Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii († 1720)
foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii († 1720)
Sfântul cuvios Antonie de la Iezeru-Vâlcea (sau Antonie de la Schitul Iezeru) a trăit la sfârșitul sec. al XVII-lea, începutul sec. al XVIII-lea. A fost monah la schitul Iezeru din Vâlcea, nevoindu-se multă vreme într-o peșteră din apropierea acestuia, în muntele Iezeru. Prăznuirea sa se face pe 23 noiembrie.
Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii († 1720) – foto preluat de pe doxologia.ro
Viața Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii
Acest fericit părinte Antonie era de neam român și a trăit pe vremea binecredinciosului voievod Matei Basarab și a voievodului martir Sfântul Constantin Brâncoveanu. A crescut în dreapta credință mergând de mic la Sfânta Biserică, unde își găsea desfătarea sufletească. Înaintând cu vârsta, a ajuns preot, spre slava lui Dumnezeu și bucuria duhovnicească a părinților săi.
Lăsând desfătarea lumii acesteia, a îmbrățișat viața monahicească în prea frumoasa pustie de la Schitul Iezeru, în ținutul Vâlcii.
Aici, Cuviosul Antonie s-a arătat dintru început foarte sârguincios la toată osteneala și asprimea vieții mănăstirești. Atât de mare era nevoința sa, încât celorlalți viețuitori din chinovie li se părea că fericitul Antonie ar fi în trup duhovnicesc.
Dorind să sporească nevoințele sale, cu blagoslovenia egumenului mănăstirii a mers la episcopul locului, Ilarion, să-i ceară binecuvântarea să plece în sfântul munte Athos. Episcopul cunoscându-l că este monah îmbunătățit și poate fi de folos multora, aici, a stăruit ca el să rămână în țară. Deci, întorcându-se Cuviosul la Schitul Iezeru și văzând că Biserica se ruinează, s-a umplut de râvnă și, cu ajutorul lui Dumnezeu, al episcopului Ilarion și cu agoniseala lui a reînnoit sfântul locaș.
După multe nevoințe, Cuviosul Antonie s-a aprins de dorul pustniciei, pentru care fapt, cu binecuvântarea egumenului său a ieșit din schit și cercetând mai îndeaproape pustia, a găsit o peșteră mică într-o stâncă. Acolo, singur a săpat o bisericuță în care s-a rugat neîncetat ziua și noaptea. Urâtorul de oameni, diavolul însă, i-a adus multe ispite și supărări, dar pe toate le-a biruit cu darul lui Dumnezeu, cu rugăciunea și neîncetata lucrare. Cine poate să spună privegherile Cuviosului de toată noaptea, privegherile și plecăciunile genunchilor săi?
Cuviosul Antonie era mic de stat și gârbov de bătrânețe, părul capului era scurt, barba deasă, scurtă și destul de albă, vesel la căutătură, obrazul frumos, puțin iute din fire și lesne iertător. Îmbrăcămintea să era simplă și numai cele de trebuință purta.
Pentru înfrânarea trupului purta un brâu din lanțuri de fier împrejurul său, iar hrana sa o lua abia la al nouălea ceas și atunci numai pâine uscată și apă dar și acelea cu măsură. Vin și băutură amețitoare nu a gustat niciodată. Pe pat nu dormea, ci numai sta, pentru osteneală, rezemat de niște pietre. Lacrimile nu-i lipseau din ochi tot timpul la rugăciune.
Cu harul lui Dumnezeu, Cuviosul cunoscând că trecerea din lumea aceasta îi este aproape, a chemat pe ucenicul său Nicolae, cu patruzeci de zile mai înainte și i-a spus în taină: „Sfârșitul mi s-a apropiat. După ieșirea sufletului, să te nevoiești să pui trupul meu în gropnița pe care eu am săpat-o aici în piatră”.
După patruzeci de zile, îmbolnăvindu-se Cuviosul, vorbind în pace cuvinte de învățătură pentru suflet, a adormit întru Domnul.
Proslăvirea
La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuviosului Antonie de la Iezeru-Vâlcea (actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este prăznuit în fiecare an la 23 noiembrie.
Imnografie
Troparul Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea
Glas 1
Purtătorule de dumnezeiescul dor al rugăciunii neîncetate, Sfinte Părinte Noule Antonie, povăţuitorule al călugărilor, ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni, locuitorul raiului celui de sus, dar nedespărţit de cei de jos, roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă.
Glasul al 8-lea:
Cu curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului o ai lucrat și cu suspinurile tale cele din adânc, spre însutite osteneli o ai făcut roditoare. Şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Antonie, Părintele nostru; roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii
Glasul al 3-lea:
Soare luminos pe tine Biserica te cunoaște, care cu podoaba faptelor bune și cu raza tămăduirilor pe toți luminezi, a lui Hristos slugă. Pentru aceasta prăznuim prealăudată pomenirea ta și cinstim nevoințele tale, Preacuvioase Părinte Antonie.
Istoria Sfintei Mănăstiri Iezer
Sfânta Mănăstire Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se află în satul Cheia, orașul Băile Olănești, județul Vâlcea. Loc de aleasă viață călugărească, la Iezer a trăit și a pustnicit Sfântul Cuvios Antonie de la Iezer. Chilia acestuia, săpată în munte, se păstrează și astăzi, mai sus de mănăstire.
În apropierea actualei biserici a existat un schit mai vechi, din lemn, atestat documentar încă din anii 1495-1501. Radu cel Mare a acordat schitului unele venituri. Actuala biserică a fost ctitorită de Mircea Ciobanul și de soția sa, Doamna Chiajna, între anii 1552-1553. Lucrările insa au fost terminate între anii 1567-1568, după moartea ctitorului.
La 1806, Ieromonahul Chiriac Râmniceanu istorisește următoarele, auzite de la Ieromonahul Ștefan, starețul schitului: Fiindcă același domn, mai sus pomenit, Mircea, având două fete și măritând-o pe cea mai mică înaintea celei mari, s-a scârbit cea mai mare fată și, fugind de la tatăl său Mircea Vodă, în țara ungurească, a luat în căsătorie pe un ungur – Nemes – mare păgân.
Mai știa fata că tatăl său, Mircea Vodă, făcuse această mănăstire, înzestrând-o cu moșii și altele ce au trebuit, încă și un cazan cu bani puse în zidul Mănăstirii Iezerul, ca pentru când se va întâmpla de se va strica mănăstirea, găsindu-se, să se facă la loc. Așa că, necăjită fiind pe tatăl său, a spus de cea mănăstire soțului său, unde a îngropat și banii, iar acela, pornindu-se de acolo ca un tiran, venind peste munții Nemțești și sosind la acel loc pustiu, pe părinții călugări și pe cine au găsit i-au tăiat în bucăți și mănăstirea au surpat-o toată la pământ, căutând și acei bani și găsindu-i i-au luat și a plecat în țara lui.
cititi mai mult pe iezer.arhiepiscopiaramnicului.ro
>
Sfântul Ierarh Amfilohie, Episcopul Iconiei (Secolul al IV-lea)
foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org
articole preluate de pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro
Sfântul Ierarh Amfilohie, Episcopul Iconiei (Secolul al IV-lea)
Cel întru sfinți Părintele nostru Amfilohie de Iconium (gr. Ἀµφιλόχιος Ἰκονίου) a fost un Sfânt Părinte capadocian din secolul al IV-lea, episcop și teolog, apărător al Ortodoxiei de ereziile sectei macedonienilor (care negau divinitatea Sfântului Duh) și ale sectei mesalienilor (care, între altele, negau rolul Bisericii și a Tainelor acesteia, punând unic preț pe rugăciune). Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 23 noiembrie.
Sf. Ier. Amfilohie, episcopul Iconiei (Secolul al IV-lea) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Amfilohie s-a născut către anul 340 la Diocezareea, o mică localitate din Capadocia. Provenea dintr-o familie aristocratică creștină. Tatăl său a fost un cunoscut avocat, iar mama sa Livia era o persoană cu o deosebită blândețe și înțelepciune. Sora tatălui său, sfânta Nona (prăznuită la 5 august), era mama sfântului Grigorie Teologul. Toată viața lui sfântul Amfilohie a fost un prieten și un împreună-luptător pentru dreapta credință cu Sfinții Trei Ierarhi capadocieni: sfântul Vasile cel Mare, sfântul Grigorie de Nazianz și sfântul Grigorie al Nissei.
După studii strălucite de retorică la Antiohia cu celebrul dascăl Libanius (cu care tatăl său a fost coleg la Atena în tinerețe), împreună cu faratele său Eufemie, Amfilohie și-a continuat cu succes cariera de avocat în capitala imperiului, la Constantinopol. Deși era tânăr s-a bucurat de o foarte bună reputație, datorită înțelepciunii și probității, căci sărea în ajutorul tuturor celor care sufereau de nedreptăți. Dar, prin îngăduința lui Dumnezeu, această bunătate a sa l-a făcut să ajute odată fără să știe un criminal, ceea ce i-a compromis reputația și l-a constrâns să pună capăt carierea sale de avocat, către anul 360.
Amfilohie a profitat de această situație ca să se afierosească pe sine în întregime lui Dumnezeu, cu sfatul vărului său, sfântul Grigorie Teologul. De mai mulți ani avea, într-adevăr, proiectul de a se retrage în pustie cu prietenul său Heraclide, ca să se dedice desăvârșit ascezei și contemplației. Dar a trebuit să renunțe în parte la acest proiect ca să aibă grijă de tatăl său, rămas singur, bătrân și bolnav, pe proprietatea familiei de la Oziziala. În această perioadă Amfilohie a intrat în contact cu sfântul Vasile cel Mare, cu care a devenit bun prieten și cu care a întreținut o corespondeță asiduă (sfântul Vasile i-a adresat 18 Scrisori și i-a dedicat Tratatul despre Duhul Sfânt!). Amfilohie imita în bună măsură modul de viață al sfântului Vasile din Cezareea, dar nu a putut să i se alăture fizic pentru că trebuia să aibă grijă de tatăl său. După anul 370, când sfântul Vasile a devenit episcop de Cezareea Capadociei, Amfilohie a ezitat ca să-l viziteze, de teamă a nu fi chemat în slujirea pastorală a Bisericii, pentru care se considera nevrednic.
Totuși, în anul 373, când locuitorii orașului Iconium – capitala noii provincii Licaonia – i-au cerut sfântului Vasile să le găsească un episcop, aceasta le-a propus numaidecât pe Amfilohie, pe care îl considera ca pe propriul copil. În ciuda ezitărilor sale, până la urmă sfântul Amfilohie a acceptat slujirea de episcop după ce a avut confirmarea într-o viziune angelică. Problemele bisericești ale acestei tinere Biserici din Iconium erau numeroase și, ca în tot Orientul, credința ortodoxă era pusă la încercare de diferitele erezii și de atitudinea împăratului Valens care apăra arianismul. Cu sunținerea sfântului Vasile și înarmat cu platoșa credinței nezdruncinate, sfântul Amfilohie a luptat cu timp și fără timp împotriva ereziilor prin cuvânt, prin scrieri și prin exemplul vieții sale evanghelice. Cu smerenie, sfântul nu se încredea niciodată deplin propriilor înțelegeri teologice, ci cerea întotdeauna sfatul părintelui său duhovnicesc, sfântul Vasile. După moartea sfântului Vasile, la înmormântarea căruia a participat (379), sfântul episcop de Iconium a continuat lupta împotriva sectei macedonienilor, adversară a dumnezeirii Duhului Sfânt. A explicat și a dezvoltat învățătura sfântului Vasile într-un sinod local, dar mai ales la Sinodul II Ecumenic, care s-a adunat la Constantinopol în anul 381, la care a participat împreună cu sfântul Grigorie Teologul, cu sfântul Grigorie al Nissei și cu alți o sută cincizeci de Sfinți Părinți, care au proclamat dumnezeirea Duhului Sfânt, deoființă (gr. homoousios – consubstanțial) cu Tatăl și cu Fiul.
Noul împărat, Teodosie cel Mare, nefiind încă deplin întărit în credința ortodoxă despre dumnezeirea Cuvântului, sfântul Amfilohie s-a dus într-o zi la curte pentru o audiență la împărat. El l-a salutat respectuos pe împărat, dar în mod intenționat nu a adresat decât un salut vag și puțin respectuos fiului împăratului, Arcadie, care stătea lângă el. Cum împăratul s-a supărat a i-a reproșat sfântului episcop lipsa de respect, acesta i-a răspuns: „Vezi și tu, cum fiind împărat pământesc, nu suferi lipsa de respect pentru fiul tău și te mânii, considerând aceasta ca o insultă la adresa ta personală. Cu atât mai mult Dumnezeu, împărat și Tată a toată creația, se mânie pe cei care Îl blasfemiază pe Fiul Său și spun că Îi este inferior!”. Împăratul a înțeles tâlcul teologic și a devenit un apărător al ortodoxiei și luptător împotriva arianismului.
Sfântul Amfilohie a păstorit turma duhovnicească încredințată lui în credința ortodoxă și practica virtuților evanghelice și a murit în pace, cândva între anii 394 și 403, lăsând în urma lui mai multe scrisori, omilii și tratate teologice, din care nu se mai păstrează astăzi decât un mic număr.
Moaștele
Părți din moaștele sfântului Amfilohie se găsesc în Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos, în Mănăstirea Kykkos din Cipru și la Muzeul Benaki din Atena.
Scrieri
Cele mai multe din scrierile sfântului Amfilohie sunt consierate pierdute. Ceea ce a rămas a fost editat în CPG 3230-3254.
În limba română opera integrală a Sfântului Amfilohie de Iconium vede lumina tiparului într-o inspirată traducere din greaca veche realizată de Oana Coman: Amfilohie de Iconium, Scrieri, editura Doxologia, colecția „Patristica”, seria „Patristica – Traduceri”, Iași, 2015. Lucrarea cuprinde 21 de omilii și alte scrieri:
- Scolie marginală referitoare la slăvirea Domnului
- Despre Duhul Sfânt
- Din [tratatul] Despre scrierile cu titlu fals ale ereticilor al Sfântului Amfilohie, episcop de Iconium
- Epistola sinodală a lui Amfilohie, episcop de Iconium – “Epistola Synodica”, o scrisoare împotriva ereziei macedoniene în numele episcopilor din Licaonia, probabil adresată episcopilor din Licia.
- Scrisoare către Seleucos – Epistula Iambica ad Seleucum
- Scrisoare către Pancharios
- Împotriva ereticilor
Posteritatea
Contemporanii săi l-au apreciat ca fiind un important teolog și scriitor învățat, iar Tradiția Bisericii a confimat valoarea scrierilor lui, care sunt citate la mai multe sinoade ecumenice și locale până în 787 la Sinodul VII Ecumenic.
Cu ocazia Sinodului II Ecumenic de la Constantinopol (381), sfântul Ieronim îl întâlnește pe sfântul Amfilohie și discută împreună diverse chestiuni teologice.
Cu această ocazie Amfilohie îi citește sfâtului Ieronim pasaje din scrierea sa Despre Duhul Sfânt.
În epistola 70, sfântul Ieronim vorbește despre „triada capadocienilor” – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Amfilohie de Iconium – cum că „își umplu cărțile lor cu sofismele și sentințele filozofilor într-o măsură atât de mare încât nu poți spune ce ar trebui să admiri cel mai mult în ele, erudiția lor seculară sau cunoștințele lor scripturistice”.
În generația următoare, istoricul bisericesc Teodoret din Cir (cca. 393 – cca. 457) îl descrie pe Amfilohie în termenii cei mai măgulitori, povestind întâlnirea lui cu împratul Teodosie I.
În istoria teologiei dogmatice creștine sfântul Amfilohie ocupă un loc important pentru scrierile sale în apărarea dumnezeirii Duhului Sfânt împotriva ereziei macedoniene, împreună cu sfântul Vasile cel Mare.
Imnografie
Troparul sfinților Amfilohie și Grigorie, glas 4:
Dumnezeul părinților noștri, carele faci pururea cu noi dupre blândețele Tale, nu depărta mila ta dela noi, ci pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viața noastră.
Condac, glasul al 2-lea:
Dumnezeiescul tunet, trâmbița Duhului, săditorule al credincioșilor, și tăietorule al eresurilor, ierarhe Amfilohie, slujitorule cel mare al Treimii, împreună cu îngerii fiind pururea, roagă-te neîncetat pentru noi toți.
Icos:
De la Duhul Sfânt fiind insuflat, prea înțeleptul Ierarh al lui Hristos Biserica o a pecetluit, având puterea lucrării, mărit tăinuitor și învățător credinței primit, auzind buna cetire a dumnezeieștilor scripturi, cu facerea închipuirii purtătoarei de viață și cinsitei Cruci, pe Eunomie l-a depărtat, și credința o a luminat, propovăduind pe Hristos, se roagă neîncetat pentru noi toți.
cititi mai mult despre Amfilohie de Iconium si pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Viața Sfântului Ierarh Amfilohie, Episcopul Iconiei
Sf. Ier. Amfilohie, episcopul Iconiei (Secolul al IV-lea) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Amfilohie, din copilărie iubind pe Dumnezeu, s-a făcut călugăr și își petrecea viața pustnicește. El, fugind de gâlcevile și tulburările lumești, petrecea în singurătate într-un loc pustiu, slujind lui Dumnezeu cu osârdie și nevoindu-se într-o peșteră patruzeci de ani. Murind păstorul Bisericii Iconiei, îngerul Domnului s-a arătat noaptea lui Amfilohie și i-a zis: „Amfilohie, să mergi în cetate și să paști oile cele dumnezeiești!”. Dar el n-a vrut.
A doua noapte i s-a arătat iarăși îngerul Domnului și i-a zis: „Amfilohie, mergi în cetate și paște oile pe care ți le încredințează Dumnezeu!”. Iar el nici atunci n-a ascultat pe înger, căci i se părea a fi înșelăciune ceea ce i se arăta și zicea în sine: „Știe și satana a se închipui câteodată în îngerul luminii!”. Iar a treia noapte, venind îngerul către dânsul, l-a strigat: „Amfilohie, scoală din patul tău!”. Iar el, degrabă sculându-se, s-a înfricoșat și a zis: „Dacă ești îngerul lui Dumnezeu să stăm amândoi la rugăciune!”. Și plecându-și Amfilohie capul, a început a cânta: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot! Plin e cerul și pământul de slava Lui! Și cântă și îngerul Domnului cu dânsul.
Apoi l-a luat îngerul de mâna dreaptă și l-a dus într-o biserică care era acolo aproape și ale cărei uși s-au deschis singure. Intrând Amfilohie înăuntru, a văzut lumină mare și mulțime de bărbați îmbrăcați în veșminte albe, care luându-l pe dânsul l-au dus către altar și i-au dat în mânăSfânta Evanghelie, zicând: „Domnul este cu tine!”. Iar unul dintre dânșii, care era mai cinstit și mai luminat a zis cu mare glas: „Să ne rugăm toți!”. Apoi a început a zice: „Darul Sfântului Duh pune pe fratele nostru Amfilohie episcop al cetății Iconiei; să ne rugăm cu toții pentru dânsul ca să vie asupra lui Darul lui Dumnezeu!”.
După rugăciune, dându-i lui pace, s-au făcut nevăzuți. Iar Amfilohie stătea minunându-se de acea preaslăvită vedenie și de hirotonisirea sa ca episcop. Apoi s-a rugat lui Dumnezeu încredințându-se voii Lui celei sfinte și, începând a se lumina de ziuă, a ieșit din biserică, mergând către peștera sa. Atunci l-au întâmpinat pe cale șapte episcopi care se adunaseră de prin cetățile dimprejurul Iconiei, ca să facă alegerea episcopului cetății. Acelora le era poruncit de la Dumnezeu să caute pe monahul Amfilohie.
Deci ieșind, căutau pe acest fericit părinte, și întâmpinându-l pe cale, îl întrebară: „Tu ești Amfilohie? Spune nouă adevărat, pentru că toată minciuna este de la cel viclean!”. Iar el a răspuns cu smerenie: „Eu sunt Amfilohie păcătosul!”. Iar ei, luându-l cu cinste, l-au dus la biserică, vrând ca să-l hirotonească. El a început a zice către dânșii: „De vreme ce astfel a binevoit Dumnezeu ca eu nevrednicul și păcătosul să fiu arătat vouă spre orânduiala episcopiei, apoi nu se cuvine mai mult a tăinui lucrurile cele minunate ale Lui, ci desăvârșit suntem datori a le propovădui și a preamări pe Dumnezeu pentru toate”.
Astfel, a început sfântul a le spune cum în acea noapte a fost hirotonisit de îngeri. Iar episcopii, auzind aceasta, s-au mirat foarte și proslăveau pe Dumnezeu pentru o astfel de hirotonisire minunată și n-au îndrăznit să mai hirotonească a doua oară pe Sfântul Amfilohie. Ci cu frică plecându-se lui și cu dragoste sărutându-l, l-au pus pe el în scaun, în vremea împărăției lui Valentinian și Valens.
Deci, Sfântul Amfilohie a păscut turma lui Hristos ani îndelungați, căci a trăit până în vremea împăratului Teodosie cel Mare și a fiilor lui. Și fiind învățător drept credincioșilor, se împotrivea eresului lui Arie. Pentru aceasta multe prigoniri și necazuri a răbdat de la cei necredincioși, fiind împreună nevoitor cu fericiții părinți împotriva eresului lui Evnomie, iar la al doilea Sinod iarăși mult s-a nevoit asupra lui Macedonie, luptătorul contra Sfântului Duh și asupra celor ce țineau de eresul lui Arie.
Pentru o râvnă ca aceasta după bună credință și pentru viața lui plină de fapte bune, pretutindeni era vestit și iubit de Sfinții Părinți. Dar mai ales era iubit de Sfântul Vasile cel Mare și de Sfântul Grigorie cuvântătorul de Dumnezeu, care totdeauna l-au avut prieten și-i trimiteau scrisori.
Împărățind atunci binecredinciosul Teodosie, a venit la dânsul Sfântul Amfilohie, rugându-l să poruncească și să izgonească pe arieni de prin toate cetățile. Iar împăratul n-a vrut să facă aceasta ca să nu răzvrătească poporul și a trecut cu vederea cererea sfântului, iar el a plecat atunci trist. După câteva zile iarăși a venit la palat la împărat și ca un preaînțelept a făcut un lucru vrednic de pomenit. S-a plecat împăratului care ședea pe scaun, dându-i cinstea cea cuviincioasă, și i-a făcut urări pline de cuvinte frumoase.
Iar pe fiul său, Arcadie, care era de curînd la împărăție și ședea aproape de tatăl său, l-a trecut cu vederea și nu i-a dat cinstea ce i se cuvenea. De acest lucru s-a mâniat foarte împăratul. Și, neputând să rabde necinstea fiului său, a poruncit să-l scoată din palat cu ocară pe fericitul Amfilohie. Iar sfântul a zis către împăratul: „Vezi, împărate, cum nu rabzi tu ocara fiului tău și te mânii asupra mea? Așa și Dumnezeu, Părintele, nu rabdă ocara Fiului Său, ci se întoarce și urăște pe cei ce-L hulesc pe El, și se mânie asupra celor ce se unesc cu blestematul lor eres!”.
Atunci, cunoscând împăratul pentru ce Sfântul Amfilohie n-a dat cinste fiului său, ca prin pilda aceea să arate cum că Fiului lui Dumnezeu I se cuvine cinste deopotrivă cu Tatăl, s-a minunat de lucrul lui plin de înțelepciune și de cuvintele lui cele cu pricepere. Apoi, sculându-se de pe scaun, s-a plecat lui și își cerea iertare. Și îndată a trimis scrisoare prin toată împărăția ca să fie izgoniți cu sila arienii de prin toate cetățile.
Astfel a curățit Sfântul Amfilohie Biserica lui Hristos de eretici. Și multe cuvinte alcătuind pentru dreapta credință și scriind cărți, a ajuns la adânci bătrâneți și s-a odihnit în Domnul cu pace.
Evenimentele Zilei de 16 noiembrie în Istorie
Prima Conferință Generală a UNESCO (19 noiembrie – 10 decembrie 1946). De la stânga: Jean Thomas (prezentat din lateral), Julian Huxley (fost director general, în picioare), Léon Blum (în dreapta microfonului)
foto preluat de pe en.unesco.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
(articol in curs de editare)
16 noiembrie este a 320-a zi a calendarului gregorian și a 321-a zi în anii bisecți. Mai sunt 45 de zile până la sfârșitul anului.
Sărbători Religioase ale Zilei de 16 noiembrie
Ortodoxe
cititi si Calendar Ortodox 16 noiembrie 2025
Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei (†74 d.Hr.) – foto preluat de pe doxologia.ro
Matei Evanghelistul (n. secolul I d.Hr., Israel – d. 74 d.Hr., Etiopia) este în tradiția creștină autorul Evangheliei după Matei, una din scrierile Noului Testament.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Greco-catolice
Sf. ap. și ev. Matei († secolul I)
Romano-catolice
Ss. Margareta a Scoţiei, regină; Gertruda, fecioară
SFÂNTA MARGARETA
regină a Scoţiei
(1046-1093) – foto: calendarcatolic.ro
Anglicane
Margaret, Queen of Scotland, Philanthropist, Reformer of the Church, 1093
Sărbători internaţionale ale zilei de 16 noiembrie
Ziua internaţională a toleranţei (ONU)
Ziua internaţională a toleranţei este marcată în fiecare an la 16 noiembrie, pentru a îndemna omenirea la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.
Această zi a fost proclamată la 16 noiembrie 1995, în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, când statele membre UNESCO au adoptat ”Declaraţia principiilor toleranţei”, enunţată în 1986, care defineşte termenul de toleranţă ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea diversităţii şi bogăţiei culturale, a manierelor de exprimare, a calităţii noastre de fiinţe umane.
Un an mai târziu, în 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg, potrivit www.un.org şi https://en.unesco.org/events/international-day-tolerance.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Sărbători naţionale ale zilei de 16 noiembrie
România – Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.
La aceeaşi dată, în 1972, la Paris, cu prilejul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (17 octombrie-21 noiembrie 1972), statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, potrivit www.cultura.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
România – Ziua transporturilor militare
La 16 noiembrie, Armata României sărbătoreşte Ziua transporturilor militare.
În 1880, la această dată, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata României, potrivit volumului “Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
În 1887, s-a înfiinţat primul Batalion de Căi Ferate, iar în 1898, s-a aprobat primul regulament asupra transporturilor militare pe calea ferată, potrivit rft.forter.ro.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua limbii islandeze
Evenimentele Zilei de 16 noiembrie în Istorie
- 16 noiembrie 1485 – Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani;
- 16 noiembrie 1776 – Războiul de Independență American : Un fort olandez de pe Sint Eustatius a tras primul salut către un brigantin american (în imagine) , marcând prima recunoaștere internațională a drapelului american;
- 16 noiembrie 1885 – După un proces de cinci zile în urma Rebeliunii din Nord-Vest , Louis Riel , lider métis canadian și „Părintele Manitobei ”, a fost spânzurat pentru înaltă trădare;
- 16 noiembrie 1907 – După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii;
- 16 noiembrie 1916 – Primul război mondial: “Bătalia pentru București“, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei;
- 16 noiembrie 1938 – Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elvețiaș
- 16 noiembrie 1945 – Constituirea UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. La data de 16 noiembrie 1945 reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946;
- 16 noiembrie 1967 – Zborul Aeroflot 2230 s-a prăbușit după decolarea de pe aeroportul Koltsovo din Rusia, ucigând toate cele 107 persoane aflate la bord;
- 16 noiembrie 1979 – S-a dat în folosință linia M1, prima linie a metroului din București;
- 16 noiembrie 1981 – Aproximativ 30 de milioane de oameni au urmărit căsătoria cuplului fictiv Luke Spencer și Laura Webber în emisiunea de televiziune General Hospital, cea mai ascultată oră din istoria telenovelelor americane;
- 16 noiembrie 2014 – A avut loc Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România
16 noiembrie 42 î.Hr. - S-a născut Tiberius, al doilea împarat roman, fiul adoptiv al lui Cezar Augustus.
Tiberius Caesar Augustus- foto: ro.wikipedia.org
Tiberius Caesar Augustus, născut Tiberius Claudius Nero (16 noiembrie 42 î.Hr. – 16 martie 37) al doilea împărat roman și a domnit de la moartea lui Augustus în anul 14 până la moartea sa în 37
16 noiembrie 498 - A murit Papa Anastasie al II-lea. A fost Papa al Romei în perioada 24 Noembrie 496 pana la decesul sau. Spre deosebire de predecesorii săi, a încercat o reconciliere cu Biserica din Răsărit, deschizând chiar o ambasadă la Constantinopol.
16 noiembrie 534 - A fost publicata a doua revizuire şi ultima, a faimosului Cod de Legi, Codex Justinianus.
Justinian, Emperor of the Byzantine Empire (Detail of a contemporary portrait mosaic in the Basilica of San Vitale, Ravenna.) – foto: en.wikipedia.org
Iustinian I, zis „cel Mare”, (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus), împărat bizantin în perioada 527 – 565.
S-a nascut in anul 482, într-o familie de țărani traco-romani, in provincia romana Iliria.
Iustinian a incercat să reconstruiască Imperiul Roman (creștinat însă), prin unirea celor două parti ale sale, cea de apus cu cea de răsărit.
A reușit în parte prin generalul său Belisarie, care a cucerit Peninsula Italică și nordul Africii.
Una dintre cele mai mari dintre realizările sale, a fost constituirea în anul 529 a unei comisii de eminenti juristi, condusa de marele avocat si expert in drept, Trebonian, care avea drept scop codificarea dreptului roman si adaptarea de noi legi, adaptate la realitatile timpului.
Codex Justinianus a ramas pentru totdeauna in istorie legat de numele marelui imparat.
16 noiembrie 1272 - În timpul celei de-a IX-a Cruciade, prințul Edward devine rege al Angliei după moartea lui Henric al III-lea al Angliei, dar nu se va întoarce în Anglia timp de aproape doi ani pentru a prelua tronul.
Eduard I al Angliei – Portret aflat la Westminster Abbey – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Eduard I al Angliei (n. 17 iunie 1239, Westminster(d), Regatul Angliei – d. 7 iulie 1307, Burgh by Sands(d), Cumberland, Anglia, Regatul Unit) a domnit între anii 1272 și 1307, suindu-se pe tronul Angliei pe 21 noiembrie 1272 după moartea tatălui său, regele Henric al III-lea.
Supranumit „Picioare lungi”, datorită staturii sale neobișnuit de înalte, Eduard I a fost cel mai ilustru monarh englez din Evul Mediu.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Henric al III-lea - foto: ro.wikipedia.org
Henric al III-lea (1 octombrie 1207 – 16 noiembrie 1272).
A fost fiul regelui Ioan al Angliei si a domnit 56 de ani, din 1216 până la moarte sa.
Henric a fost foarte evlavios și a păstrat o vie recunoștință papei pentru protecția acordată pe vremea minorității sale.
S-a recunoscut vasalul acestuia și a favorizat încălcările Romei în dauna clerului englez.
Nepopularitatea regelui s-a accentuat treptat timp de 30 de ani, cu toate ca in timpul domniei sale Anglia a prosperat.
Marele său monument este Westminster Abbey este cea mai veche și mai faimoasă dintre bisericile din Londra.
Acolo a fost un locaș de cult încă din secolul al VII-lea, când conform legendei, Sf Petru a fondat o biserică care purta numele lui.
Clădirea actuală este rezultatul reconstrucției care a fost începută de Henry III în 1245.
16 noiembrie 1364 - A murit domnitorul Nicolae Alexandru. (domnie începută la 1352).
Nicolae Alexandru - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Nicolae Alexandru (1352 – 16 noiembrie 1364) a fost un domn al Țării Românești, anterior fiind asociat la domnie de tatăl său, Basarab I, dinainte de 1343.
Nicolae Alexandru a dus o politică de consolidare a statului şi a înfiinţat prima mitropolie a Munteniei (1359), primul mitropolit fiind Iachint de la Vicina.
Noua eparhie urma sa aibă în fruntea sa mitropoliți numiți de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și să intre în randul mitropoliilor ortodoxe.
Înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel mai semnificativ al domniei lui Nicolae Alexandru , act prin care s-a stabilit clar apartenența confesională a Țării Românești la Ortodoxie.
16 noiembrie 1364 - Începutul domniei lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească.
Vladislav I, portret mural – foto: ro.wikipedia.org
Vladislav I (n. 1325, d. 1377), domn al Țării Românești între 1364 și cca. 1377.
A fost fiul lui Nicolae Alexandru și al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) și frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă.
Vlaicu s-a îngrijit de dezvoltarea economică a ţării şi a întreţinut relaţii strînse cu suveranii bulgari şi sarbi.
Vladislav I, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă, a domnit pînă în 1377.
A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude tinuturile Amlasul, Severinul si Fagarasul.
Noul voievod va adăuga la titlurile moștenite și pe acelea de Ban de Severin (1368) și Duce de Fagaras (1369), deși s-a aflat, încă de la urcarea pe scaun sub amenințarea permanentă a coroanei angevine.
Astfel, în 1365, intr-o proclamație regală maghiara,Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i aparținea.
16 noiembrie 1485 - Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani. Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc pe 16 noiembrie 1485 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina).
Armata moldoveană a fost victorioasă, dar Ștefan nu a mai fost în stare să-și continue acțiunile în vederea recuperării Chiliei.
Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava) – foto: historia.ro
Ca răspuns la încercarea domnului Moldovei de a recupera cetățile maritime, Chilia și Cetatea Albă, sultanul Baiazid al II-lea (1481 – 1512) trimite o oaste otomano-tătară pentru pedepsirea acestuia.
Astfel, noul sangeacbey de Silistra, Bali bey Malkocioglu, pătrunde cu trupele în Moldova, pentru a o jefui, trecînd pe un pod ridicat peste Prut.
Grosul oștirii sale rămîne între Prut și Nistru, el trimițînd doar avangărzile să atace.
Ștefan, alături de cca. 3.000 cavaleri poloni greu înarmați, nu s-a confruntat direct cu oștirile otomane, ci le-a atras în locuri strâmte, ca să le poată lovi mai bine:
„Și astfel, fiind pretutindeni bătuți de Ștefan, turcii au fost nevoiți să iasă din țara lui”,
scrie cronicarul polon Bielski.
Portul Chilia (sec. XV) – foto – ro.wikipedia.org
Bătălia finală s-a dat în apropiere de Chilia, lângă lacul Cătlăbuga, victoria fiind evidențiată și într-o cronică lituaniană: „deodată oastea turcească și hoarda întreagă cu mare strigăt i-a lovit pe ai noștri [creștini] și trei ceasuri a fost mare bătălie, cînd polonii au început să intre în dezordine, să plece cu toții și i-au dus pe turci spre rezerva [moldovenilor]… Acolo toți turcii au fost înfrînți pe capete.” Au rămas pe cîmpul de luptă 8.000 de otomani și 3.000 de creștini.
În primăvara anului următor (1486) o numeroasă armată în frunte cu Baly-beg iarăși invadează Moldova, intenționînd s-o supună.
Pentru acesta însă trebuia, întîi de toate, să-l detroneze pe Ștefan.
În Bătălia de la Șcheia (1486) moldovenii conduși de Ștefan și de această dată i-au biruit pe turci, omorîndu-l pe Hronoda (Hroiot), pretendentul la tron.
16 noiembrie 1532 – Francisco Pizarro și oamenii săi îl captureazî pe împăratul incaș Atahualpa în Bătălia de la Cajamarca.
16 noiembrie 1632 - A murit Gustav al II-lea Adolf (n. 19 decembrie 15940), regele Suediei.
Provenea din familia Wasa fiind rege al Suediei între anii 1611 – 1632.
A fost un rege cu importanță deosebită pentru istoria Suediei în general și în mod deosebit datorita participarii la Razboiul de treizeci de ani, care a contribuit prin acțiunile lui politice și militare la hegemonia suedeză în nordul Europei, în secolul XVIII-lea.
16 noiembrie 1643 - Se încheie Tratatul de alianţă dintre Tranlisvania, Suedia şi Franţa, încheiat la Alba Iulia, Transilvania. Conform Tratatului, Transilvania primeşte subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului habsburgic.
16 noiembrie 1717 - S-a născut Jean le Rond d’Alembert, matematician şi enciclopedist francez; (d. 29.10.1783).
Jean le Rond D’Alembert - foto: ro.wikipedia.org
Jean le Rond D’Alembert sau Jean Le Rond d’Alembert (n. 16 noiembrie 1717, Paris, d. 29 octombrie 1783, Paris), matematician, fizician, filozof și enciclopedist francez.
16 noiembrie 1766 - S-a născut Rodolphe Kreutzer, violonist şi compozitor francez, căruia Beethoven i-a dedicat ”Sonata pentru pian şi vioară, Opus 47″, cunoscută ca “Sonata Kreutzer”; (m. 6 ianuarie 1831).
16 noiembrie 1776 - Războiul de Independență American: Un fort olandez de pe Sint Eustatius a tras primul salut către un brigantin american, marcând prima recunoaștere internațională a drapelului american.
Fotografie #: NH 85510-KN (color). Primul salut oficial adus drapelului american la bordul unei nave de război americane într-un port străin, 16 noiembrie 1776. Pictură de Phillips Melville, care îl înfățișează pe brigadierul continental Andrew Doria primind un salut de la fortul olandez de la St. Eustatius, Indiile de Vest, 16 noiembrie 1776. Artistul prezintă steagul „Marii Uniuni” fluturând la pupa și la vârful catargului navei Andrew Doria . Prin amabilitatea Colecției de Artă a Marinei SUA, Washington, DC. Donație a colonelului Phillips Melville, USMC (în retragere), 1977 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Primul Salut este salutul de tun tras pe 16 noiembrie 1776 la Sint Eustatius de la Fort Orange, ca răspuns la salutul navei americane Andrew Doria . La câteva luni după Declarația de Independență a Statelor Unite , aceasta a marcat prima recunoaștere a Statelor Unite de către o putere străină. Evenimentul a fost urmat de al Patrulea Război Anglo-Olandez și de un jaf la scară largă al insulei Sint Eustatius.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
16 noiembrie 1793 – Revoluția franceză: 90 de preoți romano-catolici dizidenți sunt executați prin înec la Nantes.
16 noiembrie 1797 - A murit regele Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei (n. 1744).
16 noiembrie 1797 – Moștenitorul prusac, Frederic Wilhelm, devine rege al Prusiei sub numele de Frederic Wilhelm al III-lea.
16 noiembrie 1816 - S-a născut patriotul si revolutionarul român Andrei Mureşanu.
Andrei Mureșanu – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Andrei Mureșanu, scris și Mureșianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița – d. 12 octombrie 1863, Brașov), poet, traducător şi esist român și unul dintre fruntaşii Revoluţiei române de la 1848, autorul poeziei “Un răsunet” cunoscută sub numele “Deşteaptă-te române”, care a devenit imnul naţional al României după 1989.
S-a născut în Bistriţa, iar studiile generale le-a urmat la scoala săsească, iar cele liceale la instituţia de învăţământ a călugărilor piarişti din localitate.
A plecat la Blaj, unde din 1832, a început să studieze filosofia şi teologia, printre profesorii săi fiind Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu.
S-a stabilit apoi în Braşov şi a început să lucreze ca institutor la şcoala română condusă de George Bariţiu şi apoi ca profesor de gimnaziu.
În această perioadă a început să colaboreze cu diverse publicaţii.
A participat la Revoluţia de la 1848 din Ardeal, după care s-a mutat în Muntenia şi a devenit translator la buletinul oficial al guvernului, scriind însă şi numeroase ode şi imnuri pentru reprezentanţii imperiali din Viena.
În 1862 şi-a publicat volumul de poezii, carte premiata de către Astra.
După pensionare, s-a retras în Braşov, decedând în 24 octombrie 1863.
16 noiembrie 1849 - Un tribunal rus l-a condamnat pe marele scriitor rus Fiodor Dostoievski la moarte, pentru activităţi anti-guvernamentale; execuţia lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia.
Fiodor Dostoievski (Portret de Vasili Perov, 1872) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Feodor Mihailovici Dostoievski (n. 30 octombrie 1821 (S.N. 11 noiembrie) – d. 28 ianuarie 1881 (S.N. 9 februarie), St. Petersburg, Rusia), unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea.
Dostoievski a fost arestat și închis în 1849 pentru activități antistatale împotriva țarului Nicolae I.
Pe 16 noiembrie, a fost condamnat la moarte pentru legăturile cu un grup de intelectuali, tineri fourieriști, condusi de Mihail Petrașevski, în intrunirile cărora se purtau discuții subversive.
Împreună cu ceilalti condamnați, a fost transportat în piața unde aveau loc execuțiile și trecut prin toată procedura de anunțare a condamnării la moarte prin împușcare.
După patru ani de katorga, urmați de alți cinci de serviciu militar obligatoriu, revine la Petersburg și își reia activitatea literară.
Katorga a fost un sistem de detenție grea în coloniile penitenciare ale Imperiului Rus. Prizonierii erau trimiși în lagăre din zonele îndepărtate, nepopulate ale Siberiei, fiind forțați să presteze munci grele.
Sitemul katorga a început să funcționeze din secolul al XVII-lea și a fost preluat de bolșevici, fiind transformat în ceea ce avea să fie numit în epoca sovietică Gulag.
Cea mai obișnuită ocupație în katorgi era mineritul și exploatarea lemnului.
Unul dintre proiectele realizate cu munca prizonierilor din katorga a fost drumul de căruțe Amur (Амурская колесная дорога), considerat un succes al organizării muncii penale.
16 noiembrie 1855 - Exploratorul britanic David Livingstone e primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya).
Cascada Victoria – foto: ro.wikipedia.org
Cascada Victoria se găsește pe cursul fluviului african Zambezi, la granița dintre Zimbabwe și Zambia, între orașele Victoria Falls și Livingstone, fiind declarată în 1989 de UNESCO monument al naturii.
Este una dintre cele mai înalte cascade din lume (cea mai înalta fiind Cascada Angel – Venezuela).
Primul european care ajunge la cascadă, la 16 noiembrie 1855, a fost scoțianul David Livingstone, misionar și cercetător al Africii, numind-o „Victoria” în cinstea reginei Victoria a Angliei.
După convingerea sa fluviul Zambezi era „calea Domnului” pentru creștinarea necredincioșilor din Africa de Sud.
David Livingstone - foto: ro.wikipedia.org
David Livingstone (n. 19 martie 1813 – d. 1 mai 1873) a fost un medic scoțian, misionar protestant și explorator al Africii Centrale și de Est, a devenit celebru datorită eforturilor deosebite din timpul vieții și a luptei sale împotriva sclaviei.
16 noiembrie 1868 – În Romania,este investit guvernul prezidat de Dimitrie Ghica,care isi desfasoara activitatea intre 16 noiembrie 1868 – 2 februarie 1870.Guvernul era unul de coaliţie între conservatori şi liberal-democraţi.
16 noiembrie 1878 - S-a constituit la Sibiu, Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu.
16 noiembrie 1881 - La Bucureşti a fost înfiinţată Facultatea de Teologie Ortodoxă.
16 noiembrie 1885 - George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză, pentru imprimarea de imagini.
George Eastman - foto: ro.wikipedia.org
George Eastman (12 iulie 1854 – 14 martie 1932) s-a născut în orăşelul Waterville, statul New York, din confederaţia Statele Unite ale Americii.
Este inventatorul suportului fotosensibil flexibil, pelicula de nitroceluloză, în anul 1884.
Aceasta a făcut posibilă construcţia de aparate de fotografiat mai mici, uşoare, portabile.
Fraţii Lumière folosesc această descoperire pentru invenţia lor, cinematograful, pelicula fiind elementul indinspensabil.
16 noiembrie 1885 - După un proces de cinci zile în urma Rebeliunii din Nord-Vest , Louis Riel , lider métis canadian și „Părintele Manitobei ”, a fost spânzurat pentru înaltă trădare.
Riel în momentul procesului său din 1885 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Procesul lui Louis Riel a avut loc la Regina , Canada, în 1885. Louis Riel fusese liderul unei mișcări de rezistență a populației Métis și a Primelor Națiuni din vestul Canadei împotriva guvernului Canadei, în ceea ce este acum provincia Saskatchewan . Cunoscută sub numele de Rebeliunea Nord-Vest , această rezistență a fost înăbușită de armata canadiană, ceea ce a dus la predarea și judecarea lui Riel pentru trădare. Procesul, care a avut loc în iulie 1885 și a durat cinci zile, a dus la un verdict de vinovăție. De asemenea, i s-a oferit posibilitatea de a pleda vinovat sau de a pleda nebunie . Riel a fost ulterior executat prin spânzurare, un rezultat care a avut un impact negativ de durată asupra relațiilor dintre canadienii anglofoni și susținătorii lui Riel în rândul canadienilor francezi.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
16 noiembrie 1903 - S-a născut Dumitru Staniloae, profesor de teologie, membru al Academiei Române, considerat unul dintre cei mai de seama gânditori crestini din lume. (d. 1993)
Părintele Dumitru Stăniloae (1903 – 1993) – foto preluat de pe doxologia.ro
A fost închis de regimul comunist în perioada 1958–1963 (“Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos”, “Teologia dogmatică ortodoxă”)
În anul 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversarilor culturale si numele teologului român Dumitru Staniloaie, marcând 100 de ani de la nasterea celui numit „teologul dragostei crestine”.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
16 noiembrie 1907 - După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii.
Cele cinci triburi civilizate au fost cinci națiuni amerindiene: cherokee, chickasaw, choctaw, creek și seminole. Portretele au fost elaborate/pictate între 1775 şi 1850. – foto: ro.wikipedia.org
Cele cinci triburi civilizate au fost cinci națiuni amerindiene: cherokee, chickasaw, choctaw, creek și seminole.
Aceste triburi au fost considerate civilizate de coloniștii anglo-europeni, în cursul perioadei coloniale federale, deoarece ele au adoptat multe dintre obiceiurile coloniștilor.
Triburile au avut, în general, relații bune cu vecinii lor.
George Washington și Henry Knox au propus transformarea culturală pentru americanii nativi.
Cherokee și Choctaw au avut succes la integrarea în aspectele culturii europene-americane pe care le-au găsit utile.
Cele cinci triburi civilizate au trăit în sud-estul Statelor Unite, înainte de relocarea lor, de către guvern, în alte părți ale țării, în special în viitoarea Oklahoma.
16 noiembrie 1916 - Începe Bătălia de la Neajlov-Argeş (16/29 noiembrie – 20 noiembrie/3 decembrie 1916).
Operaţiune de amploare desfăşurată în timpul Primului Război Mondial, cu scopul apărării capitalei, în faţa ofensivei trupelor Puterilor Centrale, ultima încercare a armatei române comandată de generalul Prezan de a apăra Bucureştii.
Cele mai violente lupte din timpul marii operaţiuni militare s-au dat la Călugăreni, 16-17 noiembrie.
După un succes iniţial, armata română, copleşită numeric şi tehnic, este nevoită să se retragă, lăsînd Bucureştii în mîna armatelor inamice.
Constantin Prezan (1861 – 1943) unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial – foto: ro.wikipedia.org
Datorită lungimii frontului (120 km) pe care s-au angajat ostilităţile, precum şi al contingentelor implicate este considerată cea mai complexă operaţiune militară iniţiată de forţele române în timpul Primului Război Mondial.
Teatrul de luptă este împărţit în trei sectoare principale: Sectorul Argeşului Superior, având ca axă de desfăşurare a acţiunilor Valea Argeşului, şoseaua Goleşti-Titu,
Sectorul Argeşului şi al Neajlovului Mijlociu, cu şoseaua Alexandria-Bucureşti ca axă de înaintare, Sectorul Neajlovului şi Argeşului Inferior cu centrul la Călugăreni. Planul elaborat de comandamentul român urmărea o ultimă încercare de stopare a ofensivei inamice şi salvarea capitalei.
Miza era enormă, pierderea Bucureştiului având implicaţii strategice; acestea vizau, în primul rând, evacuarea totală a Munteniei, cu impact devastator asupra moralului trupelor române.
În acest scop, generalului Constantin Prezan, comandantul operaţiunii, i se pun la dispoziţie toate trupele aflate în rezervă şi retragere din diferite zone de acţiune.
foto: jurnalul.ro
În încercarea de a consolida efectivele pe care românii le opuneau forţelor Puterilor Centrale, conducerea politică română face apeluri repetate pentru deplasarea contingentelor ruseşti care acţionează în Moldova, în sprijinul celor române care apărau Bucureştiul.
Demersurile rămân fără rezultate consistente.
Dificultăţile generate de insuficienţa efectivelor face ca lansarea atacului principal împotriva trupelor inamice venite dinspre Dunăre, programat a se desfăşura la 29 noiembrie 1916, să fie amânat.
Cu toate acestea, în cele trei sectoare ostilităţile se deschid, luând aspectul luptelor izolate, dar intense.
Practic, zilele de 29 şi 30 noiembrie sunt folosite de ambele părţi pentru a se poziţiona pe aliniamentele de luptă.
La 1 decembrie 1916 românii obţin o serie de succese în toate sectoarele de operaţiuni, trupele inamice fiind respinse cu pierderi grele.
Un incident nefericit va influenţa mersul întregului curs al evenimentelor.
Unul dintre automobilele armatei române este capturat de forţele germane.
Aici se găsea întreaga corespondenţă dintre efectivele române angajate în luptă, precum şi toate ordinele de operaţiuni pe care acestea urmau să le îndeplinească.
Evenimentul influenţează strategia de acţiune a germanilor care-şi dau acum seama de adevăratele intenţii ale românilor, în special, în ceea ce priveşte mişcările de învăluire şi direcţia principală de atac.
Astfel, comandamentul german optează pentru varianta înaintării prin mijlocul dispozitivului român, încercând, prin intermediul superiorităţii numerice, să izoleze cele două grupări de forţe principale pentru a le anihila.
Armata a IX-a Germană intrând în Bucureşti pe 6 decembrie 1916 – foto – ro.wikipedia.org
Ziua de 2 decembrie 1916 aduce pentru români o serie de progrese în unele sectoare dar care nu sunt exploatate. Acestea sunt facilitate în mare măsură de manevrele de repoziţionare ale forţelor inamice în vederea executării noului plan.
Deznodământul se produce în dimineaţa zilei următoare, în toate sectoarele trupele române fiind atacate în mod concentric.
Până în dimineaţa zilei de 4 decembrie întreaga linie a Argeşului era în mâna inamicului, înregistrându-se astfel, înfrângerea armatei române şi înlăturarea oricărui obstacol pentru ocuparea Bucureştiului.
Impactul înfrângerii a fost unul devastator pentru forţele române, atât prin efectul demoralizator, cât şi prin pierderile semnificative suferite.
În acelaşi timp, conducerea politică, în frunte cu regele Ferdinand I, este forţat să se refugieze în nordul Moldovei.
articol preluat de pe enciclopediaromaniei.ro
16 noiembrie 1919 - S-a născut Mihai Rădulescu, muzician, victima a regimului comunist (d. 1959)
Mihai Rădulescu – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro
Mihai Rădulescu (16 noiembrie 1919, Italia – 31 octombrie 1959, închisoarea spital Văcărești) muzician.
Arestat în septembrie 1959, împreună cu alte zeci de persoane și implicat în ceea ce s-a numit in lotul ”Noica-Pillat”
A murit la Văcărești, în timpul anchetei, cu câteva zile înainte de a împlini 40 de ani.
Procesul Noica-Pillat a fost unul dintre cele mai celebre procese împotriva intelectualilor din anii 50, fiind soldat cu verdicte draconice.
A fost un proces fabricat, cu intenţia de a reduce la tăcere elita culturii care încă nu fusese distrusă şi de a înspăimânta pe eventualii curajoşi care nu voiau să se supună dogmelor realismului socialist şi izolării faţă de Occident.
cititi mai mult pe www.memorialsighet.ro
16 noiembrie 1920 - S-a încheiat revoluția din Rusia, începută în primăvara anului 1918.
16 noiembrie 1922 - S-a nascut José Saramago, scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel (d. 2010)
José Saramago - foto: ro.wikipedia.org
José Saramago (n. 16 noiembrie 1922, Azinhaga, Portugalia – d. 18 iunie 2010, Lanzarote, Insulele Canare, Spania), scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură.
16 noiembrie 1933 - Statele Unite si URSS au stabilit relatii diplomatice.
16 noiembrie 1938 - Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.
Acid lisergic dietilamid – foto: ro.wikipedia.org
Acidul lisergic dietilamid-25 ( din germană Lysergsäure-diethylamid LSD, de asemenea numit LSD-25) este un drog psihedelic semisintetic, ce aparține familiei de triptamine.
Probabil cel mai cunoscut și răspândit psihedelic, LSD-ul a fost folosit în principal ca un drog recreațional, un enteogen și o unealtă în ajutorul diverselor practici precum meditația, psihonautică, proiecte artistice și psihoterapie psihedelica.
Este sintetizat din acidul lisergic, derivat din cornul de secară, o ciupercă a grânelor, ce de obicei se regăsește pe secară.
Albert Hofmann (n. 11 ianuarie 1906 – d. 29 aprilie 2008) a fost om de ştiinţă elveţian, celebru pentru sintetizarea LSD (acidul lisergic dietilamid) – foto: ro.wikipedia.org
Chimistul elvețian Albert Hofmann sintetizează pentru prima oară această substanță în anul 1938 în cercetările lui privind „cornul secarei” cu scopul extragerii unei substanțe care să stimuleze circulația sanguină.
LSD cunoscut și sub denumirea comercială „Delysid” folosită de concernul farmaceutic Sandoz, era un preparat pentru tratamentul bolilor psihice și pentru scopuri de cercetare.
Efectul său halucinogen îl descoperă Hofmann prin întîmplare la data de 16 aprilie 1943 după ce probabil substanța s-a absorbit prin pielea cercetătorului.
El repetă acest proces la data de 19 Aprilie 1943 prin administrarea de 250 micrograme LSD corespunzînd azi (ca. 50 µg) LSD stabilind efectul halucinogen puternic.
Această dată este sărbătorită de fanii drogului ca „Ziua bicicletei”, deoarece Hofmann în ziua amintită fiind sub acțiunea drogului merge acasă cu bicicleta.
16 noiembrie 1944 - S-a născut Radu Nunweiller, fotbalist si antrenor român.
16 noiembrie 1945 - Constituirea UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. In timpul Conferintei de la Londra, a fost creata Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), institutie specializata a ONU, cu sediul la Paris.
La data de 16 noiembrie 1945 reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946. România a aderat la 27.07.1956.
foto preluat de pe www.unesco.org
UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, conform denumirii originale din engleză, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945.
Își are sediul în Paris, Franța, dar are și 73 de suboficii active în diverse țări ale lumii.
Constituția adoptată în Conferința de la Londra din noiembrie 1945 și aplicată începând cu 4 noiembrie 1946, a fost adoptată de cele 20 de state fondatoare (Regatul Unit, Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Africa de Sud, Australia, India, Mexic, Franța, Republica Dominicană, Turcia, Egipt, Norvegia, Canada, China, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Brazilia, Liban și Grecia).
Steagul UNESCO, inspirat de imaginea templului Parthenon din Atena, Grecia – foto: ro.wikipedia.org
UNESCO are 195 de state membre și 9 state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956. Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, după Carta Națiunilor Unite.
Una dintre misiunile UNESCO este cea de a menține o listă de locuri din patrimoniul mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, a căror conservare și salvare sunt importante pentru comunitatea mondială.
16 noiembrie 1948 - S-a născut Ion Cristoiu, ziarist si scriitor (n. comuna Gagesti, jud.Vrancea).
16 noiembrie 1957 - Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste din 64 de ţări. Se adoptă o declaraţie care condamnă “revizionismul” în general, iar în mod special “revizionismul” iugoslav.
16 noiembrie 1960 - Actorul american Clark Gable, supranumit “The King”, a incetat din viata la 59 de ani. (n. 01.02.1901).
William Clark Gable (poză publicitară circa 1940) – foto: ro.wikipedia.org
William Clark Gable (n. 1 februarie 1901 – d. 16 noiembrie 1960), unul din marii actori americani de film, cunoscut si ca The King of Hollywood (Regele Hollywood-ului) sau simplu The King (Regele).
A fost laureat al Premiului Oscar în anul 1934 . A rămas în istoria cinematografului mondial prin interpretarea rolului Rhett Butler din celebrul film “Pe aripile vântului”;
16 noiembrie 1965 - Sovieticii lansează de la baza Baikonur din Kazakhstan, sonda spațială Venera III.
Timbru poștal al URSS dedicat misiunii Venera 3 (1966) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Venera 3 ( în rusă Венера-3, care înseamnă Venus 3 ) a fost o sondă spațială din programul Venera , construită și lansată de Uniunea Sovietică pentru a explora suprafața planetei Venus. A fost lansată pe 16 noiembrie 1965, la ora 04:19 UTC , din Baikonur , Kazahstan , URSS. Sonda era formată dintr-o sondă de intrare, concepută să intre în atmosfera planetei Venus și să se parașuteze la suprafață, și o navă spațială purtătoare/de trecere, care transporta sonda de intrare pe Venus și servea și ca releu de comunicații pentru sonda de intrare.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
16 noiembrie 1967 - Zborul Aeroflot 2230 s-a prăbușit după decolarea de pe aeroportul Koltsovo din Rusia, ucigând toate cele 107 persoane aflate la bord.
Zborul Aeroflot 2230 a fost un zbor intern sovietic de pasageri de la Ekaterinburg (pe atunci Sverdlovsk) la Tașkent . Pe 16 noiembrie 1967, aeronava Ilyushin Il-18 care deservea zborul s-a prăbușit după decolare, ucigând toate cele 107 persoane la bord (inclusiv doisprezece copii). La acea vreme, a fost cel mai mortal accident aviatic din SFSR Rus și cel mai grav accident în care a fost implicat Il-18.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
16 noiembrie 1967 - S-a născut George Cristian Maior, politician român.
George Maior – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
George Cristian Maior (n. 16 noiembrie 1967, Cluj, România) este un diplomat și om politic român, fost senator din partea Partidului Social Democrat. Între octombrie 2006-ianuarie 2015 a îndeplinit funcția de director al Serviciului Român de Informații. Din 2015 până în 2021 a fost ambasadorul României în Statele Unite ale Americii. În prezent este ambasador al României în Regatul Hașemit al Iordaniei, preprezentându-și scrisorile de acreditare către regele Abdullah al II-lea la 1 septembrie 2021.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 noiembrie 1974 - Conferinta Alimentara Mondiala adopta Declaratia universala pentru eliminarea definitiva a foametei si malnutritiei, însusita si de Adunarea Generala a ONU din 17.12.1974.
16 noiembrie 1979 - Primul-ministru al Marii Britanii Margaret Thatcher, a dezvaluit ca Sir Anthony Blunt, un fost ofiţer din serviciile de securitate şi consilier personal de arta al Reginei, a fost ”al patrulea spion ” din grupul spionilor sovietici de la Cambridge”, alaturi de Guy Burgess, Donald Maclean şi “Kim” Philby.
Anthony Blunt a fost consilier de arta de a Reginei, până s-a pensionat in 1972.
Doamna Thatcher a arătat ca Blunt a mărturisit înca din 1964 activitatile sale de spionaj, insa în urma unui acord secret cu autoritatile statului, i-a fost acordata imunitate.
16 noiembrie 1979 - Se inaugurează primul tronson de metrou din București, parte a magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea și Timpuri Noi.
16 noiembrie 1979: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea – foto: ro.wikipedia.org
Lungimea liniei era de 8,63 kilomteri si avea 6 statii, intinzandu-se de-a lungul raului Dambovita.
Ideea realizarii unei retele de metrou in Bucuresti data din anii ’30 si ii apartinea inginerului Dimitrie Leonida, insa abia in 1975 aceasta a fost pusa in practica, prin stabilirea proiectantului si a constructorului (“Intreprinderea Metroul Bucuresti”).
La numai doi ani de la darea in folosinta a primului tronson, a fost inaugurat si al doilea de 10 kilometri lungime si cu 6 statii intre “Timpuri Noi” si “Republica”.
Reteaua a fost realizata in totalitate pe baza studiilor specialistilor romani si cu echipamente autohtone.
In prezent, transportul cu metroul este organizat pe patru linii principale (magistrale) cu o lungime operationala de peste 62 de kilometri si cu 45 de statii.
Pentru asigurarea transportului zilnic sunt puse in circulatie 50 de trenuri, numarul calatorilor intr-o zi lucratoare fiind de circa 350.000-400.000.
16 noiembrie 1988 - A fost adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale.
16 noiembrie 1988 - Benazir Bhutto este aleasă în funcţia de prim ministru al Pakistanului, pe care a deţinut-o în legislaturile 1988-1990 şi 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei ţări musulmane.
Benazir Bhutto - foto: ro.wikipedia.org
Benazir Bhutto (n. 21 iunie 1953, Karachi, provincia Sindh, Pakistan — d. 27 decembrie 2007, Rawalpindi, provincia Punjab) a fost din 1988 până în 1990 și din 1993 până în 1996 prim-ministru al Pakistanului.
După ce s-a reîntors din exil în octombrie 2007, a devenit liderul opoziției politice.
Pe 27 decembrie 2007 a devenit victima unui atentat sinucigaș cu bombă în cursul unei manifestații electorale. A fost prima femeie care a deținut funcția de premier într-un stat musulman.
16 noiembrie 1990 - Prin fuziunea Partidului Democrat al Muncii cu Partidul Socialist, a aparut in Romania Partidul Socialist al Muncii condus de Ilie Verdet.
16 noiembrie 1994 - Delegatia Permanenta a PDSR a hotarit ca Partidul Solidaritatii Sociale condus de Miron Mitrea sa fie asimilat de partidul de guvernamant.
Liderul lui a devenit membru PDSR, ulterior fiind numit in functia de vicepresedinte.
16 noiembrie 1994 - Helmut Kohl este învestit în funcţia de cancelar al Germaniei reunificate.
16 noiembrie 1997 - Fostul secretar general al ONU, Boutros Boutros- Ghali, a fost ales primul preşedinte al organizaţiei ţărilor francofone.
16 noiembrie 1998 - Primarul ales al Bucurestiului, Viorel Lis, a depus juramantul, dupa ce a fost validat definitiv si irevocabil in functia de primar general de catre Tribunalul Bucuresti.
16 noiembrie 1998 - Înființarea Ziarului Financiar
Logo utilizat pentru Ziarul Financiar – foto: ro.wikipedia.org
16 noiembrie 2000 - Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat o rezolutie initiata de Romania referitoare la colaborarea dintre ONU si OCEMN (Organizatia pentru Cooperare Economica in regiunea Marii Negre).
16 noiembrie 2000 - Bill Clinton devine primul preşedinte american care vizitează Vietnamul.
16 noiembrie 2000 - S-a stins din viata la 57 de ani criticul literar Laurentiu Ulici, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania intre anii 1995-2000; ( n.6.05.1943).
16 noiembrie 2001 - Celebrul alpinist roman Constantin Lacatusu a pornit, alaturi de americanul Michael Hodges, într–o expeditie în Antarctica, vizând escaladarea vârfului Mount Vinson (5 140m); expeditia, încheiata cu succes la 10.12.2001, facea parte din proiectul numit „Top 7” ce avea ca scop escaladarea celor mai înalte vârfuri de pe cele sapte continente.
Constantin Lăcătușu - foto: facebook.com
Constantin Lăcătușu (n. 21 februarie 1961, Piatra Neamț), alpinist, geolog și cameraman român, primul din România care a cucerit vârful Everest (8.848 m), la 17 mai 1995.
16 noiembrie 2001 - Are loc premiera primului film din seria de mare succes Harry Potter – ”Harry Potter şi piatra filozofală”.
16 noiembrie 2004 - Consilierul prezidenţial american pentru securitate, Condoleezza Rice, a fost numită oficial în funcţia de secretar de Stat, în locul lui Colin Powell.
Condoleezza Rice - foto: ro.wikipedia.org
Condoleezza Rice (născută la 14 noiembrie 1954 la Birmingham în Alabama), secretar de stat (ministru de externe SUA) al Statelor Unite ale Americii între ianuarie 2005 – ianuarie 2009.
16 noiembrie 2004 - Emite pentru prima oara Radio3Net, actualul post Radio Pittiş, (post al Societăţii Române de Radiodifuziune, continuator la postului Radio România Tineret).
radioromania.ro – foto: radioromania.ro
Este primul post public de radio din țară și din Europa care emite exclusiv pe Internet.
Situl Web al postului Radio 3Net Florian Pitis găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară, precum Festivalul de Muzica Folk „Folk You”, Festivalul de muzică tânără „Prometheus” și Festivalul „Delta Fest”.
Florian Pittiș - foto: mariaisopescu.ro
Florian Pittiș (n. 4 octombrie 1943, București – d. 5 august 2007, București), unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică folk ori realizator de emisiuni radio.
A scris texte pentru cântecele Andei Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și alții.
A fost de asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.
16 noiembrie 2006 - A murit Milton Friedman, economist american, laureat Nobel (n. 1912)
Milton Friedman - foto: ro.wikipedia.org
Milton Friedman (n. 31 iulie 1912 Brooklyn, New York – d. 16 noiembrie 2006, San Francisco), economist evreu-american, profesor de economie la Universitatea Chicago.
În 1976 a primit Premiul Nobel pentru Economie.
El este considerat reprezentantul principal al școlii din Chicago, al economiei de dreapta, de piață liberă.
16 noiembrie 2014 - Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.
16 noiembrie 2020 - La Ordinea Zilei
A SpaceX Falcon 9 rocket and Crew Dragon spacecraft lift off for the Crew-1 mission to the International Space Station. (Image credit: Joel Kowsky/NASA) – foto preluat de pe www.space.com