O celulă Al-Qaida din Siria pregăteşte atacuri împotriva avioanelor de pasageri americane
O celulă a reţelei teroriste Al-Qaida activă în Siria, formată din militanţi islamişti provenind din Afganistan, Yemen şi din ţări europene, intenţionează să comită atentate împotriva Statelor Unite, fiind vizate în principal avioanele de pasageri, avertizează serviciile secrete americane.
Potrivit unor experţi americani citaţi de site-ul israelian Ynetnews, liderul reţelei teroriste Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, a trimis în Siria militanţi din zonele tribale pakistaneze pentru a forma o celulă teroristă – Khorasan – specializată în recrutarea de islamişti europeni şi americani care au paşapoarte necesare pentru a urca la bordul avioanelor spre Statele Unite. Celula teroristă Khorasan este formată în cadrul Frontului Al-Nusra, filiala siriană a reţelei Al-Qaida.
„Acest grup, Khorasan, reprezintă o potenţială ameninţare pentru teritoriul Statelor Unite”, a confirmat James Clapper, directorul Agenţiei Naţionale de Informaţii din SUA.
Potrivit analistului CNN Paul Cruickshank, unul dintre militanţii trimişi de la frontiera dintre Afganistan şi Pakistan în Siria este Abdelrahman al Jahani, de origine saudită. El face parte din structura de conducere a reţelei Al-Qaida şi are sarcina de a pregăti atentate împotriva Statelor Unite.
În ultimii cinci, organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabia a încercat de cinci ori, fără succes, să doboare avioane de pasageri care zburau spre Statele Unite.
Oficiali americani atrag atenţia că există o concurenţă puternică între militanţii Al-Qaida din Siria şi grupul terorist sunnit Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant / Stat Islamic în Irak şi Siria (SI/SIIL/SIIS).
„Este un scenariu extrem de îngrijorător dacă cele două organizaţii teroriste încep să concureze pentru a lansa atacuri antioccidentale. Pentru Al-Qaida, ar fi o modalitate de a ajunge din nou în atenţia publică, în contextul în care în prezent este depăşită de grupul Stat Islamic în apariţiile media”, explică Matthew Olsen, directorul Centrului Naţional american pentru Combaterea Terorismului.
Grupul terorist Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria, Stat Islamic în Irak şi Levant – SI/SIIS/SIIL) ocupă vaste regiuni din estul Siriei şi din nord-vestul Irakului, unde a instituit un „califat islamic”. Gruparea teroristă sunnită a decapitat doi cetăţeni americani şi un britanic.
articol preluat de pe http://independent.md/
Klaus Iohannis, despre explorarea gazelor de sist in Vaslui: Mi se pare un lucru exceptional de bun
“Mi se pare un lucru exceptional de bun. Noi trebuie sa stim ce resurse avem. Ca le exploatam apoi sau nu, este partea a doua. Dar, sa stai asa pe o tara si sa nu stii ce ai, este total gresit. Si daca metode si tehnologii noi permit explorarari mai detaliate, mai bune decat cele de dinainte, sunt de parere ca trebuie facute”, a raspuns Iohannis.
Intrebat cum ajuta statul aceste explorari, atata timp cat sunt facute de catre firme straine, Iohannis a raspuns: “Ne ajuta sa facem, totusi, niste lucruri pe care noi nu suntem in stare sa le facem. Daca am fi fost in stare le-am fi facut noi. Noi suntem incapabili sa facem asa ceva, de aceea le fac altii in locul nostru. Ei nu le duc cu ei decat intr-o mica parte”
In plus, raspunzand unei intrebari legate de efectele negative ale explorarilor si exploatarilor gazelor de sist, Iohannis a spus ca politicienii trebuie “sa cantareasca foarte bine” daca activitatile respective sunt necesare.
“Daca apare o consecinta negativa, ea apare in locul unde se petrece exploatarea si, de aceea, este bine ca politicienii sa cantareasca foarte bine, daca e nevoie de activitatea respectiva, cu urmarile negative cu tot. Dar, sa condamni pausal explorari si exploatari prin firme straine mi se pare absolut exagerat. Economia romaneaca functioneaza datorita investitorilor straini. Daca i-am scoate si ar ramane numai ai nostri, ar ramane foarte, foarte putina economie. Eu cred ca politica Romaniei in ultimii 23 de ani a fost corecta, in sensul de a atrage investitii straine in Romania, care si creeaza locuri de munca”, a mai spus Iohannis.
Acesta a adaugat ca “e bine sa nuantam aceste lucruri si sa devenim mai putin xenofobi economici”.
Intrebat ce parere are despre faptul ca tot mai multi parlamentari au afirmat ca proiectul Rosia Montana nu va trece de Parament, Iohannis a raspuns: “Inseamna ca s-au lamurit”.
In 3 octombrie, Chevron a obtinut autorizatie de construire pentru amplasarea in judetul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de sist in Romania, dupa ce compania a primit toate avizele necesare de la autoritatile statului pentru prospectarea solului in perimetrul de la Silistea.
Prima sonda de explorare va fi amplasata in extravilanul comunei Pungesti, la 650 de metri de localitatea Silistea si 950 metri de satul Pungesti. Suprafata totala pe care se va intinde platforma de extractie este de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adancime de 3.000 de metri.
Consumul total de apa folosita in procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apa fiind asigurat din surse externe, si nu din panza freatica, in baza unui contract semnat cu o firma autorizata. Apa va fi transportata cu cisternele si depozitate in rezervoare ce vor fi amplasate in incinta platformei betonate.
“Pe suprafata aferenta instalatiei de foraj va fi montata o geomembrana care va asigura impermeabilitatea solului”, sustin in documente reprezentantii firmei Chevron.
Forajul de la Silistea se executa in baza contractului de concesionare incheiat intre ANRM si Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotararea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobandite si obligatiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petroliera in perimetrul V-2 Barlad catre SC Chevron Romania Exploration and Production SRL.
Chevron Romania mai detine trei certificate de urbanism in judetul Vaslui pentru explorarea solului in vederea identificarii eventualelor rezerve de gaze de sist, doua obtinute la sfarsitul anului trecut si inceputul acestui an impreuna cu cel de la Silistea si unul in urma cu doua luni. Pentru perimetrele de la Paltinis (Bacesti) si Popeni (Gagesti), compania petroliera detine acordul de mediu, iar pentru perimetrul Puiesti se afla in procedura de evaluare a impactului asupra mediului in ceea ce priveste amplasarea sondelor de explorare.
Amendă record pentru contaminare ca urmare a fracturării în Pennsylvania. Pedepsirea vinovaților e, însă, departe
În statul Pennsylvania, care se laudă cu cea mai susținută activitate de fracturare hidraulică din SUA, în ciuda unui lobby foarte puternic, și datorită distrugerii masive și incontenstabile, autoritățile de mediu, până de curând total depășite de situație (și mai ales forțate să fie așa), au început să își facă datoria. Extem de timid și, din păcate pentru mediu, extrem de târziu, întrucât consecințele sunt iremediabile. “Remedierea” de care vorbesc autoritățile se face doar pe hârtie, iar cuantumul amenzilor este ridicol. Pentru a ilustra cum este aplicată politica de protecția mediului în cazul fracturării hidraulice, vă prezentăm un caz extrem de interesant, care, deși a ănregistrat cea mai mare amendă acordată unei firme care fracturează în statul Pennsylvania, prezintă destule elemente care ridică foarte multe semne de întrebare.
Din publicația Marcellus Monitor, aflăm faptul că Range Ressources, una din cele mai importante companii care face fracturare hidraulică în Pennsylvania, al cărui nume apare frecvent și în filmul Gasland, este amendată cu 4,15 milioane de dolari, ceea ce repreintă cea mai mare amendă aplicată unei companii din domeniul fracturării Concomitent cu această amendă, Departamentul de Protecția Mediului (DEP) din PA hidraulice din statul PA decide și închiderea a cinci iazuri de decantare în sistem centralizat a lichidelor de circulație inversă (flowback), datorită scurgerilor (deloc accidentale) care au avut loc de la acestea, care au afectat apa și solul. De asemenea, DEP PA a recomandat atingerea noilor standarde de siguranță în privința iazurilor de decantare, în curs de elaborare de către DEP, la alte două iazuri ale Range Ressources. În același timp, DEP încearcă să minimizeze impactul acestor scurgeri, subliniind că nu a avut loc contaminarea apei potabile.
Din recomandările pentru cele două iazuri care au nevoie de un upgrade, reținem folosirea unei geomembrane electroconducătoare care va permite “mai buna identificare a scurgerilor”. Despre faptul că mult din acest lichid de flowback depozitat în aceste iazuri se evaporă în atmosferă, substanțele rămânând în suspensie, până la următoarele precipitații, nu aflăm nimic din evaluarea superficială a DEP.
Ca și cum ar avea de-a face cu un elev care își face conștiincios temele, atunci când doamna îl trage de urechi, comunicatul de presă al DEP ne anunță că Range va investiga și remedia integral orice contaminare a pânzei freatice cauzată de operațiunile anterioare la iazurile în cauză. Tot ca pe un elev cuminte, DEP așteaptă Range Ressources la raport trimestrial, pentru a afla cum merge închiderea/remedierea iazurilor în cauză.
De asemenea, ordinul DEP mai prescrie Range Ressources să înceapă investigarea imediată a apei și a solului în fiecare din cele 7 iazuri vizate, pentru a determina “ce impact, dacă e cazul a existat ca urmare a operării iazurilor de către Range Ressources. Comunicatul conchide, împaciutor, că dacă se va constata vreo contaminare -adică constatarea o face tot Range Ressources!!! – companiei i se va solicita să o remedieze. Adică compania se va autosesiza! Asta se numește, în SUA, protecția mediului!
Este evident că proverbul cu lupul paznic la oi se potrivește de minune în cazul aplicării reglementărilor de mediu în SUA și a principiului “poluatorul plătește“. Cum este evident și faptul că range Ressources nu va plăti nimic, nu va remedia nimic, câtă vreme nu există presiune pentru ca lucrurile să se schimbe.
N.B: Cele mai multe sonde și instalații conexe rămân, însă, neinvestigate, nesupervizate, necuantificate/necartate. Unul din motive îl reprezintă și scăderea capacității administrative a instituțiilor de protecția mediului, care au suferit reduceri masive de personal, de 50% din personal, odată cu bula gazelor de șist în statul Pennsylvania. De asemenea, concomitent cu capacitatea instituțională, a scăzut și rezistența angajaților DEP la presiunile enorme venite de la cel mai înalt nivel, în sensul aplicării legislației de protecția mediului în vigoare, și așa extrem de slabă și de slăbită.
Îndrăznim să facem un exercițiu de imaginație și să transferăm această poveste pe meleagurile noastre? Cam care credeți că ar fi amenda, în caz că ar fi? Cam câte cazuri de poluare ar fi trecute cu vederea, mușamalizate exemplar?
Pentru a evita să ajungem în situația în care au ajuns cei din statul Pennsylvania, este nevoie să ne trezim înainte ca fracturarea hidraulică să ia amploare în România și în Europa. După aceea, va fi mult prea târziu. Odată instalați, nu vor mai putea fi stopați.
foto www.infocivic.ro
articol preluat de pe http://farafracturare.ro