Evenimentele Zilei de 31 august în Istorie

Vedere de sus, Poarta nr 2 din șantierul naval Gdansk-le. Lenin și mulțimile de greviștii ai Solidaritatii, locuitorii din Gdańsk - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Vedere de sus, Poarta nr 2 din șantierul naval Gdansk-le. Lenin și mulțimile de greviștii ai Solidaritatii, locuitorii din Gdańsk

foto preluat de pe ro.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

(articol in curs de editare)

 

31 august este a 243-a zi a calendarului gregorian și a 244-a zi în anii bisecți.

Mai sunt 122 de zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbători Religioase ale Zilei de 31 august


 

Biserica Ortodoxă Română

Aşezarea cinstitului Brâu al Maicii Domnului în raclă; Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Pe 31 august, împăratul Arcadie a așezat Cinstitul Brâu într-o raclă foarte frumoasă, pe care a numit-o “racla sfântă”, pentru a proteja capitala Imperiului și pe locuitorii acesteia de orice atac ostil, de orice nenorocire și uneltire demonică.

Sfântul Brâu s-a păstrat în racla pecetluită mai întâi în biserica Sfinților Apostoli, apoi în Biserica Preasfintei Născătoare din Vlaherne, ce o ridicase împărăteasa Pulheria.

Această raclă nu s-a deschis până în zilele împăratului Leon cel înțelept (886-912).

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul s‑a născut în anul 1763 și a crescut într-o familie evlavioasă cu trei copii.

Doi dintre cei trei frați au îmbrățișat din tinerețe viața monahală, Sfântul Macarie Protopsaltul și sora sa Monahia Iustina Periețeanu, care va deveni mai târziu stareță la Mănăstirea Viforâta.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Așezarea în raclă a onoratului brâu al Preasfintei Fecioare Maria (secolul al IX-lea – secolul al X-lea)

 

Biserica Romano-Catolică

Sf. Raimund Nonnatus, călugăr

 

Sărbători naționale ale zilei de 31 august


 

Republica Moldova și România: Ziua Limbii Române și Limba noastră (sărbătoare)

 

Polonia – Ziua Solidarității și Libertății

Vedere de sus, Poarta nr 2 din șantierul naval Gdansk-le. Lenin și mulțimile de greviștii ai Solidaritatii, locuitorii din Gdańsk - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Vedere de sus, Poarta nr 2 din șantierul naval Gdansk-le. Lenin și mulțimile de greviștii ai Solidaritatii, locuitorii din Gdańsk – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Kârgâzstan – Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1991)

Malaezia – Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1957)

Trinidad-Tobago – Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1962)

 

Evenimentele Zilei de 31 august în Istorie


 

- 31 august 1422 – Henric al VI-lea a devenit rege al Angliei la vârsta de opt luni, după moartea tatălui său, Henric al V-lea.

- 31 august 1803 – Meriwether Lewis și William Clark au pornit din Pittsburgh, Pennsylvania, în expediția lor de explorare a regiunii obținute de Statele Unite prin achiziția Louisianei.

- 31 august 1897 – Thomas Edison a obținut un patent pentru inventarea kinetoscopului, un strămoș al proiectorului cinematografic.

- 31 august 1980 – Guvernul polonez a recunoscut sindicatul independent “Solidaritatea

 

31 august 12 d. Hr. - S-a născut Caligula, împărat roman (d. 41)

Caligula (latină: Caius Iulius Caesar Augustus Germanicus, 31 august 12 d.Hr. - 24 ianuarie 41 d.Hr.), de asemenea, cunoscut sub numele de Gaius, a fost Împărat Roman intre anii 37-41 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Caligula – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Caligula (latină: Caius Iulius Caesar Augustus Germanicus, 31 august 12 d.Hr. – 24 ianuarie 41 d.Hr.), de asemenea, cunoscut sub numele de Gaius, a fost împărat roman între anii 37-41.

Caligula a fost un membru al casei conducătoare cunoscută sub numele de dinastia Iulio-Claudiană.

Germanicus a fost tatăl lui Caligula, nepotul și fiul adoptat al împăratului Tiberius, a fost un general de succes și unul dintre cele mai iubite figuri publice din Roma.

Tânărul Gaius a primit porecla de Caligula (însemnând “cizma”, diminutivul de Caliga, sandală purtată de soldații romani) de la soldații tatălui său în timp ce i-a însoțit în timpul campaniilor sale din Germania.

Când Germanicus a murit la Antiohia, în 19 d.Hr., soția sa Agrippina, s-a întors la Roma, împreună cu cei șase copii, unde au fost prinși într-un conflict amar cu Tiberius.

Acest conflict a dus la distrugerea familiei sale, cu Caligula ca singurul supraviețuitor.

Neatins de intrigile mortale, Caligula a acceptat invitația de a locui la curtea împăratului pe insula Capri, în 31 d.Hr., unde Tiberius se retrăsese cinci ani.

La moartea lui Tiberius în 37 d.Hr., Caligula l-a succedat pe bunicul și stră-unchiul său adoptiv.

Există câteva surse de supraviețuitori de pe timpul domniei lui Caligula, deși el este descris ca un conducător nobil și moderat în primele șase luni ale domniei sale.

După aceasta, sursele se concentreze asupra cruzimii lui, extravaganței și perversiunii sexuale, prezentându-l ca un tiran nebun.

În timp ce fiabilitatea acestor surse a fost tot mai mult pusă sub semnul întrebării, este cunoscut faptul că în timpul domniei sale scurte, Caligula a lucrat pentru a crește puterea sa personala de împărat fără restricții.

El a inițiat o mare parte din proiectele de construcții ambițioase și locuințe notorii de lux pentru el.

Cu toate acestea, el a inițiat și construirea a două noi apeducte din Roma: Claudia Aqua și Anio Novus.

În timpul domniei sale, imperiul a anexat Regatului Mauritania și a făcut-o provincie.

La începutul anului 41 d.Hr., Caligula a fost primul împărat roman asasinat, rezultatul unei conspirații care implică ofițeri din garda pretoriană, precum și membri ai Senatului roman și a curții imperiale.

Scopul conspiratorilor a fost “să folosească ocazia de a restabili Republica Romană”, dar planul a fost zădărnicit : în aceeași zi, garda pretoriană l-a declarat pe unchiul lui Caligula , Claudius, împărat în locul lui.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org

 

31 august 161 - S-a născut imparatul roman Commodus; (d. 192).

Proclamat împărat in anul 180, Commodus a instituit un regim absolutist, in care puterea era exercitată de favoriții săi, Tigidius Perennius și M. Aurelius Cleander, apoi de Q. Aemilius Laetus, prefecți ai pretoriului.

Cultele orientale au cunoscut o largă răspândire.

La 31 decembrie 192 a cazut victima unei conspirații inițiată de Q. Aemilius Laetus, Eclectus și de Marcia (amanta împăratului). Odata cu el s-a stins dinastia Antoninilor

 

31 august 577 - A decedat Ioan Scolasticul, fost patriarh al Constantinopolului din 12 aprilie 565 până la moartea sa.

A fost sanctificat de Biserica Ortodoxa.

 

31 august 651 – A trecut la odihna întru Domnul cel întru sfinţi Părintele nostru Aidan de Lindisfarne, iluminător al regiunii Northumbria (nordul Angliei)

Sfântului Aidan episcopul, întemeietorul manastirii din Lindesfarne (†651) - foto preluat de pe www.calendar-ortodox.ro

Sfântului Aidan episcopul, întemeietorul manastirii din Lindesfarne (†651) – foto preluat de pe www.calendar-ortodox.ro

Cel întru sfinţi Părintele nostru Aidan de Lindisfarne (?-651), iluminător al regiunii Northumbria (nordul Angliei), a fost un călugăr misionar și primul episcop din Lindisfarne.

Este unul din cei mai cinstiți sfinți din Anglia.

Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 31 august.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

31 august 1056 - După o boală bruscă de câteva zile, împărăteasa bizantină Teodora moare fără copii, acest lucru ducând la sfârșitul dinastiei macedoniene. (n. cca 981).

Teodora a III-a (greacă Θεοδώρα) (n. ca. 985 - d. 1056) a fost o împărăteasă a Bizanţului - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Teodora a III-a – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Teodora a III-a (n. ca. 985 – d. 1056) a fost o împărăteasă a Bizanțului. Teodora a fost fiica lui Constantin al III-lea și sora cea mai mică a Zoei.

În anul 1032 a fost nevoită să se retragă la mănăstire. La 21 aprilie 1042 în fruntea unei revolte a maselor a revendicat dreptul ei de succesoare pe tronul bizantin.

Însă, în luna iulie a aceluiași an a trebuit să renunțe la tron în favoarea lui Constantin al IX-lea Monomahul, care s-a căsătorit cu sora ei Zoe.

După moartea împăratului Constantin al IX-lea în 1055, Teodora a urcat  la vârsta de 70 de ani din nou pe tron (11 ianuarie 1055) și a domnit până la moartea sa, în anul 1056.

Înainte de moarte, Teodora a III-a, neavând copii, l-a desemnat ca urmaș pe Mihail al VI-lea Bringas, astfel urmând pe tronul bizantin o dinastie macedoneană.

Ulterior, Mihail a fost învins de un ofițer bizantin, Isaac Comnenul (care se va încorona ca Isaac I Comnen), împăratul detronat murind într-o mănăstire.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

31 august 1158 - A murit regele Sancho al III- lea al Castiliei și Toledo timp de un an, din 1157 la 1158. S-a nascut in 1134.

În timpul Reconquistei,la care a luat parte activ, el a fondat Ordinul Calatrav, primul Ordin militar înființat în Castilia.

O Bula papală data de Papa Alexandru al III– lea la 26 septembrie 1164 a confirmat constituirea acestui Ordin.

Puterea politică și militară a ordinului s-a disipat spre sfârșitul secolului al 15-lea, dar dizolvarea Ordinului nu a avut loc decat in anul 1838.

 

31 august 1302 – A avut loc Pacea de la Caltabellotta care își propune să rezolve conflictul dintre Casa de Anjou și Casa de Barcelona privind proprietatea din sudul Italiei.

Regatul Siciliei este împărțit: Frederic al II-lea de Aragon primește insula ca domeniul al său, Carol al II-lea de Neapole primește teritoriile peninsulare (Mezzogiorno), numite de contemporani tot regat al Siciliei, însă reținute de istoriografia modernă drept Regatul Neapolelui.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org
31 august 1314 - Regele Håkon V Magnusson muta capitala Norvegiei de la Bergen, la Oslo. Haakon Magnusson (1270 – 8 mai 1319) a fost regele Norvegiei din 1299 până în 1319.

Haakon a fost fiul cel mic supravieţuitor al lui Magnus al VI-lea al Norvegiei şi a soţie sale, Ingeborg a Danemarcei. Prin intermediul mamei sale, el a fost descendent al lui Eric al IV-lea al Danemarcei.

 

31 august 1422 - A murit Regele Henric al V-lea al Angliei; (n. 1387).

Fiul sau Henric al VI-lea a devenit rege la vârsta de opt luni, iar treburile tarii vor fi conduse de un consiliu de regență până la majoratul monarhului.

Henric al V-lea (n. 16 septembrie 1386, Monmouth Castle⁠, Țara Galilor, Regatul Angliei – d. 31 august 1422, Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța) a fost regele Angliei între 1413 și 1422. Henric a fost fiul lui Henric al IV-lea Bolingbroke - Miniatura în Regimentul Prinților de Thomas Hoccleve, c. 1411–1413 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Henric al V-lea – Miniatura în Regimentul Prinților de Thomas Hoccleve, c. 1411–1413 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Henric al V-lea (n. 16 septembrie 1386, Monmouth Castle⁠(d), Țara Galilor, Regatul Angliei – d. 31 august 1422, Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța) a fost regele Angliei între 1413 și 1422.

Henric a fost fiul lui Henric al IV-lea Bolingbroke.

Data nașterii sale este incerta, fiind indicat fie anul 1386, fie 1387.

S-a născut într-o familie care părea să nu aibă nici o șansă de a accede la tronul Angliei, însă Henric al IV-lea a lăsat un regat consolidat și a reușit pentru scurtă vreme să unească cele două coroane ale Franței și Angliei.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Henric al VI-lea (6 decembrie 1421 - 21 mai 1471) a fost rege al Angliei 1422 - 1461 (deși cu un regent până în 1437) și apoi între anii 1470 - 1471; în perioada 1422–1453 a fost pretendent la tronul Franței - (Miniatura în cartea Talbot Shrewsbury, 1444–1445) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Henric al VI-lea – (Miniatura în cartea Talbot Shrewsbury, 1444–1445) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Henric al VI-lea (n. 6 decembrie 1421, Windsor and Maidenhead, Berkshire, Regatul Angliei – d. 21 mai 1471, Londra, Regatul Angliei) a fost rege al Angliei 1422 – 1461 (deși cu un regent până în 1437) și apoi între anii 1470 – 1471; în perioada 1422–1453 a fost pretendent la tronul Franței.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

31 august 1724 - A murit Regele Ludovic I ( Luis Felipe) al Spaniei; (n. 1707).

Ludovic a domnit pentru o scurtă perioadă, după ce tatăl său a abdicat în favoarea sa la 15 ianuarie 1724 și până la moartea sa de variola, șapte luni mai târziu.

După decesul său, tatăl său s-a întors pe tron și a continuat să domnească până la propria lui moarte în 1746.

 

31 august 1786 - S-a născut chimistul francez Michel Eugene Chevreul.

A scris lucrarea “Principiile armoniei si contrastului culorilor si aplicarea lor in arte”, desemnata ca cea mai complexa carte scrisa vreodata despre culoare; (d. 9 aprilie 1889).

I se atribuie descoperirea acidului margaric, cu rol important în obținerea margarinei și crearea primului tip de sapun, realizat din grasimi animale.

În ceea ce privește domeniul artelor vizuale, Chevreuil studiază culorile și formulează Legea contrastului culorilor.

A trăit aproape 102 ani, fiind în același timp un deschizător de drumuri în domeniul gerontologiei.

 

31 august 1803 - Meriwether Lewis și William Clark au pornit din Pittsburgh, Pennsylvania, în expediția lor de explorare a regiunii obținute de Statele Unite prin achiziția Louisianei.

Meriwether Lewis și William Clark - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Meriwether Lewis și William Clark – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Expediția lui Lewis și Clark, întreprinsă în perioada 1804 – 1806, a fost prima expediție terestră efectuată de către Armata Statelor Unite în scopul traversării continentului american și explorării coastei Pacificului, dar și localizării de resurse naturale obținute prin achiziționarea teritoriului Louisiana.

A fost condusă de ofițerii Armatei Statelor Unite Meriwether Lewis și William Clark, ajutați de către Sacajawea și Toussaint Charbonneau.

Această expediție a stat la baza expansiunii către vest a Statelor Unite.

După cumpărarea provinciei Louisiana de la Franța, Statele Unite aveau un interes major în explorarea interiorului continentului și, eventual, în extinderea până la Oceanul Pacific.

Expediția celor doi este a treia expediție de traversare a continentului american, fiind precedată de expediția din 20 iulie 1793 a lui Sir Alexander Mackenzie.

Acesta traversase continentul și în 1789 dar acesta a ajuns până la cumpăna apelor din Munții Stâncoși, fiind totodată și primul european ce ajungea la Oceanul Arctic venind dinspre continent.

Cumpărarea provinciei Louisiana în anul 1803 a aprins dorința de expansiune pe coasta de vest a continentului.

Statele Unite nu erau sigure ce cumpăraseră iar Franța nu știa la acel timp cât pământ vânduse.

La câteva săptămâni după cumpărare, președintele Thomas Jefferson, un susținător al expansiunii vestice, a convins congresul să aloce 2.500 de dolari pentru o expediție.

În mesajul său către Congres, Jefferson a scris:

Fluviul Missouri și indienii ce locuiesc în zonă nu sunt bine cunoscuți decât până la conexiunea cu Mississippi și, în consecință, un ofițer inteligent, cu zece, doisprezece oameni aleși, ar putea explora întreaga linie, chiar și până la Oceanul Vestic.”

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

31 august 1811 - A murit Louis Antoine de Bougainville, celebru explorator francez; (n.11 noiembrie 1729).

Louis Antoine de Bougainville a făcut o călătorie celebră, între anii 1766 -1769 , pe care a descris-o în lucrarea sa „Voyage autour du monde” .

În Brazilia, botanistul Philibert Commerson îmbarcat pe nava l’Étoile aflata sub comanda lui Bougainville, a descoperit floarea pe care o va denumi, mai târziu Bougainvillée, iar această floare îi va fi daruită primei soții a lui Napoleon.

În anul 1768, Bougainville a descoperit cea mai mare insulă din Arhipelagul Salomon , de cca 9.000 km² și care îi poartă numele: Insula Bougainville

 

31 august 1821 - S-a născut Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul; (m. 8 septembrie 1894).

In Enciclopediei Britannica din 1911, se spunea:

viața sa a fost de la început până la sfârșit una dedicată științei, și el trebuie considerat unul din cei mai de seamă intelectuali ai secolului al XIX-lea.”

O mare asociație de institute de cercetări din Germania,Asociatia Helmholtz , îi poartă numele.

 

31 august 1848 - Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

 

31 august 1867 - Ion Heliade-Radulescu a fost ales presedinte al Academiei Române.

 

31 august 1867 - A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez, precursor al simbolismului şi modernismului; unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă”; (n. 9 aprilie 1821).

 

31 august 1870 - S-a născut Maria Montessori, medic și pedagog italian (d. 1952)

Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia - d. 6 mai 1952, Noordwijk, Olanda) a fost medic și pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, înființând peste tot în lume școli care aplicau metoda sa (Școli Montessori) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Maria Montessori – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia — d. 6 mai 1952, Noordwijk, Olanda) a fost medic și pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, înființând peste tot în lume școli care aplicau metoda sa (Școli Montessori).

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

31 august 1876 - A fost detronat sultanul otoman Murat al V-lea de catre fratele său, Abd-ul-Hamid II.

A fost sultan al Imperiului Otoman numai trei luni, de la 30 mai 1876 la 31 august 1876, domnia sa fiind cea mai scurta din istoria Imperiului Otoman.

A fost aruncat in inchisoare pe motiv că ar fi fost bolnav mintal, însă adversarii săi au folosit acest motiv pentru a opri punerea în aplicare a reformelor democratice pe care a incercat sa le initieze.

A rămas prizonier până la moarte în palatul Çırağan din Istanbul.

Fratele sau Abdulhamid al II-lea l-a inlocuit pe tronul imperial.

 

31 august 1879 - S-a născut Taisho, al 123-lea împărat al Japoniei; (d.25 decembrie 1926).

A fost fiul unei concubine oficiale a Împăratului Meiji, Naruko Yanagiwara, si a primit titlul de „Haru no miya” pe data de 6 septembrie 1879.

Cei doi frați mai mari ai săi muriseră de mici, iar el însuși era bolnăvicios.

Conform tradiției, a fost crescut până la vârsta de 7 ani de prințul Tadayasu Nakayama, care îl crescuse și pe tatăl lui, Împăratul Meiji.

Pe data de 3 noiembrie 1888 a fost numit oficial prinț-regent, primind numele de Tōgu.

 

31 august 1888 - A fost ucisă Mary Ann Nicholls, prima victimă a lui Jack Spintecătorul.

„Jack Spintecătorul” este un pseudonim acordat unui criminal în serie anonim (sau criminali anonimi)[1] activ în jurul regiunii Whitechapel și în districtele adiacente orașului Londra, Anglia, în toamna anului 1888. Numele este preluat dintr-o scrisoare trimisă Agenției Centrale de Știri din Londra de către o persoană care pretindea că este ucigașul - in imagine, "With the Vigilance Committee in the East End: A Suspicious Character" from The Illustrated London News, 13 October 1888 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

 “With the Vigilance Committee in the East End: A Suspicious Character” from The Illustrated London News, 13 October 1888 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Jack Spintecătorul” este un pseudonim acordat unui criminal în serie anonim (sau criminali anonimi) activ în jurul regiunii Whitechapel și în districtele adiacente orașului Londra, Anglia, în toamna anului 1888.

Numele este preluat dintr-o scrisoare trimisă Agenției Centrale de Știri din Londra de către o persoană care pretindea că este ucigașul.

Mary Ann Nichols (pseudonimul său fiind „Polly”), născută pe 26 august 1845 și omorâtă vinerea, pe 31 august 1888. Avea 43 de ani când a fost ucisă.

Cadavrul său a fost descoperit dimineața în jurul orei 3:40 în fața unui grajd îngrădit la intrarea în Buck’s Row (acum poartă denumirea de Durward Street), o stradă lăturalnică din Whitechapel situată la o depărtare de 200 yarzi de London Hospital.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

31 august 1895 - Contele german Ferdinand von Zeppelin a patentat balonul navigabil care ii poarta numele (Zeppelinul).

First flight of the LZ 1 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

First flight of the LZ 1 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ferdinand Adolf Heinrich August Graf von Zeppelin (n. 8 iulie 1838, Konstanz, Marele Ducat de Baden – d. 8 martie 1917, Berlin, Imperiul German) a fost constructorul german al dirijabilului.

În 1900, cu motorul pregătit de el, a efectuat primul zbor cu un dirijabil rigid cu structură metalică.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

31 august 1897 - Thomas Edison a obțiunut un patent pentru inventarea kinetoscopului, un strămoș al proiectorului cinematografic.

Vedere interioară a Kinetoscopului cu vizualizator în partea de sus a dulapului - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Vedere interioară a Kinetoscopului cu vizualizator în partea de sus a dulapului – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Kinetoscopul, este aparatul care redă imagini în mişcare din lumea reală obţinute cu ajutorul unui kinetograf, mai pe înţeles un aparat de filmat cu suport fexibil de 35 mm cu perforaţii.

Kinetoscopul este inventat şi realizat de Edison în anul 1890 şi prezentat pentru prima dată la Expoziţia Mondială de la Chicago.

Pentru a crea senzaţia de mişcare, foloseşte un tambure dinţat cu rotaţie sacadată imprimată de un sistem de transport sacadat, astfel că fiecare imagine va sta în faţa vizorului un anumit timp pentru a fi pecepută, după care obturatorul o va acoperi făcând posibilă aducerea următoarei.

Deplasare se făcea cu o frecvenţă de 46 imagini pe secundă.

Aparatul a fost conceput pentru vizionare unei singure persoane.

Începe producerea lui în serie din 1893. Edison a făcut şi o încercare de sonorizare a filmuleţelor, asociind kinetoscopul cu o altă invenţie de a lui fonograful.

Pentru durata filmuleţelor, circa 1 minut, a fost o mare reuşită, ţinând cont şi de tehnologiile de atunci.

Oricum, cu toate că aplicaţia lui, a kinetoscopului nu a fost de durată a însemanat un pas important spre invenţia fraţilor Lumière, cinematograful.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

31 august 1907 - Anglia, Rusia şi Franţa formează alianta Tripla Înţelegere.

 

31 august 1908 - S-a nascut William Saroyan, prozator și dramaturg american; (d. 1981).

 

31 august 1914 - S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate Centrul român de studii de la Paris (1949); (m. 11 decembrie 1989).

 

31 august 1921 - Nicolae Paulescu, medic român, a publicat, la aceasta data, un studiu referitor la descoperirea unui hormon antidiabetic, numit de el “pancreina”; studiul a aparut în revista “Archives Internationale de Physiologie”, tiparita la Paris si la Liege, si poate fi considerat actul de nastere al insulinei; totusi, în 1923, Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei a fost atribuit canadienilor F.G. Banting si J.J.R. MacLeod.

 

31 august 1927 - S-a născut poetul Dan Deşliu: “Lazăr de la Rusca”, “Minerii din Maramureş”; (m. 4 septembrie 1992).

 

31 august 1928 - S-a născut James Coburn, cunoscut actor de film (Premiul Oscar, în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru prestaţia din filmul “Affliction”); (m. 18 noiembrie 2002).

 

31 august 1931 - Corneliu Zelea Codreanu, conducatorul Miscarii Legionare din Romania, a fost ales deputat.

Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huși - d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail din România interbelică, cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”. Codreanu a avut controlul absolut al organizației. Legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul. A fost asasinat în timpul detenției din ordnul regelui Carol al II-lea - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Corneliu Zelea Codreanu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Corneliu Zelea Codreanu (nume la naștere Corneliu Zelinski; n. 13 septembrie 1899, Huși, România – d. 30 noiembrie 1938, Tâncăbești, Snagov, Ilfov, România), cunoscut și ca Corneliu Codreanu, a fost un politician român, fondatorul și liderul carismatic al organizației de extremă-dreaptă Garda de Fier (cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea Legionară), din România interbelică.

Membrii mișcării sunt cunoscuți sub numele de legionari sau, neoficial, drept „cămășile verzi”. Codreanu, căruia legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul, a avut controlul absolut al organizației.

Din 1919, Codreanu era membru al Gărzii Conștiinței Naționale, iar în 1923, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), pe care a părăsit-o doi ani mai târziu, din cauza diferențelor ideologice.

În 1927 și-a înființat propria mișcare, Legiunea Arhanghelul Mihail.

(…) Cucerit de manifestațiile teatrale, de paradă, de care se folosea propaganda nazistă în Germania, Codreanu, pentru a-i atrage pe țărani la ideologia sa și pentru a le obține voturile, vizitează satele îmbrăcat în costum național și călare pe un cal alb.

În 1931 este ales în parlament deputat de Neamț, obținând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate.

În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în județul Tutova, cu 5.600 de voturi. În 1938, a fost asasinat, alături de alți 13 legionari, în timpul detenției, la ordinul regelui Carol al II-lea.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

31 august 1931 – După construirea a 4.320.446 vehicule, Ford Motor Company oprește producția modelului A. Modelul B înlocuiește seria

 

31 august 1939 - Germania nazistă montează un atac armat asupra postului de radio Gleiwitz, creând un pretext pentru a acuza si ataca Polonia în ziua următoare, declansand astfel Al doilea Razboi Mondial în Europa.

 

31 august 1939 - Armand Calinescu, prim-ministru, a respins cererea guvernului german de a nu permite tranzitul prin România a 3000 de lazi cu bombe si proiectile destinate Poloniei. Premierul român a dat asigurari privind neutralitatea României si respectarea angajamentelor economice asumate, cu conditia ca si partea germana sa le respecte.

 

31 august 1941 - A murit, asasinata de N.K.V.D.-ul sovietic, scriitoarea rusa Marina Țvetaeva;( n.1892).

 

31 august 1944 - Prin Înaltul Decret Regal nr. 1620 din 1944 este repusa în functiune Constitutia din 1923 (abrogata la 1938 de catre Carol al II-lea).

 

31 august 1944 - Trupele sovietice au intrat în Bucureşti. La venirea armatei sovietice, rezistenta armatei germane in Bucuresti fusese lichidata de Armata Romana, dupa lovitura de la 23 August.

Armata Roşie a intrat în Bucureşti la o săptămână după evenimente, găsind oraşul eliberat de germani, armata română gata de luptă de partea ei şi un guvern dispus să-i fie aliat - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Armata Roşie a intrat în Bucureşti la o săptămână după evenimente, găsind oraşul eliberat de germani, armata română gata de luptă de partea ei şi un guvern dispus să-i fie aliat – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ziua în care Bucureştiul a fost ocupat de Armata Roşie: „Ăştia-s biruitorii Wehrmachtului?!“

articol scris de Mariana Iancu, preluat de pe adevarul.ro

La sfârşitul lunii august a anului 1944, trupele sovietice au intrat în Bucureşti. „Armata eliberatoare“ urma să staţioneze pe teritoriul României doar câteva luni, dar în realitate a rămas până în 1958, asigurând instaurarea comunismului.

Armistiţiul încheiat la la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) pe de o parte a scurtat războiul cu câteva luni, salvând de la moarte sute de mii de soldaţi, însă, pe de altă parte, a permis ocuparea ţării de către Armata Roşie, situaţie care a durat până în anul 1958, timp în care sovieticii au asigurat instaurarea comunismului.

Seniorul Corneliu Coposu a relatat în revista „Flacăra“ în anul 1993 cum a trăit momentul istoric:

Ruşii au sosit în Bucureşti pe 28 august. Eu am avut să-i primesc, pentru că n-a vrut nimeni altcineva! S-au temut! Trebuia să-i primească primarul provizoriu al Capitalei, Dombrovschi. El însă a spus: . Eram secretar general al Consiliului de Miniştri si m-am dus eu, împreună cu fiica lui Dombrovschi, Nina, care ştia ruseşte. Cunoscând deja apetitul ruşilor pentru maşini frumoase, ne-am dus cu o maşină mai prăpădită si i-am aşteptat acolo, la marginea Colentinei. Au apărut ruşii! Când i-am văzut, mi-am zis: <Ăştia-s biruitorii Wehrmachtului?!> Era o căruţă, la care erau înhămaţi un cal si o vacă!!! Penibilă intrare! În fine, a apărut unul, care era cam cherchelit şi nu făcea figură de general, dar totuşi era general, cel care comanda coloana! I-am asigurat că sunt bine primiţi, că nu vor avea probleme! Ei n-au tras nici un foc de armă nici în Bucureşti şi nici altundeva, pentru că nemţii erau luaţi prizonieri de armata noastră. Dar aceasta nu i-a împiedicat să dea un comunicat a doua zi ca ! A fost un singur mort la ocuparea Bucureştiului: un sublocotenent care s-a îmbătat şi s-a împuşcat din greşeală. A fost îngropat cu onoruri în piaţa publică din Crângaşi!“,

a povestit Corneliu Coposu, liderul opoziţiei din România postcomunistă. Fragmentul inedit a fost făcut public de Ion Andrei Gherasim, fostul secretar al Seniorului.

În urma armistiţiului încheiat la 12 septembrie 1944 la Moscova între România şi Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii si Regatul Unit al Marii Britanii) şi a tratatelor de pace de la Paris, România a intrat sub ocupaţia militară sovietică.

Arhivele militare vorbesc despre faptul că în 1946, nu mai puţin de 615.000 militari se aflau pe teritoriul ţării noastre.

Trupele sovietice au fost retrase treptat, în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Cu toate acestea, regimul de la Bucureşti a continuat să aducă elogii Uniunii Sovietice şi au continuat măsurile represive împotriva „duşmanilor“.

Arestările au continuat, s-au organizat şedinţe publice de demascare, exact ca în anii ’50.

Ele, spune istoricul Ioan Scurtu, în lucrarea „Premisele schimbărilor revoluţionare din anul 1989“ publicată în „Studii şi articole de istorie LXXV“, 2009, erau menite să adoarmă vigilenţa Kremlinului, care trebuia să ştie că România rămânea o verigă puternică a lagărului socialist.

Regimul a devenit mai relaxat. Din anul 1960 s-a trecut la eliberarea deţinuţilor politic, prin mai multe decrete de amnistie. În august 1964 au fost puşi în libertate ultimii 10.000 de deţinuţi politic.

 

31 august 1945 - S-a născut Van Morrison, vocalist, instrumentist și compozitor irlandez.

 

31 august 1945 - S-a născut cosmonautul rus Leonid Popov. A fost selectat cosmonaut la 27 aprilie 1970, și a zburat în calitate de comandant pe Soyuz 35.

De asemenea a făcut parte din echipajul Soiuz-40 în anul 1981, alături de cosmonautul român Dumitru Prunariu.

 

31 august 1949 - S-a născut actorul american Richard Gere.

Revista „People” l-a numit „Cel mai sexy barbat in viață”, în 1999.

În 2002, el a apărut în trei aparitii majore: thriller-horror Mothman Prophecies, drama Unfaithful, și Chicago (versiunea care a câștigat Premiul Oscar) pentru care a câștigat un Glob de Aur ca „Cel mai bun actor – Comedie sau muzical„.

Filmul lui Gere din 2004, Shall We Dance, a reprezentat un succes in incasari de 170 milioane dolari. Gere a fost declarat „Omul Anului” de catre Harvard University’s Hasty Pudding Theatricals’in anul 2006.

 

31 august 1961 - S-a născut Ioan Gyuri Pascu, actor și muzician român (d. 2016)

Ioan Gyuri Pascu (n. 31 august 1961, Agnita, regiunea Brașov – d. 26 septembrie 2016, București) a fost un muzician și un actor român, membru al grupului de umor Divertis din anul 1987.

S-a lansat în cariera muzicală în anul 1977 și de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care: pop, rock, blues și reggae.

A fondat mai multe formații de succes în anii 1990, precum The Blue Workers sau Pacific, al căror solist a fost, fiind membru activ al primei formații.

A lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa sa de discuri, Tempo Music, și este un critic al radioului comercial românesc.

Pe lângă activitatea de la Divertis, unde a abordat în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum O vară de neuitat – în regia lui Lucian Pintilie și în Occident – regizor Cristian Mungiu.

A mai jucat în mai multe piese de teatru, precum Take, Ianke și Cadîr, asigurând și coloana sonoră pentru o parte din ele.

A colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 și Pro TV.

A mai contribuit ca jurnalist sportiv și comentator de sport și a scris mai multe cărți de spiritualitate și pentru copii.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

31 august 1963 - A murit pictorul francez Georges Braque, fondator – alături de Pablo Picasso – al curentului cubist in arta; (n. 1882).

 

31 august 1963 - A fost inaugurarat ”telefonul roșu”, o legatura telefonică directă intre președinții american și sovietic.

 

31 august 1970 - S-a născut regina Rania a Iordaniei, sotia regelui Abdulah al II-lea .

 

31 august 1973 - A murit actorul şi regizorul John Ford; filmele western realizate de el au devenit modele ale genului: “Diligenţa”, “Omul liniştit”, “Fructele mâniei”; (n. 1 februarie 1894).

 

31 august 1980 - După două luni de grevă, guvernul polonez a fost de acord cu revendicările muncitorilor, recunoscând sindicatul independent “Solidaritatea

Lech Wałęsa (n. 29 septembrie 1943, Popowo⁠(d), Germania Nazistă) este un om politic, lider sindical și activist pentru drepturile omului din Polonia. Lider charismatic, a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, Solidaritatea (Solidarność), a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 și a îndeplinit funcția de președinte al Poloniei între 1990 și 95 - foto preluat de pe www.theatlantic.com

Lech Wałęsa (n. 29 septembrie 1943, Popowo⁠(d), Germania Nazistă) este un om politic, lider sindical și activist pentru drepturile omului din Polonia. Lider charismatic, a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, Solidaritatea (Solidarność), a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 și a îndeplinit funcția de președinte al Poloniei între 1990 și 95 – foto preluat de pe www.theatlantic.com

Solidaritatea (nume integral)ș Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” ) este o federație sindicală fondată în septembrie 1980 la Gdańsk în Polonia și condusă inițial de Lech Wałęsa.

În anii 1980 a constituit o importantă mișcare anticomunistă, adunând de la persoane asociate cu Biserica Catolică până la membri ai stângii anticomuniste.

Solidaritatea sugera nonviolența în activitatea membrilor săi.

Supraviețuirea Solidarității a reprezentat un eveniment fără precedent nu doar pentru Polonia, un satelit al Moscovei condus pe un sistem comunist unipartit, ci pentru întregul bloc estic.

Influența crescândă a Solidarității a condus la intensificarea și răspândirea idealurilor anticomuniste în întreaga Europă Centrală și de Est, slăbind regimurile comuniste.

În Polonia, Solidaritatea a fost principala cauză a prăbușirii comunismului.

Criza economică tot mai adâncă de la sfârșitul anilor 1980 a determinat izbucnirea unor greve masive, iar guvernul, amenințat de faliment economic, a fost nevoit să încheie un acord cu sindicatele libere, prin care s-a decis organizarea primelor alegeri libere.

Curând, Republica Populară Polonia a fost înlocuită de o republică democrată.

Aceste alegeri, în care au învins cu precădere candidați anticomuniști, au cauzat o serie de revoluții pașnice anticomuniste în Europa Centrală și de Est.

Modelul Solidarității a fost preluat, pe diverse căi, de opoziția din întreaga Europă comunistă, fapt care a determinat căderea blocului estic și, mai apoi, dizolvarea Uniunii Sovietice la începutul anilor 1990.

 

31 august 1986 - În regiunea Vrancea s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 6,95 grade pe scara Richter.

Cutremurul a fost simțit în opt țări, afectând o mare parte a Europei de Sud-Est.

Cea mai afectată regiune a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea seismului a fost de VIII grade pe scara Mercalli, provocând de exemplu, prăbușirea unei biserici.

Cutremurul a dus în România la decesul a 8 persoane (niciuna în București) și la rănirea a 317 persoane – în principal datorită pagubelor elementelor non-structurale (tencuială căzută de exemplu).

În Lunca Prutului, terenul s-a surpat și au apărut cratere.

Conform datelor oficiale, În Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kagul au fost consemnate 2 persoane decedate, 558 rănite, 12.500 sinistrați și 55.000 case avariate.

În Chișinău există anumite mențiuni neoficiale cu privire la prăbușirea a 4 blocuri de locuințe, rezultând aproximativ 100 de victime, dar aceste informații nu sunt validate de informațiile oficiale.

În București și în nordul Bulgariei seismul a avut intensitatea VII, în Skopje intensitatea V, în Simferopol, Kiev, Uniunea Sovietică și în Belgrad intensitatea IV, iar în Moscova, Titograd și Iugoslavia intensitatea III.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

31 august 1986 – Linia de pasageri sovietică Amiralul Nakhimov se scufundă în Marea Neagră după ce s-a ciocnit cu nava de marfă, Piotr Vasev, ucigând 423 din cele 1.234 aflate la bord.

Construită în 1952, în fosta Republică din Weimar (Germania), sub numele de Berlin, nava a fost oferită URSS ca despăgubire de război și a servit ca navă de pasageri sovietică timp de 30 de ani.

A fost rebotezată Amiral Nakimov, în onoarea amiralului Pavel Nakimov, un comandant al marinei rusești în secolul XIX, care a jucat un rol important în războiul din Crimeea.

După preluarea ei de către ruși, transformările au crescut talia navei la 17.053 tone, scrie Russia Beyond. A intrat în serviciu ca navă de linie în 1957, în cadrul companiei de navigație Black Sea Steamship.

(…)

La orele 22, Amiral Nakimov părăsea portul Novorossiisk. La scurt timp, pilotul navei a obsevat că nava cargou Piotr Vasev sosea în port. Piotr Vasev era un cargou de 18.604 tone, construit în Japonia și recent achiziționat de Uniunea Sovietică.

Piotr Vasev transporta o încărcătură de ovăz și orz din Canada. Pilotul de pe Amiral Nakimov a avertizat cargoul prin radio.

A primit răspunsul: „Nu vă faceți griji, ne vom îndepărta unul de celălalt”.

Căpitanul lui Piotr Vasev, Piotr Tkatcenko, s-a angajat să cedeze trecerea pachebotului.

Însă lucrurile au căpătat o întorsătură ciudată. Piotr Vasev tot avansa în direcția lui Amiral Nakimov.

Echipajele celor două nave au început să se îngrijoreze dar căpitanul Tkatcenko, care supraveghea mișcările pe radarul său automat, a anunțat că totul se va întâmpla așa cum a fost prevăzut și că cele două nave se vor evita în condiții de siguranță.

Convins că cargoul va trece fără incident, căpitanul Markov s-a retras în cabină, lăsându-l pe secundul Alexandr Ciudnovski la comandă.

Acesta din urmă a apelat de mai multe ori nava Piotr Vasev pentru a-i cere să-și explice mișcările și acțiunile.

Cum cargoul nu-și schimba direcția, secundul de pe Amiral Nakimov a schimbat cu zece grade cursul navei.

Dar a fost prea târziu.

Abia atunci Tkatcenko și-a ridicat ochii de pe radar și a constatat că sistemul era complet în eroare.

La orele 23.12, Piotr Vasev a izbit pachebotul.

Unii pasageri aflați pe punți neputând decât să asiste cum cargoul se apropie și percutează tribordul cu o viteză de aproximativ 10 km/h, provocând o spărtură de 84 de metri pătrați în coca lui Amiral Nakimov.

Luminile s-au stins imediat după impact.

După câteva secunde, grupul electrogen al navei a intrat în funcțiune și electricitatea a revenit.

Două minute mai târziu, luminile s-au stins iar, scufundând nava în beznă.

Persoanele aflate în cabinele de sub puntea principală erau dezorientate pe culoarele aflate în întuneric.

Nava începea să se încline rapid.

Echipajul nici nu a avut timp să lanseze bărcile de salvare.

Numeroase persoane erau prinse în cabine, între care 23 de copii.

(…)

423 din cele 1234 de persoane aflate la bord au pierit.

Între victime, 64 erau membri ai echipajului iar 359 erau pasageri.

Timp de 48 de ore, autoritățile au păstrat tăcerea.

Supraviețuitorilor li s-a permis doar să trimită telegrame cu textul „suntem bine la Novorossiisk”.

Căpitanii celor două nave au supraviețuit.

Anchetați, au fost găsiți vinovați de neglijență și condamnați la 15 ani cu închisoarea fiecare.

Au fost eliberați însă în 1992.

cititi mai mult pe evz.ro

 

31 august 1989 - Adoptarea prin lege a limbii române ca limbă oficială pe teritoriul Republicii Moldova și revenirea la alfabetul latin.

 

31 august 1990 - “Limba noastră cea română” a fost celebrată pentru prima dată ca sărbătoare legală în Republica Moldova.

 

31 august 1990 - S-a semnat în Berlinul de Est, Tratatul de Uniune între cele doua Germanii (realizata efectiv la 3 octombrie 1990).

 

31 august 1991 - Proclamarea independenţei Kârgâstanului si a Uzbekistanului fata de U.R.S.S.

 

31 august 1994 - Retragerea trupelor ruseşti din Germania.

 

31 august 1994 - Se incheie retragerea deplina a armatei ruse de pe teritoriul Lituaniei.

 

31 august 1997 - Prinţesa de Wales, Lady Diana şi prietenul său Dodi al Fayed, şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină la Paris.

 

31 august 1998 - Coreea de Nord anunţă lansarea primului său satelit, Kwangmyongsong.

 

31 august 2002 - A încetat din viaţă Lionel Hampton, pianist, baterist şi solist vocal de jazz. În 1985 a fost desemnat “ambasador al muzicii” Statelor Unite; (n.20 aprilie 1908).

 

31 august 2003 - A fost sfintita Biserica Manastirii Sapânta – Peri (comuna Sapânta), cea mai înalta constructie de lemn din lume (75 m).

 

31 august 2005 - A încetat din viaţă Sir Joseph Rotblat, unul dintre oamenii de ştiinţă angajati in construirea bombei atomice. După război, Rotblat s-a implicat în campania împotriva armelor nucleare şi, în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

 

31 august 2006 - Faimoasa pictură a lui Edvard Munch, Țipătul, versiunea executată în tempera pe carton în 1910, furată la 22 august 2004 de la muzeul Munch, a fost recuperată de poliția norvegiană.

"Ţipătul" (1893) în norvegiană şi original Skrik, este titlul a patru tablouri ale pictorului norvegian Edvard Munch - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“Ţipătul” (1893) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ţipătul (în norvegiană şi original Skrik) este titlul a patru tablouri ale pictorului norvegian Edvard Munch realizate între 1893 şi 1910.

Versiunea cea mai faimoasă se găseşte la Galeria Naţională a Norvegiei şi a fost terminată în 1893.

Alte două versiuni se află la Muzeul Munch din Oslo în timp ce una se află într-o colecţie particulară. În 1895 Edvard Munch a realizat şi o litografie cu acelaşi titlu.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

31 august 2012 - A decedat poeta română Constanta Buzea ; (n.1941).

A urmat cursurile Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, obţinând licenţa în 1970.

Între 1974 şi 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru, iar din 1990 a lucrat ca redactor la revista România literară, unde a semnat rubrica de corespondenţă „Post-restant“.

Constanţa Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu (soţii Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (2 iunie 1967 – noiembrie 2011) şi pe Andrei (n. 1969), iar în 1977 au divorţat).

 

31 august 2014 - A decedat politicianul comunist Ştefan Andrei, fost ministru de externe al României (n. 1931). A fost numit în postul de ministru de Externe în 1978, ca succesor al lui George Macovescu, unde a rămas până în 1985.

Ulterior a fost numit preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, funcţie pe care a ocupat-o până în 1987, când a fost promovat din nou, în postul de viceprim-ministru al Guvernului.

A deţinut acest post până în 1989.

Pentru că a făcut parte din fostul regim al lui Ceauşescu, Ştefan Andrei a fost arestat în 1990, dupa Revolutia anticomunista, si a stat în închisoare timp de doi ani şi cinci luni.

 

31 auguast 2016 – Președintele Braziliei, Dilma Rousseff, este revocată din funcție fiind acuzată de abateri administrative penale și nesocotire a bugetului federal.

 

31 august 2019 - 5 persoane ucise şi aproximativ 21 rănite într-un atac armat din vestul statului Texas.

Un tânăr alb cu vârsta în jur de 30 de ani, cunoscut de poliţie, a ucis 4 persoane şi a rănit alte 21 sâmbătă, într-un atac armat produs în vestul statului Texas, între oraşele Midland şi Odessa, incident început cu o oprire în trafic şi încheiat prin uciderea sa de către poliţie, transmite Reuters.

Suspectul a deturnat o maşină a poştei americane şi a deschis focul asupra poliţiştilor, a persoanelor aflate în trafic şi la cumpărături în week-end-ul prelungit aglomerat ca urmare a sărbătorii federale a Zilei Muncii (celebrată luni), înainte de a fi împuşcat şi ucis în parcarea unui complex cinematografic din Odessa, conform informaţiilor furnizate de poliţia locală.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

31 august 2020 - La Ordinea Zilei

Calendar Ortodox 31 august 2024

Aşezarea cinstitului Brâu al Maicii Domnului în raclă; Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul (1763 – 1836)

foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

articol preluate de pe www.calendar-ortodox.rowww.unitischimbam.ro

(articole in curs de editare)

 

Calendar Ortodox 31 august 2024
Aşezarea cinstitului Brâu al Maicii Domnului în raclă
Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul

 

 

Sinaxar 31 August


 

În aceasta luna, în ziua a treizeci si una, pomenirea punerii în sfânta racla a Cinstitului brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, în cinstita ei casa, care este în Halcopratia, unde a fost adus de la episcopia Zilas, în zilele împaratului Iustinian; si minunea ce s-a facut prin punerea Cinstitului brâu deasupra împaratesei Zoe, sotia împaratului Leon cel întelept.

Împaratul Arcadie, feciorul lui Teodosie cel Mare, scotând cinstitul brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei din Ierusalim, caci acolo era pastrat cu cinstita ei haina pâna în acea vreme de o femeie fecioara, l-a adus în Constantinopol, si l-a pus într-un sicriu luminat, pe care l-a numit si sfânta racla. Deci trecând 410 ani, a deschis acea sfânta racla împaratul Leon cel întelept, pentru femeia sa Zoe, care era chinuita de duh necurat, si care vazuse si dumnezeiasca vedenie; ca de s-ar pune peste dânsa cinstitul brâu, s-ar lecui. Si s-a aflat cinstitul brâu stralucind ca si cum ar fi fost tesut atunci nou, având o pecete tiparita în aur; si hârtie Codicel lipita, care arata cu numarul, vremea, indictionul si ziua în care fusese adus sfântul brâu în Constantinopol si cum a fost pus de mâinile împaratului Arcadie în racla, pecetluita fiind de dânsul. Acest brâu sarutându-l împaratul, si întinzându-l peste împarateasa cu mâna patriarhului ce era atunci, o, minune, îndata s-a mântuit de boala împarateasa, si toti slavind pe Mântuitorul Hristos si dând laude de multumire Preacuratei Maicii Lui, l-au pus iarasi în acea racla unde era mai înainte.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Tot în aceasta zi, pomenirea înnoirii bisericii Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, de la Neoria.

Pe vremea împaratiei binecredinciosilor împarati Mihail si Teodora un oarecare patriciu cu numele Antonie, avea în Constantinopol o casa cinstita în curtea careia era si o biserica a Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei. Din aceasta biserica fusese luata podoaba de împaratii cei mai dinainte luptatori împotriva icoanelor, scotând sfintele icoane si însemnându-se numai cruci în locul lor. Deci patriciul acesta iarasi facând icoanele bisericii acestia cum se cuvenea, a facut si o baie foarte mica dedesubtul bisericii pentru trupeasca sa odihna; iar deasupra acelei bai se facea pururea slujba lui Dumnezeu. Pentru aceasta a umbrit întru dânsul darul Preasfântului Duh, prin Preacurata Maica Domnului nostru Iisus Hristos, si au început a se face multe tamaduiri de multe feluri de boli. Înca oarecare iubitori de Dumnezeu se strânsera si au cerut de la patriciul, sa faca o data pe saptamâna baie pentru fratii cei în Hristos si mai ales bolnavi. Si luând voie faceau aceasta cu credinta si se vindecau.

Dupa aceea, apropiindu-se sa moara patriciul, a lasat baia aceea si biserica pe seama celor ce s-au aflat atunci oameni iubitori de Dumnezeu, pentru a lui sufleteasca mântuire. Însa aceia fiind saraci si neavând nici apa de ajuns, nici alt venit, încet, încet, au parasit grija lucrului si baia a ramas neîngrijita. Si jefuind-o unii si altii de uneltele si podoabele ce avea într-însa, a ramas la stingere desavârsit. Iar sfânta biserica, caci era înalta si vindecatoare celor bolnavi, au lasat-o, facând slujba într-însa, un preot, care din dumnezeiescul dar ce era într-însa, avea din destul cele ce erau spre trebuinta hranei.

Deci fericitul împarat Roman facându-si palate împaratesti si trebuindu-i mult material de lucru, si fiind înstiintat de aceasta casa a Nascatoarei de Dumnezeu ca are mult material, a pus gând ca sa o strice. Iar Nascatoarea de Dumnezeu ce locuia într-însa n-a îngaduit cele ce gândea împaratul. Caci în noaptea aceea s-a aratat celui ce era ispravnic peste lucru si unui tânar ce era ruda cu ispravnicul si le-a zis cu groaza, sa nu cuteze nicidecum a-i strica biserica aceea. Si daca s-a facut ziua, spunând tânarul visul catre maica ispravnicului a înteles si împaratul, care îndata cum auzi, zise cuvântul acesta: “Nu voi sa am judecata cu Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu, ci înca voi înnoi casa aceea cu cele ce-i vor trebui”. Pentru aceasta, în loc sa strice oamenii cei ce au fost trimisi, au curatit baia cu toata nevointa si au înalbit-o. Dupa aceea gatindu-se toate si facându-se baie mai mare, de avea si scaldatoare si înfierbântând-o, se scaldara împaratii: Roman, Constantin si Hristofor, si bucurându-se întarira baia si cu hrisov de mila sa aiba a lua pe fiecare an si a daruit-o la mânastirea cea numita a ispravnicului pentru ca sa poarte grija de baie si de biserica Nascatoarei de Dumnezeu, monahii mânastirii aceleia. Si câte minuni adica s-au facut mai înainte în mai sus zisa biserica a Nascatoarei de Dumnezeu, le vom lasa, dar aici vom povesti una numai ce s-a facut în vremea noastra.

O femeie oarecare vestita a cazut în boala grea si s-a umflat, si chinuindu-se cu nesuferite dureri, si-a cheltuit toata averea sa la doctori si nimic nu se folosi de la ei. Auzind de minunile ce se faceau la biserica Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, s-a dus si ea acolo; si ramânând acolo câteva zile si nimic folosindu-se, ci bântuita foarte rau de boala, a iesit si s-a dus la biserica Nascatoarei de Dumnezeu cea din Vlaherne si cazând la pamânt se ruga zicând: “Miluieste-ma, Maica lui Dumnezeu, ca fiind lipsita de tot ajutorul omenesc, am nazuit la tine”. Deci ramânând acolo noua zile, i s-a aratat în ziua cea de pe urma o femeie de cinste zicându-i: “O, femeie, ce strigi catre mine de ma superi neîncetat?” Iar ea a zis catre dânsa: “O, stapâna, stiu ca pentru pacatele mele ma chinuiesc; dar stiind ca pentru noi pacatosii Fiul tau si Dumnezeul nostru S-a pogorât din ceruri, si nascându-Se din pântecele tau S-a facut om; drept aceea am nazuit la tine, ca sa aflu mila, eu ticaloasa”. Iar Nascatoarea de Dumnezeu zise iarasi catre dânsa: “Du-te la locasul meu cel mic de la Neorie si acolo îti vei afla vindecarea”. Daca s-a trezit femeia a multumit lui Dumnezeu, si s-a dus degrab la Neorie si cazând cu rugaciune la Maica lui Dumnezeu, zicea:

“Miluieste-ma, Stapâna, si plineste milosârdia ta întru mânie”. Si dupa ce a zis acestea a adormit; si a vazut iarasi pe Nascatoarea de Dumnezeu ce i se aratase împreuna cu un barbat frumos, care a zis catre acela: “Iata femeia cea bolnava; spinteca-i pântecele”; si acela îndata lovind-o peste pântece cu varga ce tinea în mâna, se facu nevazut, împreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu ce se aratase cu dânsul. Deci trezindu-se femeia simti ca iesea dintr-însa miros greu si nesuferit, si îndata dezbracându-se de îmbracamintele ce purta, intra în baie, si spalându-se a iesit cu femeile ce erau cu dânsa, sanatoasa si vindecata. Si închinându-se acelui sfânt loc, tamâia cu mirodenii, multumind Preasfintei Stapânei de Dumnezeu Nascatoarei, întru slava Celui ce S-a nascut dintr-însa, Hristos Dumnezeul nostru.

 

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Fileort.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Diadoh.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintelor șapte fecioare din Gaza, care de sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici: Mina, Faust, Andrei si Iraclie.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor patru Mucenici din Perga Pamfiliei, care siliți fiind a alerga pe asternut de carbuni aprinsi, s-au săvârșit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor trei sute șaizeci si șase de Mucenici din Nicomidia, care de sabie s-au săvârșit.

 

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Aidan episcopul, întemeietorul manastirii din Lindesfarne.

Sfântului Aidan episcopul, întemeietorul manastirii din Lindesfarne - foto preluat de pe www.calendar-ortodox.ro

Sfântului Aidan episcopul, întemeietorul manastirii din Lindesfarne – foto preluat de pe www.calendar-ortodox.ro

Tropar (Glas 5)

O, sfinte Episcop Aidan, Apostol al Nordului si lumina a Bisericii Celte, maret in smerenie, nobil in nevoie, rivnitor calugar si iubitor misionar, mijloceste pentru noi nevrednicii pentru ca Hristos Dumnezeul nostru sa miluiasca sufletele noastre.

Sfintul Aidan s-a nascut in Irlanda in ultima parte a secolului al VI-lea. A fost tuns calugar la Iona (in Scotia) in comunitatea creata mai devreme de Sf. Columba ca un ostrov sfint si pamint neintinat pentru evanghelizarea Britaniei.

Sfintul Aidan a fost ales sa evanghelizeze Northumbria datorita felului sau daruit si blind de a invata pe altii. A fost hirotonit episcop si trimis in Northumbria. A sosit la Lindesfarne in anul 635, facind din locul acesta un al doilea ostrov sfint pe coasta opusa a Britaniei, care deveni resedinta sa episcopala. A crestinat pe pagînii locului. Uneori intilnea ganguri rivale de tineri gata sa se ia la bataie. Le propovaduia Evanghelia intru Pace si ei isi lasau jos armele, erau botezati si se faceau manastiresti.

Sfintul Aidan tinea la traditiile rasaritene, care erau regula in Irlanda. El invata si practica cele mai stricte rinduieli ale postului, data Pastelui rasaritean si natura colegiala a regulii bisericesti, preferind episcopilor pe stareti.

De multe ori, Regele Oswald avea sa il insoteasca pe Sf. Aidan in peregrinarile sale de evanghelizare a tinuturilor rurale, servindu-i ca interpret. Sfintul Aidan invata, predica si incuraja in permanenta, dar conducea prin exemplu. Era cunoscut pentru asceza si pentru milostenia sa. Regele Oswin ii dadu un cal frumos pentru a-i fi de ajutor. Aidan il dadu cu toata splendoarea harnasamentului sau, unui milog care cerea de pomana. A folosit o parte din ce primea pentru a elibera sclavi din sclavie. Unii dintre acestia devenira discipolii sai.

Sf. Aidan trimise propovaduitori peste tot prin Anglia si pina in Olanda, ridicind manastiri. El a tuns si primul calugar in Northumbria, Hieu. De asemenea a convins-o pe Hilda sa ramina in Anglia si a sprijinit-o in munca ei de ridicare a manastirilor de maici peste tot prin Anglia.

Acest episcop cu frica lui Dumnezeu a infaptuit toate acestea si inca multe altele in numai saisprezece ani. A trecut la odihna intru Domnul in ziua de 31 august 651. A fost imediat salutat ca “Apostolul Northumbriei”. A fost inmormintat la Lindesfarne.

In 664, cind manastirea Lindesfarne a cazut sub presiunea Romei si a acceptat Sinodul de la Whitby, Sf. Colman a luat moastele Sf. Aidan si s-a retras la Iona, care a ramas un bastion al Crestinatatii Celte.

 

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Cuvios Macarie Protopsaltul (1763 – 1836)

Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul s‑a născut în anul 1763 și a crescut într-o familie evlavioasă cu trei copii.

Doi dintre cei trei frați au îmbrățișat din tinerețe viața monahală, Sfântul Macarie Protopsaltul și sora sa Monahia Iustina Periețeanu, care va deveni mai târziu stareță la Mănăstirea Viforâta.

Cuviosul Macarie s-a străduit din copilărie să învețe muzica psaltică.

A studiat o vreme la Odessa unde a deprins limba greacă, apoi s-a întors la București unde a devenit ucenic al Părintelui Macarie Dascălul și al Părintelui Dionisie, amândoi predicatori ai Curții Domnești, slujitori ai Catedralei Mitropolitane din București și ucenici ai Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (1585 – 1657)

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (1585 – 1657) - foto preluat de pe ziarullumina.ro

foto preluat de pe ziarullumina.ro

articole preluate de pe:  ro.orthodoxwiki.orgro.wikipedia.orgcersipamantromanesc.wordpress.com; doxologia.ro

 

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei


 

Sfântul Ierarh Varlaam (Moțoc) al Moldovei (n. 1585 – d. 18 august 1657) a fost mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653.

Este considerat a fi unul dintre întemeietorii limbii române literare, îndeosebi prin Cazania sa.

A tradus și compus mai multe lucrări de spiritualitate. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 30 august.

Sub Varlaam s-a înființat prima tipografie din Moldova, în care au apărut primele cărți de conținut teologic în românește, s-a întrunit Sinodul de la Iași, care a cercetat „Mărturisirea Ortodoxă” a lui Petru Movilă, un alt sinod care a luat măsuri împotriva acțiunii prozelitiste dusă de calvinii din Transilvania, s-au ridicat biserici și mănăstiri, între care biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, în care au fost așezate moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, au fost ajutate cele patru Patriarhii ortodoxe și alte așezăminte bisericești din Răsărit.

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (1585 – 1657) - foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (1585 – 1657) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

 

Perioada mănăstirească

Sf. Varlaam (pe numele de de mirean Vasile Moțoc) s-a născut în jurul anului 1580.

Provenea dintr-o familie de răzeși (din Borcești, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamț, după unele surse, sau din din Bolotești, județul Vrancea, după alte surse)

A intrat în monahism la schitul Zosim, pe valea pârâului Secu, unde a învățat greaca și slavona. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam.

Fiind un bun povățuitor, a ajuns pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit egumen al mănăstirii.

Pe lângă grijile gospodărești, egumenul Varlaam a avut și frumoase preocupări cărturărești.

Acum a tradus în românește lucrarea ascetică Scara sau Lepădătura Sfântului Ioan Scărarul (1618).

Datorită rodnicei sale activități cărturărești, cât și vieții sale îmbunătățite, a fost hirotesit arhimandrit.

 

Misiunea in Kiev și Rusia

A ajuns în curând unul dintre oamenii de încredere ai domnitorului Miron Barnovschi (1626-1629 și 1633). Acesta, împreună cu mitropolitul Anastasie Crimca, au încredințat arhimandritului Varlaam o misiune la Kiev și Moscova.

A plecat în decembrie 1628, fiind însoțit de câțiva dregători și călugări, precum și de mai mulți slujitori. Avea asupra lui mai multe scrisori de recomandare către țarul Mihail Fedorovici al Rusiei (1613-1645) și către patriarhul Filaret Nichitici al Moscovei, din partea lui Miron Barnovschi și a lui Anastasie Crimca, în care se arăta că este trimis în Rusia ca să cumpere icoane pentru mănăstirea Dragomirna și pentru alte două biserici ctitorite de domnul moldovean (la Bârnova și în Iași).

În drum spre Moscova, solia s-a oprit la Kiev, unde era egumen al Lavrei Pecerska fiul de domn român Petru Movilă. Varlaam i-a predat manuscrisul unui Octoih slavon de la Neamț, cerut de Petru Movilă în vederea tipăririi unei noi ediții slave, îndreptate (Octoihul a apărut la Lvov, în 1630, fiind închinat lui Miron Barnovschi și lui Petru Movilă: pe carte apar și stemele celor două țări românești, în care domnise tatăl său, Simion Movilă).

După o ședere de câteva zile, solia a pornit spre Moscova, primind acum și scrisori de recomandare către țar și patriarh din partea lui Petru Movilă și a mitropolitului Iov Boretki al Kievului.

Ajunși la Moscova, solii moldoveni au fost primiți în audiență de țar, la 4 martie 1629. Varlaam a comandat apoi mai multe icoane după modelul ales de el de doi zugravi din Moscova. A zăbovit în capitala Rusiei aproape un an, nefiind terminate icoanele.

Cu toate acestea, la 20 decembrie 1629 a plecat spre țară, dar fără icoane, căci patriarhul Filaret considera icoanele executate ca „necuvioase”, fapt pentru care n-a îngăduit ieșirea lor din țară. Le-a obținut Vasile Lupu, mult mai târziu, prin 1639.

Ajuns acasă, arhimandritul Varlaam a găsit lucrurile schimbate, căci Anastasie Crimca murise, iar scaunul domnesc fusese ocupat de Alexandru Coconul (1629-1630), înlocuit curând cu Moise Movilă (1630-1631).

 

Hirotonia întru arhiereu

S-a retras atunci la mănăstirea Secu. Nu peste mult timp, însă, a murit mitropolitul Atanasie (13 iulie 1632).

Frumoasele sale însușiri duhovnicești, cultura sa adâncă și strădaniile neobosite în slujba Bisericii și a țării au făcut pe arhimandritul Varlaam vrednic să fie ales în scaunul mitropolitan, trecându-se peste bătrânii episcopi de Roman, Rădăuți și Huși.

A fost hirotonit întru arhiereu în ziua de 23 septembrie 1632. Cu acest prilej, a rostit o cuvântare învățatul dascăl și predicator grec Meletie Syrigos (1586-1664), aflat pe atunci la Iași.

Primii ani de păstorire ai mitropolitului Varlaam au căzut în vremuri destul de tulburi, din pricina prea deselor schimbări de domni, dar a continuat apoi neîntreruptă în tot cursul domniei lui Vasile Lupu.

 

Activități ca mitropolit

Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul voievodului Vasile Lupu. Sprijinit și de Sf. Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea “Sfinții Trei Ierarhi” din Iași.

Faptul că în Moldova s-a înființat așa de târziu o tiparniță (aproape la un veac și jumătate după a lui Macarie în Țara Românească) poate fi explicat prin existența atâtor centre de caligrafiere a manuscriselor, îndeosebi în limba slavonă, care au împiedicat introducerea mai timpurie a tiparului.

A publicat în limba română scrierile Cazania, Cele șapte taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu, etc.

Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a lui Vasile Lupu.

În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Sf. Cuvioase Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

S-a ocupat de organizarea Sinodului de la Iași din 1642.

S-a îngrijit de construcția bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iași, unde a așezat moaștele Sf. Parascheva.

A contribuit la înființarea Academiei Domnești de la Iași.

S-a retras la Mănăstirea Secu în 1653, unde a rămas până la moartea sa, în 1657.

 

Retragerea

În aprilie 1653, Vasile Vodă Lupu a pierdut scaunul domnesc, retrăgându-se spre Hotin.

Desigur, odată cu el a plecat și mitropolitul Varlaam, care i-a fost colaborator prețios în tot cursul domniei.

Din Letopisețul lui Miron Costin aflăm că noului domn Gheorghe Ștefan „i-au citit molitva de domnie Ghedeon episcopul de Huș, fiind mitropolitul Varlaam ieșit la munte, la mănăstirea Secul”.

Astfel, după o păstorire plină de fapte mari pentru țara și Biserica Moldovei, mitropolitul Varlaam se reîntoarcea în mănăstirea sa de metanie, de unde plecase în urmă cu 21 de ani.

A viețuit la Secu încă patru ani.

Este pomenit în mai multe acte ale vremii, interesându-se de starea materială a mănăstirii.

Și-a redactat în câteva rânduri testamentul, ultimul fiind din 18 august 1657.

Două din ele nu le-a putut iscăli „că au fost bolnav, fulgerat de mîini… ce unde-i trebuia punea pecetea”.

Probabil era paralizat.

Toate lucrurile agonisite în cursul vieții le lăsa mănăstirii Secu: sate, vii, prisăci, mori, case etc.

Pentru rude, rânduia să se dea doar patru boloboace de miere surorii sale Caterina (peste patru ani, ea însăși făcea o însemnată danie mănăstirii Secu).

Rânduia de asemenea ca niciun nepot să nu mai ceară nimic, căci „s-a îndurat” de ei fiind în viață.

La scurtă vreme după întocmirea diatei, mitropolitul Varlaam „s-a dus în casa cea de lut a moșilor săi”, după cuvântul său din „predoslovia” Cazaniei rămase de la el.

A fost îngropat în mormântul pe care și l-a pregătit singur, lângă zidul de miazăzi al bisericii mănăstirii Secu, spre strana dreaptă.

Data trecerii sale din viață nu mai a fost trecută pe lespedea de piatră de pe mormânt.

 

Biserica și colegiul de la Trei Ierarhi


 

Datorită sprijinului generos al lui Vasile Lupu, cultura, arta și, în general, viața bisericească au cunoscut o stare de înflorire, cum nu se mai întâlnise în Moldova din timpul lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș.

Mitropolitul Varlaam nu a fost un simplu martor al acestei vieți culturale-bisericești înfloritoare, ci el va fi îndemnat pe domn la săvârșirea unora din faptele sale.

 

Biserica Sfinții Trei Ierarhi

Între altele, Vasile Vodă Lupu a ctitorit minunata mănăstire Sfinții Trei Ierarhi din Iași, o capodoperă a artei moldovene, care „s-a sfințit cu mâna arhiepiscopului Varlaam”, la 6 mai 1639, după cum arată pisania slavonă așezată deasupra ușii de intrare.

Pictura a fost făcută de patru zugravi ruși, câțiva ani mai târziu.

Ea a devenit pentru un timp catedrală mitropolitană, căci mitropolitul Varlaam stătea mai mult la Iași decât la Suceava.

Pentru că Vasile Lupu plătise toate datoriile Patriarhiei ecumenice, Sinodul acesteia, în frunte cu ecumenicul Partenie I (1639-1644), a hotărât să dăruiască domnului moldovean moaștele Sfintei Parascheva, aflate pe atunci în Constantinopol.

În iunie 1641, moaștele, însoțite de trei mitropoliți greci, au fost aduse în Moldova.

La Galați, alaiul cu sfintele moaște a fost întâmpinat de Vasile Lupu, de episcopii Evloghie al Romanului și Gheorghe al Hușilor, înconjurați de o mare mulțime de preoți și credincioși.

În ziua de 13 iunie, au fost așezate în biserica mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi.

 

Colegiul de la Trei Ierarhi

În anul 1640, Vasile Lupu, desigur tot la îndemnul mitropolitului Varlaam, a pus bazele unui așezămint școlar la Iași, considerat ca „prima instituție cu elemente de învățământ superior din Moldova”, după modelul celui înființat la Kiev de Petru Movilă.

La început se pare că a funcționat în chiliile de la Trei Ierarhi, iar în 1641 Vasile Lupu a cumpărat o casă în apropiere.

Vasile Lupu a cerut de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului, și dascăli învățați pentru școala sa.

Mitropolitul i-a trimis un grup de profesori (se pare că patru), în frunte cu Sofronie Pociațki, fost rector al școlii movilene din Kiev, care la Iași a primit mai multe însărcinări: profesor de retorică și rector, egumen la Trei Ierarhi și conducător al tipografiei.

Toți profesorii erau oameni cu aleasă pregătire umanistă, primită desigur la școlile din Polonia sau la Colegiul din Kiev.

N-ar fi exclus ca între profesorii de la Iași să se fi numărat și români, poate logofătul Eustratie, care va fi comentat cu elevii săi pravilele și obiceiurile pământului, și alții.

Între studiile predate în acest Colegiu se numărau: cele „șapte arte liberale”, obișnuite în școlile medievale: gramatica, retorica, dialectica (artes sermonicales), aritmetica, geometria, astronomia și muzica (artes reales), la care se adăugau: teologia, filozofia și dreptul.

Se învățau și limbile latină, greacă, slavonă, ca limbi culte și de circulație oficială, dar și limba română, pe care o cunoșteau elevii (în însemnările de călătorie ale lui Pavel de Alep se spunea că Vasile Lupu a înființat „un mare colegiu românesc”).

Dintr-un act mai târziu, aflăm că Vasile Lupu a dăruit mănăstirii trei sate din ținutul Roman pentru întreținerea profesorilor.

După 1646, acest grup de profesori veniți de la Kiev, în frunte cu Sofronie Pociațki, a fost înlăturat.

Conducerea școlii a trecut în mâinile unor profesori greci.

Locul limbii latine a fost luat de limba greacă, iar orientarea umanistă a dascălilor kieveni a fost schimbată cu una tradiționalistă, ortodoxă.

Școala a dăinuit timp îndelungat, devenind, cu timpul, Academie, dar cu dascăli greci, până la începutul secolului al XIX-lea (între profesorii ei de mai târziu, amintim pe Teodor Trapezuntul, Ieremia Cacavelas etc.).

Se presupune că între elevii acestei școli s-au numărat și marii cărturari moldoveni Nicolae Milescu Spătărul și mitropolitul Dosoftei.

 

Legăturile cu celelalte Biserici Ortodoxe


 

Tot în incinta mănăstirii Trei Ierarhi din Iași s-au ținut lucrările Sinodului din 1642, care a aprobat „Mărturisirea Ortodoxă”, întocmită de mitropolitul Petru Movila al Kievului.

Desigur, rolul principal în pregătirea lucrărilor sinodului a revenit mitropolitului Varlaam, în calitate de cârmuitor al Bisericii din Moldova.

În 1645, mitropolitul Varlaam a avut prilejul să primească, la Iași, pe mitropolitul Petru Movila al Kievului, de care se simțea legat sufletește, fiind amândoi oameni de carte și apărători ai Ortodoxiei împotriva prozelitismului altor culte.

În același an, la 2 iunie, mitropolitul Varlaam, cu sufraganii săi și cu egumenii marilor mănăstiri moldovene au dat o scrisoare de recomandare către țarul Rusiei fostului mitropolit al românilor ardeleni, Ilie Iorest, înlăturat din scaun de cârmuitorii calvini din Transilvania.

Mitropolitul Varlaam a hirotonit câțiva ierarhi străini.

De pildă, la 23 martie 1645, a hirotonit întru arhiereu pe ieromonahul Paisie, egumenul mănăstirii Galata, ales prin străduința lui Vasile Lupu – patriarh al Ierusalimului.

Se pare că tot el a hirotonit și pe unii dintre episcopii ortodocși – ruteni sau români – din Muncaci și din Maramureș.

În ultimele luni de păstorire a primit, la Iași, vizita patriarhului Macarie al Antiohiei, însoțit de fiul său, arhidiaconul Pavel de Alep.

Este de reamintit un fapt neîntâlnit în istoria Bisericii românești legat de mitropolitul Varlaam.

În anul 1639, patriarhul Chiril Contaris, rivalul și urmașul în scaun al lui Chiril Lucaris, a fost sugrumat, din ordinul autorităților turcești. Între cei trei candidați canonici, găsiți vrednici pentru ocuparea scaunului patriarhal vacant, se număra și mitropolitul Varlaam al Moldovei.

Ceilalți doi erau mitropoliții Partenie al Adrianopolului (care a și fost ales) și Porfirie al Niceii.

Deși Varlaam a rămas să conducă mai departe Biserica din Moldova – lucru mult mai folositor pentru ea –, totuși trecerea sa printre candidații la scaunul ecumenic arată nu numai prestigiul la care a ajuns țara și Biserica Moldovei sub Vasile Lupu, dar și prețuirea de care se bucura Varlaam în tot Răsăritul ortodox.

 

Proslăvirea


 

La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române  l-a trecut în rândul sfinților pe învățatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, rânduindu-i ca dată de prăznuire ziua de 30 august.

Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe 29 august 2007, la Mănăstirea Secu.

 

Opera


 

Cazania sau Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești

Cazania lui Varlaam – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cazania lui Varlaam (Cartea românească de înţelepciune) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. “Cazania” lui Varlaam contine primele versuri în limba română, intitulate “Stihuri în stema domniei Moldovei“. Reuşeşte să o tipăreacă abia în 1643 la Iaşi la “tiparul domnesc“.

Considerată de Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conține primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărții. Cazania are două părți:

- partea I cuprinde extrase din Evanghelie și comentariul lor pentru 32 de duminici;

- partea a II-a povestește viețile sfinților, ordonate calendaristic, de la Simion Stîlpnicul (1 septembrie) pînă la Tăierea capului Sfîntului Ioan (29 august).

Nicolae Manolescu, în Istoria critică a literaturii române desprinde următoarele trăsături ale operei: frumusețea limbii utilizate -vorbește pe înțelesul tuturor, presărând explicațiile cu întrebări retorice și cu îndemnuri, arta povestirii -este primul nostru povestitor, înfățișînd țărănește chestiunile teologice.

Cartea românească de învăţătură (Cazania) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vîrf, este apreciată drept capodopără a literaturii române din prima jumătate a sec. XVII. Cunoscutul istoric literar George Ivaşcu, referindu-se la această operă, arată: “Cartea românească de învăţătură… deţine în cultura română un loc analog “Bibliei” lui Luther în cultura germană. Ea este cea mai însemnată scriere sub raportul contribuţiei la formarea limbii literare, atît prin geniul lingvistic al tălmăcitorului, care a reuşit cel dintîi să emancipeze limba română de originalele slavone, creînd pe o bază populară, stilul cărturăresc al limbii noastre vechi, cît şi prin răspîndirea extraordinară ce a cunoscut-o…“.

Jitiile (biografiile de asceți și martiri) oferă cititorului materialul din care se inspirau și pictorii populari. Unele sunt adevărate basme, care au mișcat imaginația multor ascultători.

Sfîntul Nicolae, auzind că un tată sărac vrea să-și împingă fetele spre prostituție, aruncă pe geamul casei câte o năframă cu 300 de galbeni pentru fiecare fecioară.

Sfîntul mucenic Tiron caută într-o pădure un balaur și negăsindu-l se culcă sub un copac. Este trezit de o „muiere giupîneasă” care-i spune unde se pitea fiara.

Fonetismele arhaice și regionale – elementele de sintaxă arhaică, ca dovezi despre evoluția limbii: „dirept acela loc”.

Varlaam participă la publicarea în 1644 a “Predisloviei” şi a altei tipărituri “Şapte taine bisericeşti” în tălmăcirea lui Eustratie Logofătul.

În 1645 vede lumina tiparului o altă carte “Răspunsul împotriva catihismului calvinesc” fiind un fel de mărturisire ortodoxă din Moldova pentru românii din Transilvania. Opera este un pamflet conceput în scopul de a-i apăra pe ardeleni de calvinism și de pericolul deznaționalizării. Scrisă liber de orice izvor, cartea fierbe de indignare sub învăluirile cuminți ale frazei.

Prin activitatea sa de mare prelat şi de cărturar Mitropolitul Varlaam a apărat biserica ortodoxă din ţările române de curentele reformatoare. Prin cărţile sale şi prin activitatea sa de Mitropolit al Moldovei Varlaam a făcut un mare pas în trecerea la limba română în biserică. În multe biblioteci, arhive, mănăstiri şi biserici din România, Republica Moldova, Rusia şi alte ţări se păstrează cărţi tipărite şi manuscrise, obiecte de cult şi veşminte care au aparţinut celebrului cărturar.

 

Imnografie


 

Troparul Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei

Glasul 1:

Vrednic slujitor al lui Hristos și înțelept apărător al dreptei credințe, mare cinstitor al Sfintei Cuvioase Parascheva și credincios luminător al neamului românesc, Sfinte Ierarhe Varlaam, roagă pe Hristos-Dumnezeu să ocrotească și să mântuiască sufletele noastre.

Condacul Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei

Glasulul al 8-lea

Cu dumnezeieștile învățături strălucind, Părinte Sfinte, ai păstorit Biserica neamului tău și ai tâlcuit Evanghelia lui Hristos. Pentru aceasta, te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Varlaam, ca un mare apărător al dreptei credințe.

 

Viața Sfântului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei


 

Varlaam al Moldovei (1580/1585 – 1657) - foto preluat de pe doxologia.ro

Varlaam al Moldovei (1585 – 1657) – foto preluat de pe doxologia.ro

articol preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Provenind dintr-o familie de răzeși, care se numea Moțoc, din Borcești, sat dis părut situat lângă Târgu-Neamț, Mi tro poli tul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590. Numele său de botez a fost Vasile. Din tinerețe și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte și limbile slavonă și greacă. Pe aceeași vatră, Vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să func ționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povățuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuvio sul Varlaam s-a adâncit în tainele cărților, traducând Scara (Leastvița) Sfântului Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile și virtuțile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit. Ajungând sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, în anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev și Moscova în vederea cumpărării de icoane pentru mănăstirile Dra gomirna și Bârnova și pentru biserica ctitorită de domnitor în Iași. Săvârșind aceasta, Varlaam s-a întors în țară, dar primind vestea morții Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) și pe cea a înlăturării dom nului Miron Barnovschi, s-a retras la Mănăstirea Secu.

În anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaș, prin lucrarea lui Dumnezeu, arhimandritul Varlaam a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei în locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632), care s-a mutat la cele veșnice și a fost înmormântat la Mănăstirea Bistrița, Neamț.

Noul Mitropolit unea învățătura cu rugăciunea și cuvântul înțelept cu fapta cea bună. În timpul păstoririi învățatului Mitropolit Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea bine credinciosului domnitor Vasile Lupu. Sprijinit și de Sfân tul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a în fiin țat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași. Înțelept apărător al dreptei credințe și al unității Bisericii Ortodoxe în vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iași din anul 1642, care a îndreptat și aprobat Mărturisirea de credință alcătuită de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului în 1638, pentru a da clerului și credincioșilor ortodocși o călăuză în lupta lor îm potriva rătăcirilor de la Sfânta Tradiție a Bisericii.

Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era prețuit atât în țară, cât și în afara ei. Astfel, pentru evlavia și înțelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Con stan tinopolului. Ca un păstor bun și harnic, Mitropolitul a tipărit la Iași mai multe cărți de slujbă și de apărare a credinței ortodoxe, și anume: Cazania, Cele șapte taine, Răspunsul împotriva catehismu lui calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu și altele.

Lucrarea sa intitulată Cazania sau Carte românească de învă țătură la duminicile de peste an, la praznice împărătești și la sfinți mari (1643) a fost prima carte românească tipărită în Moldova, numărându-se până astăzi între cele mai de seamă scrieri din istoria vechii culturi românești.

Ea s-a răspândit în toate provinciile românești, dar mai ales în Transilvania, unind în cuget și credință pe românii locuind de o parte și de alta a munților Carpați. În timpul păstoririi Mitropolitului Varlaam al Mol dovei a fost zidită frumoasa biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași, ctitoria cea mai de seamă a domnitorului Vasile Lupu. În această biserică, sfințită în anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori și binevestea Evan ghelia lui Hristos cu râvnă și înțelepciune. În anul 1641, în această biserică, evlaviosul Mitropolit Varlaam a așezat moaștele

Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în semn de recunoștință pentru ajuto rul oferit de el aces teia, în vremea Patriarhului ecumenic Partenie. Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult în rândurile credincioșilor cin stirea Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru a întări credința orto doxă și a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a îndemnat pe domnitorul Vasile Lupu să întemeieze la Iași, în anul 1640, prima școală de grad înalt din Moldova, după modelul Acade miei duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Noul așeză mânt de cultură din Moldova, în care se preda în limbile greacă, slavonă și română, se afla în incinta Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași, având la început și profesori trimiși de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, ca semn că nu și-a uitat patria sa, Moldova. După ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de liniște și de rugăciune, s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Secu, după cum mărturisește cronicarul Miron Costin.

Vrednicul Mitropolit a mai trăit patru ani, în smerenie, în ru găciune și în viețuire sfântă, strămutându-se la veșnicele locașuri către sfârșitul anului 1657. Toate cele agonisite în timpul vieții sale le-a dăruit Mănăstirii Secu. Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost înmormântat în zidul de miazăzi al bisericii Mănăstirii Secu.

Pentru râvna sa în apărarea dreptei credințe, pentru viețuirea sa sfântă și pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinților din calendar pe învățatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi.

 

cititi mai mult despre Varlaam al Moldovei si pe: basilica.rodoxologia.roen.wikipedia.org