioada dictaturii ceauşiste (1965 – 1989), supravieţuirea PNŢ în ilegalitate şi afilierea sa la Internaţionala Creştin-Democrată.
ACTUALITATE • EXTERN
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, IICCMER, şi Fundaţiei Române pentru Democraţie, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziţie de documente şi fotografii, cărţi şi CD-uri sub titlul Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism, pentru a crea un eveniment deosebit dedicat anticomunismului, avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, cel mai necontestat campion al luptei anticomuniste.
După căderea comunismului în România
Expoziţia s-a deschis la sediul Institutul Cultural Român din New York, în data de 26 septembrie 2014, urmând să fie itinerată apoi în alte spaţii din New York şi din Washington DC, în luna octombrie 2014.
Expoziţia va fi însoţită la New York şi Washington DC de o delegaţie formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director ştiinţific IICCMER, şi de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expoziţiile de la New York şi de la Washington DC.
Expoziţia este realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi al Fundaţiei Române pentru Democraţie.
Memoria anticomunismului în România
Imagini din copilăria lui Corneliu Coposu
În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală şi de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepţional integrat în istoria României secolului XX.
Expoziţia fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfăşurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, şi urmăreşte să aducă în faţa opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferinţele şi lupta acestui mare erou anticomunist pentru democraţie.
Imagini din tinereţe
Sunt expuse 30 de plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri şi discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziţiei şi pentru a fi distribuite vizitatorilor acesteia.
Fotografiile îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, dar, în unele inedite, şi alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt o mulţime de fotografii ce urcă pragul emoţiilor privitorilor către o nouă conştiinţă a istoriei României în atât de încercatul secol XX şi în ultimele decenii.
Momentul 23 August 1944
Corneliu Coposu, copil de patru ani, lângă sora lui Cornelia de şapte ani în satul copilăriei lor fericite. Corneliu Coposu şi soţia lui Arlette, care a îndurat ani grei de detenţie şi ea şi care a mai trăit atât de puţin după eliberarea deţinuţilor politici. Sunt de asemenea imagini din timpul detenţiei, din perioada de deportare şi domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât şi din anii de după căderea regimului comunist, în care Seniorul, cum a început să fie numit tot mai des, şi-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democraţiei în calitate de preşedinte al PNŢ (1990 – 1992), al Convenţiei Democratice din România (1991 – 1992) şi senator în Parlamentul României (1992 – 1995).
Un roman dramatic şi o lecţie profundă de patriotism. Un model unic, din păcate nerepetabil, de om politic, de personalitate care trăieşte cu principii şi idealuri, de la care nici o tortură nu reuşeşte să-l facă să abdice. O lecţie de istorie ce ar trebui să devină tutelară pentru noile generaţii.
Perioada domiciliului forţat la Rubla
Dintre temele abordate să amintim lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu) şi persecuţiile îndurate în acea perioadă, contribuţia lui Iuliu Maniu şi a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieşirea României din războiul purtat alături de Germania şi întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forţele militare aliate împotriva Germaniei naziste.
Înfiinţarea PNŢCD, Corneliu Coposu alături de Ion Raţiu
Din perioada de după război sunt relevante diversiunile poliţiei politice pentru a diaboliza Partidul Naţional Ţărănesc prin etichetarea sa drept „proamerican”, în anii instaurării regimului comunist şi de ocupaţie sovietică a României, falsificarea de către ocupanţii sovietici şi uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câştigate în realitate, detaşat, de PNŢ, în favoarea partidului communist, înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă a poliţiei politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNŢ, sub acuzaţia de spionaj proamerican.
Ultima zi din viaţa lui Corneliu Coposu
Un loc aparte îl ocupă arestarea soţiei lui Corneliu Coposu, Arlette Coposu, funcţionară în Ministerul de Externe, acuzată de spionaj în favoarea Franţei, şi condamnarea ei la 20 de ani muncă silnică, dar şi prezentarea regimului de exterminare din închisorile comuniste, în care a fost deţinut Corneliu Coposu, şi a hărţii gulagurilor comuniste din România, în care au fost exterminate peste 100.000 de persoane.
Expoziţia continuă cu deportarea lui Corneliu Coposu în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, după eliberarea din închisoare, urmărirea şi anchetarea sa permanentă de către agenţii poliţiei politice, rezistenţa anticomunistă în perioada dictaturii ceauşiste (1965 – 1989), supravieţuirea PNŢ în ilegalitate şi afilierea sa la Internaţionala Creştin-Democrată.
Imagine din expoziţie
În sfârşit, este relevată participarea personală a lui Corneliu Coposu la Revoluţia română anticeauşistă şi anticomunistă, din 1989.
Perioada 1990 – 1995 include reînfiinţarea PNŢ şi lupta pentru construirea Convenţiei Democratice din România, o alianţă de partide politice şi asociaţii civice, menită să promoveze reforme economice, politice şi integrarea României în structurile euroatlantice, întărirea relaţiilor dintre România şi SUA: primirea lui Corneliu Coposu de către secretarul Departamentului de Stat, Lawrence Eagleburger, şi participarea sa, alături de Emil Constantinescu, candidatul Convenţiei Democratice la Preşedinţia României, la Convenţia Partidului Republican, de la Huston (1992); invitarea lui Corneliu Coposu în Congresul SUA, în 1995.
Seniorul poporului român
Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914. Carierea sa politică a început în 1937, când a fost numit secretar personal al preşedintelui Partidului Naţional Ţărănesc, Iuliu Maniu, devenind, ulterior, secretar politic al acestuia. În cadrul expoziţiei este etalat un splendid bust, sculptat de Constantin Antonovici, elevul lui Constatin Brâncuşi, creatorul unor capodopere, aflate la New York, Viena, Ottawa, Paris.
Colecţionar împătimit, inginerul Stephan Benedict deţine cea mai importantă parte a lucrărilor sculptate de Antonovici. Domnia sa a avut gentileţea să împrumute sculptura reprezentând chipul lui Iuliu Maniu, care străjuieşte ca un model tutelar destinul lui Corneliu Coposu.
ACTUALITATE • EXTERN
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
Seniorul politicii româneşti, Corneliu Coposu
ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, IICCMER, şi Fundaţiei Române pentru Democraţie, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziţie de documente şi fotografii, cărţi şi CD-uri sub titlul Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism, pentru a crea un eveniment deosebit dedicat anticomunismului, avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, cel mai necontestat campion al luptei anticomuniste.
După căderea comunismului în România
Expoziţia s-a deschis la sediul Institutul Cultural Român din New York, în data de 26 septembrie 2014, urmând să fie itinerată apoi în alte spaţii din New York şi din Washington DC, în luna octombrie 2014.
Expoziţia va fi însoţită la New York şi Washington DC de o delegaţie formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director ştiinţific IICCMER, şi de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expoziţiile de la New York şi de la Washington DC.
Expoziţia este realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi al Fundaţiei Române pentru Democraţie.
Memoria anticomunismului în România
Imagini din copilăria lui Corneliu Coposu
În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală şi de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepţional integrat în istoria României secolului XX.
Expoziţia fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfăşurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, şi urmăreşte să aducă în faţa opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferinţele şi lupta acestui mare erou anticomunist pentru democraţie.
Imagini din tinereţe
Sunt expuse 30 de plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri şi discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziţiei şi pentru a fi distribuite vizitatorilor acesteia.
Fotografiile îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, dar, în unele inedite, şi alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt o mulţime de fotografii ce urcă pragul emoţiilor privitorilor către o nouă conştiinţă a istoriei României în atât de încercatul secol XX şi în ultimele decenii.
Momentul 23 August 1944
Corneliu Coposu, copil de patru ani, lângă sora lui Cornelia de şapte ani în satul copilăriei lor fericite. Corneliu Coposu şi soţia lui Arlette, care a îndurat ani grei de detenţie şi ea şi care a mai trăit atât de puţin după eliberarea deţinuţilor politici. Sunt de asemenea imagini din timpul detenţiei, din perioada de deportare şi domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât şi din anii de după căderea regimului comunist, în care Seniorul, cum a început să fie numit tot mai des, şi-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democraţiei în calitate de preşedinte al PNŢ (1990 – 1992), al Convenţiei Democratice din România (1991 – 1992) şi senator în Parlamentul României (1992 – 1995).
Un roman dramatic şi o lecţie profundă de patriotism. Un model unic, din păcate nerepetabil, de om politic, de personalitate care trăieşte cu principii şi idealuri, de la care nici o tortură nu reuşeşte să-l facă să abdice. O lecţie de istorie ce ar trebui să devină tutelară pentru noile generaţii.
Perioada domiciliului forţat la Rubla
Dintre temele abordate să amintim lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu) şi persecuţiile îndurate în acea perioadă, contribuţia lui Iuliu Maniu şi a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieşirea României din războiul purtat alături de Germania şi întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forţele militare aliate împotriva Germaniei naziste.
Înfiinţarea PNŢCD, Corneliu Coposu alături de Ion Raţiu
Din perioada de după război sunt relevante diversiunile poliţiei politice pentru a diaboliza Partidul Naţional Ţărănesc prin etichetarea sa drept „proamerican”, în anii instaurării regimului comunist şi de ocupaţie sovietică a României, falsificarea de către ocupanţii sovietici şi uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câştigate în realitate, detaşat, de PNŢ, în favoarea partidului communist, înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă a poliţiei politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNŢ, sub acuzaţia de spionaj proamerican.
Ultima zi din viaţa lui Corneliu Coposu
Un loc aparte îl ocupă arestarea soţiei lui Corneliu Coposu, Arlette Coposu, funcţionară în Ministerul de Externe, acuzată de spionaj în favoarea Franţei, şi condamnarea ei la 20 de ani muncă silnică, dar şi prezentarea regimului de exterminare din închisorile comuniste, în care a fost deţinut Corneliu Coposu, şi a hărţii gulagurilor comuniste din România, în care au fost exterminate peste 100.000 de persoane.
Expoziţia continuă cu deportarea lui Corneliu Coposu în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, după eliberarea din închisoare, urmărirea şi anchetarea sa permanentă de către agenţii poliţiei politice, rezistenţa anticomunistă în perioada dictaturii ceauşiste (1965 – 1989), supravieţuirea PNŢ în ilegalitate şi afilierea sa la Internaţionala Creştin-Democrată.
Imagine din expoziţie
În sfârşit, este relevată participarea personală a lui Corneliu Coposu la Revoluţia română anticeauşistă şi anticomunistă, din 1989.
Perioada 1990 – 1995 include reînfiinţarea PNŢ şi lupta pentru construirea Convenţiei Democratice din România, o alianţă de partide politice şi asociaţii civice, menită să promoveze reforme economice, politice şi integrarea României în structurile euroatlantice, întărirea relaţiilor dintre România şi SUA: primirea lui Corneliu Coposu de către secretarul Departamentului de Stat, Lawrence Eagleburger, şi participarea sa, alături de Emil Constantinescu, candidatul Convenţiei Democratice la Preşedinţia României, la Convenţia Partidului Republican, de la Huston (1992); invitarea lui Corneliu Coposu în Congresul SUA, în 1995.
Seniorul poporului român
Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914. Carierea sa politică a început în 1937, când a fost numit secretar personal al preşedintelui Partidului Naţional Ţărănesc, Iuliu Maniu, devenind, ulterior, secretar politic al acestuia. În cadrul expoziţiei este etalat un splendid bust, sculptat de Constantin Antonovici, elevul lui Constatin Brâncuşi, creatorul unor capodopere, aflate la New York, Viena, Ottawa, Paris.
Colecţionar împătimit, inginerul Stephan Benedict deţine cea mai importantă parte a lucrărilor sculptate de Antonovici. Domnia sa a avut gentileţea să împrumute sculptura reprezentând chipul lui Iuliu Maniu, care străjuieşte ca un model tutelar destinul lui Corneliu Coposu.
Începând din 1945, Corneliu Coposu a ocupat funcţia de preşedinte al filialei PNŢ Sălaj şi a fost secretar de stat în primul guvern democratic de după înlăturarea dictaturii mareşalului Ion Antonescu. La 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în evenimentele ce sunt cunoscute ca reprezentând Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ţinut în arest preventiv, fără a fi judecat. În 1956 i-a fost înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, fiind încarcerat în mai multe închisori, în regim sever de izolare, în întuneric, până la pierderea temporară a vederii şi auzului, sub tortură şi înfometare. În filmul ce a fost prezentat asistenţei, după vernisaj, conferinţele celor doi invitaţi, dr Cosmin Budeancă şi Cristina Ştefan de la FRD, mărturisirile lui Coposu sunt făcute cu simplitate şi devin cu atât mai zguduitoare. Regimul tăcerii, regimul nevorbirii, uitarea graiului şi obişnuinţei de a vorbi.
După 1990, poziţia sa fermă şi principiile sale au devenit un punct de reper pentru cei care doreau o societate democratică reală în România.
Expoziţia Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism face parte dintr-o serie de evenimente centrate pe tema anticomunismului din România, care vor pune în valoare jurnalele şi memoriile anticomunismului românesc editate de Editura Academia Civică, Editura Humanitas, Editura Polirom, Editura Vremea, Editura Maşina de scris etc. Unele din aceste memorii au fost publicate iniţial în afara României şi traduse abia după 1989 în limba română.
Documentarea care a stat la baza realizării acestei expoziţii s-a făcut la Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Biblioteca Centrală Universitară.
Institutul Cultural Român din New York va itinera această expoziţie, dimpreună cu filmul în SUA şi Canada. Alegerea locurilor nu este întâmplătoare. Un mare democrat şi politician român vizionar revine, prin expoziţia ce i-a fost dedicată, pe tărâmul credinţei în alianţe benefice României. După 17 ani de cruntă detenţie, Corneliu Coposu a înţeles printre primii caracterul decisiv al Alianţei Nord-Atlantice, de la realizarea căreia se împlineşte, iată un deceniu.
O fericită coincidenţă de comemorări şi sărbători pe care o descoperim în fiecare dintre panourile acestei remarcabile expoziţii.
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro