Articole

Justiția și politica: Miza dosarelor care zguduie partidele

/0 Comentarii/în /de /345 vizite

19 iunie 2026

 

Evenimentele seismice care au zguduit administrația locală în această săptămână readuc în atenția publică raportul fragil dintre justiția și politica din România. Suprapunerea unor decizii definitive și a unor anchete de răsunet cu momente-cheie din reconfigurarea puterii executive transformă analiza juridică într-o temă esențială pentru cetățenii care se întreabă Eu cu cine votez într-un peisaj politic profund fragmentat.

 

Faptele: Două decizii majore în puncte cheie ale administrației

​Miezul acestei crize este definit de două acțiuni juridice distincte, dar cu un impact politic sincronizat. Fiecare caz în parte aduce în prim-plan argumente tehnice din partea instituțiilor și replici de fond din partea celor vizați.

​1. Cazul Dominic Fritz (USR): Interdicția administrativă

​Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul primarului Timișoarei și președintelui USR împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI).

  • ​Acuzația ANI: Existența unui conflict de interese administrativ. În a doua zi de mandat, edilul a semnat o documentație tehnică (o dublură a unui referat aprobat de fostul primar) legată de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Beneficiarul colateral era un arhitect, coleg de partid, care împrumutase campania electorală a USR cu 25.000 de lei (sumă returnată ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă).
  • ​Consecința: Deși mandatul curent de primar nu încetează, decizia atrage o interdicție de a candida la orice funcție aleasă până în anul 2030.
  • ​Apărarea: Dominic Fritz cataloghează măsura drept o „sancțiune administrativă nedreaptă” pentru o semnătură birocratică lipsită de valoare juridică și a anunțat contestarea deciziei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

​2. Cazul Ciprian Ciucu (PNL): Ancheta penală în forță

​Direcția Națională Anticorupție (DNA) a efectuat percheziții la domiciliul primarului Sectorului 6 și prim-vicepreședintelui PNL, într-un dosar care vizează fapte de corupție.

  • ​Acuzația DNA: Dosarul vizează suspiciuni de luare de mită și condiționarea emiterii unor documentații de urbanism, în baza unor denunțuri legate de campania electorală de anul trecut.
  • ​Apărarea: Ciprian Ciucu se declară complet nevinovat și susține că anumite persoane s-au folosit de numele său pentru a pretinde sume de bani fără știrea lui. Acesta a catalogat dosarul drept o „tinichea de coadă” menită să-i blocheze activitatea, promițând însă colaborare deplină cu magistrații pentru a-și demonta acuzațiile.

 

Miza din culise: Războiul pentru Guvern și tabăra Bolojan

​Dincolo de dosarele strict administrative și penale, suprapunerea milimetrică a acestor acțiuni cu momentele de maximă negociere politică de la nivel înalt a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor.

​Atât Dominic Fritz, cât și Ciprian Ciucu reprezintă pilonii de bază din USR și PNL ai facțiunii fidele premierului interimar Ilie Bolojan. Loviturile primite de cei doi edili au loc exact în perioada premergătoare Congresului PNL și în plin conflict legat de învestirea unui nou guvern.

  • ​Ruptura din PNL: Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a provocat o desprindere în interiorul liberalilor. Gruparea pro-Veștea (condusă la nivel regional de lideri precum Hubert Thuma) se lovește de opoziția fermă a facțiunii Bolojan, din care Ciucu este singurul prim-vicepreședinte rămas fidel strategiei inițiale.
  • ​Problema majorității parlamentare: Pentru ca un executiv condus de Veștea să treacă de Parlament, acesta depinde direct de sprijinul Partidului Social Democrat (PSD) și, conform estimărilor, de voturile unor grupări suveraniste sau extremiste — o contradicție majoră față de promisiunile publice inițiale ale susținătorilor noului proiect de guvernare.

​În acest context, slăbirea simultană a lui Fritz și Ciucu este interpretată de o parte a eșichierului politic ca o tentativă de destructurare a opoziției interne din partide, menită să forțeze liberalii și useriștii să accepte noua formulă guvernamentală.

 

​Semnalele de alarmă ale societății civile: Anomalii și percepții

​Efectul combinat al acestor cazuri a provocat o reacție în lanț în rândul comunității juridice și al organizațiilor civice independente, care avertizează asupra unor proceduri profund atipice.

​Anomalia teritorială de la Tribunalul Ilfov: Avocații și specialiștii în drept (precum Dumitru Dobrev https://www.facebook.com/share/p/1HweXbMQzL/) au atras atenția asupra modului în care o instanță din Ilfov a judecat în timp record o cerere care viza deciziile interne ale conducerii centrale a PNL. Conform Codului de procedură civilă, competența teritorială aparținea exclusiv Tribunalului București, sediul partidului fiind pe Aleea Modrogan. Ignorarea acestei excepții de necompetență ridică suspiciuni majore de celeritate artificială.

 

​Vocile din societatea civilă și formatorii de opinie (precum Loredana Diacu https://www.facebook.com/share/p/1BVh73jwgv/ și Valeriu Nicolae https://www.facebook.com/share/p/1HEhoN25ZY/) subliniază că instrumentarea rapidă a dosarului lui Ciucu de către o secție specifică din DNA, coroborată cu scurgerea controlată în presă a sentinței lui Fritz înainte de pronunțarea oficială, seamănă mai mult cu o acțiune coordonată la ordin decât cu un act de justiție independentă. Riscul sistemic identificat este degradarea accelerată a democrației românești, prin transformarea magistraturii într-o forță care acționează în interesul unor grupuri de putere transpartinice strâns legate de zona serviciilor de informații.

https://www.facebook.com/share/1Dxifv6B97/

 

​Concluzie: Eu cu cine votez?

​Săptămâna aceasta a demonstrat că revolta a depășit bulele politice tradiționale. Mobilizarea civică generată sub sloganul „Când sună Lia, România onestă iese în stradă” și chemările la proteste în Piața Victoriei (https://www.facebook.com/share/1C91r2h5dV/) arată o stare de dezamăgire profundă și generalizată a electoratului pro-european, care observă o repetare simbolică a practicilor de control din trecut.

​Pentru alegătorul care încearcă să răspundă la întrebarea „Eu cu cine votez?”, peisajul din iunie 2026 devine un test de discernământ:

  • ​Pe de o parte, respectarea necondiționată a deciziilor justiției este fundamentul statului de drept, indiferent de numele sau funcția celui vizat.
  • ​Pe de altă parte, taxarea oportunității politice și a jocurilor de culise orchestrate prin instituții de forță devine o datorie cetățenească pentru a preveni capturarea totală a statului.

​Decizia finală nu se va mai lua în birourile unde se negociază majorități guvernamentale fragile, ci direct la urne, acolo unde electoratul va trebui să penalizeze fie corupția administrativă, fie utilizarea politică a cătușelor și a interdicțiilor.

Notă editorială: Sursele acestei analize

​Acest articol de analiză a fost realizat prin coroborarea unor date oficiale de interes public cu reacțiile la cald ale actorilor politici vizați și perspectivele oferite de reprezentanți marcanți ai societății civile din România:

  • ​Datele faptice brute: Informațiile oficiale privind decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în cazul raportului ANI și detaliile logistice privind perchezițiile și ancheta DNA au fost preluate din fluxurile de știri ale Agenției Naționale de Presă Agerpres. (https://agerpres.ro)
  • ​Declarațiile politice și apărările oficiale: Pozițiile de fond și argumentele tehnice aduse în discuție de edilii vizați au fost extrase direct din comunicatele publice și mesajele asumate de Ciprian Ciucu și Dominic Fritz.
  • ​Analiza civică și de percepție: Radiografia stării de spirit a electoratului pro-european, jocurile de culise din jurul formării noului guvern și paralelele sistemice au avut ca sursă opiniile independente publicate de jurnaliștii și activiștii civici Loredana Diacu și Valeriu Nicolae.
  • ​Expertiza juridică și procedurală: Semnalarea anomaliilor privind competența teritorială și celeritatea neobișnuită a deciziilor de la Tribunalul Ilfov s-a bazat pe analiza tehnică publicată de juristul Dumitru Dobrev.
  • ​Mobilizarea civică din stradă: Detaliile privind organizarea protestului din Piața Victoriei și manifestul atașat acestuia au fost preluate din convocarea oficială lansată de Diana Maria Voicu (reprezentantă a inițiativei cetățenești România).
  • ​Imaginea reprezentativă: Ilustrația conceptuală care însoțește acest articol a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, pe baza unui prompt editorial care reflectă metafora vizuală a tensiunii dintre instituțiile de justiție și culisele politice.

ANALIZĂ. Jocul de la Cotroceni: Este desemnarea lui Adrian Veștea soluția crizei de guvern sau doar o „boală lungă” cu final previzibil?

/0 Comentarii/în /de /269 vizite

15 iunie 2026

 

Desemnarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan a fost prezentată public ca o mutare strategică menită să deblocheze Executivul. Totuși, la o analiză la firul ierbii a culiselor politice, devine evident că această nominalizare nu reprezintă, în mod real, soluția crizei de guvern declanșate încă din luna mai prin moțiunea de cenzură a blocului PSD-AUR. Într-o reflecție acidă publicată în spațiul public, analistul Alexandru Cristian Surcel explică de ce mutarea de la Palatul Cotroceni pare mai degrabă o încercare forțată de a resuscita un plan inițial – înlocuirea lui Ilie Bolojan, dar păstrarea aceleiași coaliții fragile – și un mecanism de a amâna spectrul alegerilor anticipate.

​Resetarea contorului constituțional și frica de anticipate

​Una dintre cele mai importante nuanțe aduse în discuție de Surcel este de natură constituțională. Dacă guvernul propus anterior de Eugen Tomac ar fi mers la vot în Parlament și ar fi fost respins, Cabinetul Veștea ar fi reprezentat a doua tentativă oficială de învestitură. În caz de eșec, președintele Nicușor Dan ar fi fost pus direct în poziția constituțională de a contempla dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate—o opțiune pe care șeful statului a exclus-o categoric încă de la început.

​Prin retragerea mandatului de către Tomac înainte de vot, desemnarea lui Adrian Veștea devine, din punct de vedere juridic, prima încercare oficială din acest ciclu. Astfel, președintele îndepărtează temporar spectrul anticipatelor. Fără această presiune constituțională, parlamentarii nu mai au motivul suprem de a vota „pentru” doar din teama de a-și pierde mandatele proaspăt câștigate în decembrie 2024, alegeri ale căror costuri de campanie sunt încă neamortizate.

​Calculele majorității: Un guvern mult mai fragil decât Cabinetul Bolojan

​Chiar dacă Adrian Veștea pretinde că matematica sa dă cu plus și că se bazează pe o majoritate de peste 240 de voturi pentru învestitură, stabilitatea pe termen lung a unui astfel de executiv rămâne o iluzie.

​Analiza politică scoate la iveală o vulnerabilitate structurală majoră: dacă un lider puternic precum Ilie Bolojan, care avea în spate sprijinul unitar al PNL și o relație asumată cu USR, nu a reușit să mențină stabilitatea, un Cabinet Veștea va fi considerabil mai expus. În interiorul PNL, el este susținut în principal de aripa condusă de Hubert Thuma. Dinspre USR, singura voce care a lăsat loc de dialog a fost cea a lui Lucian Daniel Stanciu Viziteu, care este însă primar (la Bacău) și nu controlează voturile parlamentarilor din Legislativ. Având o bază de sprijin mult mai îngustă și contestată, un astfel de guvern va deveni o țintă sigură, fiind extrem de ușor de dărâmat la prima moțiune de cenzură.

​Capcana din 2028: De ce prelungirea haosului hrănește extremismul

​Concluzia analizei avertizează asupra unui paradox politic major, sintetizat prin celebra expresie „boală lungă, moarte sigură”. În loc să prelungească dihonia și instabilitatea în interiorul taberei declarate pro-europene și pro-occidentale, o soluție curajoasă—dar riscantă—ar fi tocmai acceptarea provocării lansate ipocrit de opoziție: organizarea alegerilor anticipate.

​Deși un scrutin anticipat ar propulsa AUR în fața PSD (partid catalogat drept un veritabil „cal troian” în cele 10 luni ale guvernării Bolojan), este extrem de puțin probabil ca vreo mișcare suveranistă să obțină pragul de 50% pentru a guverna singură. În schimb, dacă partidele democratice aleg să continue acest haos guvernamental, cu înțelegeri de culise și fracturi interne până în 2028, curentul extremist va acumula o nemulțumire populară atât de masivă încât, la termen, va obține o victorie zdrobitoare.

 

​Notă Editorială: Analiza prezentată în acest articol are la bază textul publicat de Alexandru Cristian Surcel pe pagina sa personală de Facebook, fiind adaptat și structurat în scop jurnalistic pentru a reflecta perspectivele din dezbaterea politică actuală. Imaginea reprezentativă a articolului este o ilustrație alegorică realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, pe baza conceptului și a elementelor tematice desprinse din această analiză.

​Credit foto: Redacția / Generat prin AI (sursă concept: Alexandru Cristian Surcel)

Nominalizarea lui Adrian Veștea aruncă în aer scena politică: Acuzații de trădere, fractură în PNL și alertă la USR și UDMR

/0 Comentarii/în /de /351 vizite

14 iunie 2026

 

O mutare care se dorea a fi o soluție de stabilitate politică a declanșat un adevărat cutremur în Parlament. Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna ca prim-ministru pe liberalul Adrian Veștea, în urma depunerii mandatului de către Eugen Tomac, a provocat o undă de șoc. Deși prezentată ca un pas spre un guvern politic pro-occidental, nominalizarea lui Adrian Veștea a transformat instantaneu aliații în adversari, scoțând la iveală o ruptură majoră în interiorul PNL și baricadarea celorlalte partide democratice în opoziție.

 

Ilie Bolojan denunță un „act ostil” și o tentativă de rupere a PNL

Reacția conducerii oficiale a PNL a fost extrem de dură. Președintele liberal, Ilie Bolojan, a declarat public că nici el, personal, și nici conducerea partidului nu au fost informați anterior despre această desemnare. Bolojan a catalogat mișcarea drept un „act ostil” și o încercare evidentă de scindare a PNL, un plan pe care susține că l-a intuit încă de la căderea guvernului precedent în interesul PSD.

„Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a avertizat Bolojan, anunțând convocarea de urgență a Biroului Politic Național (BPN) pentru o decizie oficială.

 

Războiul din culise: Tabăra pro-Veștea versus Tabăra Bolojan

În timp ce conducerea oficială a PNL respinge formula guvernamentală, în interiorul partidului s-a activat o puternică tabără anti-Bolojan. Aceasta face deja calcule intense pentru a trece guvernul în Parlament alături de PSD, UDMR și minorități.

Surse politice din jurul lui Veștea susțin că au asigurate suficiente voturi de la parlamentari liberali gata să riște excluderea din partid pentru a intra la guvernare: „Suntem suficienți, poate chiar și 30 de parlamentari, mai mulți decât cei din jurul lui Ilie Bolojan”.

În sprijinul premierului desemnat au ieșit deja public numeroși lideri și parlamentari PNL cu greutate, printre care Sorin Cîmpeanu, Ionuț Stroe, Monica Anisie, Răzvan Prișcă, Ion Iordache, George Scarlat, Alexandru Popa, Sebastian Rusu și Aneta Matei, aceștia invocând experiența administrativă de 30 de ani a lui Veștea și necesitatea deblocării crizei.

Însuși Adrian Veștea a afirmat optimist că deține asigurări pentru o majoritate confortabilă: „Sunt calcule făcute și am asigurări că vom avea peste 240 de voturi”.

 

UDMR, luată prin surprindere: „Nu vrem să facem parte dintr-un exercițiu de rupere a PNL”

Pentru ca noul guvern să fie învestit este nevoie de 233 de voturi. La o primă vedere, matematica arată simplu: un bloc format din PSD (127), minorități (17), neafiliați și grupurile de sprijin cumulează în jur de 224 de voturi. Pentru a atinge pragul, tabăra pro-Veștea ar avea nevoie de doar 9 voturi.

Totuși, această ecuație depinde vital de UDMR (31 de parlamentari), iar liderii Uniunii s-au declarat luați complet prin surprindere. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a dezvăluit că formațiunea sa nu a fost consultată deloc de președinte înainte de anunț.

În urma consiliului de conducere de duminică seară, senatorul Turos Lorand a explicat că UDMR nu a luat încă o decizie, așteptând clarificări de la premierul desemnat cu privire la programul de guvernare și majoritatea pe care contează:

„Trebuie să vedem ce dorește domnul Veștea (…). Dacă această nominalizare ar fi un exercițiu de rupere a PNL, noi nu dorim să facem parte din acest exercițiu. Ideal ar fi ca domnul Veștea să aibă susținerea PNL. Liberalii au un cuvânt important de spus în ceea ce se va întâmpla”, a subliniat Turos Lorand.

 

USR trece în opoziție și acuză o „guvernare Ciucă-Ciolacu sub alte nume”

De cealaltă parte, Biroul Național al USR a adoptat în unanimitate o rezoluție extrem de critică. Uniunea a taxat decizia drept o „trădare” și a anunțat că nu va susține în niciun caz Guvernul Veștea, rămânând consecventă refuzului de a colaborare cu PSD.

Liderii USR consideră că formula propusă nu este altceva decât „o guvernare Ciucă-Ciolacu sub alte nume”, care va duce la creșterea extremismului și la înrăutățirea nivelului de trai. În acest context, USR a anunțat declanșarea procedurilor pentru formarea oficială a unui pol reformist și pro-democrație în Parlament, menit să reprezinte electoratul de dreapta modern și să se opună atât extremismului, cât și unui „stat corupt”.

 

AUR cere alegeri anticipate și reclamă un „regim autoritar”

În ecuația acestei crize a intrat ferm și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Formațiunea condusă de George Simion a reacționat dur, considerând că mutările de la Cotroceni reprezintă o suspendare a democrației și a voinței poporului.

Pentru o privire de ansamblu asupra poziției exprimate de partid, redacția vă prezintă sinteza oficială a argumentelor AUR:

Sinteza Poziției AUR: „Soluția este întoarcerea la popor”

  • Suspendarea Democrației: AUR constată că democrația bazată pe alegeri, partide politice și voința poporului este practic suspendată în România începând cu decembrie 2024.

  • Criză Sporită de la Cotroceni: Statul român se află într-un moment de cumpănă. Propunerea intempestivă venită de la Palatul Cotroceni într-o dimineață de duminică, fără ca Adrian Veștea să fie propus oficial de vreun partid politic, nu face decât să adâncească instabilitatea.

  • Refuzul Subordonării și Calea Anticipatelor: Separația puterilor în stat înseamnă că Legislativul nu poate fi subordonat Președinției. Când sistemul se blochează, singura soluție constituțională o reprezintă alegerile anticipate. AUR anunță că va dialoga cu toate părțile implicate pentru a susține întoarcerea la popor.

  • Avertisment împotriva Regimurilor Personale: Partidul declară că nu va accepta ca nimeni în statul român să își creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau totalitare. Reprezentanții AUR afirmă cu tristețe că au avut dreptate: valorile europene sunt călcate în picioare tocmai de cei care pretind că le susțin cel mai vehement.

  • Loialitate fără Trădare: Pozițiile AUR rămân neschimbate, la fel și loialitatea față de electorat. Mesajul central este clar: România nu are nevoie de trădători, ci de consens, dialog și speranță.

 

Săptămâna care începe va fi decisivă. Votul oficial din forurile PNL, poziționarea finală a UDMR și baricadarea opoziției (USR și AUR) vor arăta dacă Adrian Veștea va reuși să strângă majoritatea necesară sau dacă România se îndreaptă spre o criză politică fără ieșire, marcată de implozia principalului partid de dreapta.

Notă Editorială: Pentru a asigura o informare corectă și echidistantă, redacția a inclus în acest articol toate pozițiile oficiale exprimate de actorii politici relevanți (PNL, USR, UDMR și AUR) în urma evenimentelor de duminică. Fotografia reprezentativă a articolului a fost realizată în timpul declarației oficiale de presă și este utilizată în scop jurnalistic, ilustrând momentul anunțului de la Palatul Cotroceni. Credit foto: Administrația Prezidențială (presidency.ro)

USR acuză PSD și AUR că blochează listarea companiilor de stat

/0 Comentarii/în /de /212 vizite

27 mai 2026

 

Listarea companiilor de stat a devenit subiectul unei dispute politice după ce USR a criticat dur proiectul legislativ susținut de PSD și AUR privind suspendarea procesului de listare la bursă a unor companii controlate de stat. Reprezentanții USR susțin că măsura afectează transparența, investițiile și modernizarea economiei românești, acuzând alianța PSD-AUR că protejează interesele politice și rețelele de influență din companiile publice.

Potrivit USR, proiectul de lege ar bloca pentru o perioadă semnificativă listarea unor companii importante la Bursa de Valori București, într-un moment în care România încearcă să atragă investiții și să își consolideze poziția pe piața regională de capital. Formațiunea susține că accesul companiilor de stat la bursă poate contribui la creșterea transparenței și la limitarea influenței politice asupra managementului acestora.

Reprezentanții partidului afirmă că listarea companiilor de stat presupune reguli mai stricte privind raportarea financiară, guvernanța corporativă și utilizarea banului public, ceea ce ar reduce posibilitatea menținerii unor structuri clientelare în interiorul companiilor controlate de stat.

USR consideră că suspendarea listărilor transmite un semnal negativ atât investitorilor, cât și partenerilor economici externi ai României. În opinia formațiunii, accesul companiilor românești pe piața de capital reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea economică și pentru creșterea competitivității.

Disputa privind listarea companiilor de stat are loc într-un context politic și economic mai larg, legat de reformele asumate de România în ceea ce privește transparența, eficiența administrării companiilor publice și atragerea investițiilor. Tema a generat dezbateri atât în zona politică, cât și în mediul economic, în special în ceea ce privește rolul statului în economie și modul de administrare a companiilor strategice.

USR susține că proiectul legislativ riscă să afecteze încrederea în procesul de reformă economică și să mențină un model de control politic asupra unor companii importante din economia românească. De cealaltă parte, susținătorii proiectului invocă necesitatea protejării intereselor strategice ale statului în sectoare considerate sensibile.

 

Notă editorială

Acest articol a fost realizat pe baza informațiilor publicate de USR.ro și are scop informativ și editorial.

Foto: imagine preluată de pe USR.ro.

Se stinge lumina în România? Dragoș Pătraru și Valeriu Nicolae despre criza politică de după moțiune

/0 Comentarii/în /de /323 vizite

06 mai 2026

 

Se stinge lumina în România? Întrebarea a fost punctul de plecare al unei discuții între Dragoș Pătraru și Valeriu Nicolae, în emisiunea „Dezacorduri de pace”, difuzată de TVR 1, după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan.

Discuția a pornit de la surpriza scorului cu care a trecut moțiunea: 281 de voturi. Pentru Valeriu Nicolae, numărul a arătat nu doar slăbiciunea negocierilor politice, ci și incapacitatea PNL de a-și controla propriile calcule parlamentare. Dragoș Pătraru a remarcat, la rândul său, diferența dintre ceea ce mulți oameni sperau să se întâmple și ceea ce era previzibil politic.

Unul dintre punctele centrale ale dialogului a fost tendința publicului de a confunda dorința cu realitatea. Înaintea moțiunii, o parte a publicului și a comentatorilor apropiați de tabăra pro-Bolojan mizau pe ideea că moțiunea nu va trece. Rezultatul final a arătat însă o altă realitate politică.

 

Între propagandă, autoiluzionare și calcule ratate

Valeriu Nicolae a vorbit despre existența mai multor propagande paralele: pro-Bolojan, pro-PSD, pro-AUR sau pro-Georgescu. În opinia sa, niciuna dintre ele nu ajută la înțelegerea lucidă a situației, ci mai degrabă îi împinge pe oameni să creadă ceea ce vor să audă.

Dragoș Pătraru a insistat asupra acestei forme de autoiluzionare colectivă: mulți aleg să vadă realitatea politică nu așa cum este, ci așa cum și-ar dori să fie. Moțiunea de cenzură a devenit astfel nu doar un eveniment parlamentar, ci și un test al capacității publicului de a judeca la rece.

 

Ilie Bolojan, între reformă și mitul salvatorului

Un alt fir important al discuției a fost figura lui Ilie Bolojan. Valeriu Nicolae a respins ideea transformării lui într-un „unic salvator”, amintind că Bolojan a fost mult timp parte a sistemului politic și a colaborat, în diferite etape, cu formule de putere asociate inclusiv PSD sau USL.

În același timp, cei doi au remarcat că Bolojan a făcut și lucruri importante, atât în administrația locală, cât și în perioada guvernării. Valeriu Nicolae a subliniat însă că reformele reale nu înseamnă doar reduceri de personal sau austeritate, ci reorganizare administrativă, colectare mai bună, combaterea corupției și ruperea dependențelor dintre stat, partide și contracte publice.

Un punct sensibil al discuției a fost ideea că Bolojan ar fi fost înlăturat pentru că „a aprins lumina” în zone de interese puternice. Potrivit lui Valeriu Nicolae, fostul premier s-a atins de domenii în care există interese consistente, inclusiv în zona energiei, imobiliarelor și a mass-media.

 

Nicușor Dan și problema leadershipului politic

O parte importantă a dialogului a vizat și reacția președintelui Nicușor Dan. Dragoș Pătraru și Valeriu Nicolae au criticat lipsa de energie politică și absența unui mesaj mai consistent după căderea guvernului.

Valeriu Nicolae a apreciat că Nicușor Dan este un om inteligent și cinstit, dar nu un politician capabil să construiască echipe, să transmită emoție sau să coaguleze sprijin. În opinia sa, președintele riscă să rămână izolat politic, fără susținere reală din partea PSD, PNL sau USR.

În acest context, discuția a ajuns și la posibilitatea ca Ilie Bolojan să se transforme, după această criză, din administrator eficient într-un politician cu profil național.

 

Predoiu, PSD și revenirea vechilor formule de putere

Cei doi au discutat și despre Cătălin Predoiu, văzut ca un posibil beneficiar al noii situații politice. Valeriu Nicolae a interpretat ieșirea rapidă a lui Predoiu după moțiune ca pe un semnal transmis către președinte și către o parte a PSD.

În același timp, analiza a insistat asupra faptului că o revenire la vechile formule PSD-PNL rămâne unul dintre scenariile cele mai probabile. Valeriu Nicolae a apreciat că, dincolo de declarațiile oficiale, logica politică poate împinge din nou partidele către o refacere a coaliției.

 

PSD, AUR și normalizarea extremismului

Unul dintre cele mai importante avertismente ale discuției a vizat efectele politice ale colaborării dintre PSD și AUR în jurul moțiunii. Dragoș Pătraru a atras atenția că un asemenea moment poate contribui la normalizarea extremismului.

Valeriu Nicolae a mers mai departe, spunând că România este împărțită între oameni care cred că nu mai au nimic de pierdut și oameni care cred că încă avem foarte multe de pierdut. În această ruptură socială se află una dintre marile vulnerabilități ale momentului.

 

Presa, corupția și instituțiile

Discuția a atins și tema libertății presei. Valeriu Nicolae a avertizat că presa independentă și jurnalismul sprijinit de oameni pot intra într-o perioadă dificilă, mai ales dacă România revine la practici similare celor din anii 2000, când presiunea economică și instituțională era folosită împotriva vocilor critice.

Au fost abordate și relațiile dintre politicieni, contractele cu statul, marile interese economice și vulnerabilitatea instituțiilor. În viziunea celor doi, problema României nu este doar corupția, ci și sistemul de relații dintre corupți, corupători și instituții slabe.

 

Criza ca oportunitate

În final, Valeriu Nicolae a spus că această criză poate avea și o parte bună: obligă partidele, președintele și electoratul să vadă mai clar cine unde se poziționează. În opinia sa, discursul lui Ilie Bolojan din Parlament a fost unul puternic și ar putea marca apariția unui politician cu potențial național.

Dragoș Pătraru a încheiat discuția într-o notă similară: chiar dacă momentul este tensionat, el poate deveni un punct de clarificare. Întrebarea rămâne dacă această clarificare va duce la reformă reală sau doar la o nouă rearanjare a vechilor formule de putere.

 

Discuția dintre Dragoș Pătraru și Valeriu Nicolae nu oferă certitudini, dar pune în ordine câteva dintre marile întrebări ale momentului: cât de reală a fost reforma, cine controlează de fapt partidele, cât de fragil este leadershipul politic și cât de mare este riscul normalizării extremismului.

Dincolo de nume și scenarii, miza rămâne aceeași: dacă România poate ieși din logica supraviețuirii politice de moment și poate construi instituții capabile să reziste intereselor de partid, propagandei și corupției sistemice.

 

Notă editorială:

Articolul de față este realizat pe baza emisiunii „Dezacorduri de pace”, difuzată de TVR 1 și publicată pe canalul oficial de YouTube al TVR.

Materialul reprezintă o sinteză editorială a principalelor idei discutate în cadrul emisiunii și nu reproduce integral conținutul video original.

Imaginea reprezentativă a articolului este utilizată sub forma unei capturi video cu scop informativ și ilustrativ.

Sursa video originală poate fi consultată pe canalul oficial al TVR.

Moțiunea împotriva României: Anatomia unei manipulări orchestrate de binomul PSD-AUR

/0 Comentarii/în /de /277 vizite

29 aprilie 2026

 

Dezbaterea politică actuală atinge un prag critic odată cu depunerea documentului intitulat Moțiunea împotriva României, un demers semnat de binomul PSD-AUR care ridică semne de întrebare majore asupra modului în care este gestionat interesul național. Dincolo de miza parlamentară imediată, această inițiativă scoate la iveală o strategie bazată pe alarmism și distorsionarea realității economice, forțând o discuție despre responsabilitatea actului politic în fața unor provocări de reformă structurală.

​Asistăm la un caz școală de manipulare a opiniei publice, unde fragmente de adevăr sunt îngropate sub straturi groase de teorii conspiraționiste. Este esențial să analizăm nu doar acuzațiile aduse, ci și istoricul celor care astăzi pozează în „salvatori” ai patrimoniului național, pentru a înțelege dacă miza este cu adevărat protejarea companiilor de stat sau pur și simplu generarea unui haos controlat în beneficiul unor alianțe politice conjuncturale.

Moțiunea împotriva României. Autori: PSD-AUR.

29 aprilie 2026

Oana Gheorghiu, prim vice-premier:

Cum se naște o manipulare? Iei un mic adevăr, adaugi câteva elemente unde părerile sunt ușor împărțite, iar apoi torni peste kilograme întregi de conspirații.

Prin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, fostul partid de guvernare PSD, astăzi aliat asumat al partidului extremist AUR, încearcă să transforme o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat într-o campanie de isterizare publică.

Este o tactică cinică și profund iresponsabilă. Vorbim despre politicieni care au făcut parte din guvernare, care au luat parte la toate discuțiile și la toate deciziile, dar care astăzi aleg să deformeze deliberat adevărul într-o strategie politică prin care condamnă România la haos și sărăcie.

Și cine s-a trezit astăzi să „apere” companiile românilor de la vânzarea către „străinii” cei răi care vor să ne invadeze țara?

PSD, care a privat Sidex Galați, cu prim-ministrul Adrian Năstase.

PSD, care a listat și privatizat Petrom, cu prim-ministrul Adrian Năstase.

PSD, care a privatizat Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, cu prim-ministru Adrian Năstase.

PSD, care a listat Nuclearelectrica, cu prim-ministru Victor Ponta.

PSD, care a listat Romgaz, cu prim-ministru Victor Ponta.

PSD, care a listat Electrica, cu prim-ministru Victor Ponta.

PSD, care a listat Hidroelectrica, cu prim-ministru Marcel Ciolacu.

AUR, cu Petrișor Peiu membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei.

AUR, cu Petrișor Peiu președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare.

AUR, cu Petrișor Peiu administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova.

Contrar aberațiilor din textul moțiunii, reforma companiilor de stat nu înseamnă lichidarea patrimoniului public. Nu înseamnă „cedarea controlului”. Nu înseamnă vânzare pe ascuns.

Reforma înseamnă, în primul rând, ca statul să devină un proprietar responsabil, care acționează în numele și în favoarea românilor, nu pentru beneficiile băieților deștepți care prăduiesc companiile de stat.

Ani la rând, statul a ținut în viață niște găuri negre ale banului public. Ce face azi PSD, împreună cu AUR, prin această moțiune de cenzură nu este o critică onestă a unei politici publice. Este o deformare cu premeditare a realității.

Sunt amestecate, în mod voit, companii foarte diferite, aflate în stadii diferite și în logici diferite: companii deja listate, companii analizate exploratoriu, companii aflate în procese de reformă, companii strategice, companii cu probleme structurale și chiar companii din industria de apărare.

Toate sunt puse laolaltă într-un ghiveci pentru a crea impresia unei operațiuni generale și netransparente împotriva bunului public.

Se intră apoi într-o altă etapă a manipulării: o analiză exploratorie sau o opțiune teoretică este prezentată ca și cum ar fi o decizie deja luată și executată. Cu alte cuvinte, scenarii, evaluări preliminare și instrumente posibile de piață sunt împachetate propagandistic drept fapte deja consumate. Nu vorbim aici de o interpretare greșită, ci o dezinformare conștientă asupra realității.

Un exemplu foarte clar este modul în care este prezentat mecanismul accelerated bookbuilding, ABB. În loc să fie explicat onest ca un instrument recunoscut al pieței de capital, el este tradus propagandistic drept „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou făcut unor cercuri obscure”. Este o încercare evidentă de a speria oamenii folosind termeni financiari scoși din context și reambalați politic.

La fel de iresponsabil este și modul în care se insinuează că orice discuție despre listare minoritară înseamnă automat pierderea controlului statului, sabotaj economic sau subminare națională. Între o analiză de oportunitate și o decizie efectivă este o distanță ca de la AUR până la valorile democratice europene. Tocmai această distincție elementară este ștearsă intenționat din spațiul public, pentru a face loc isteriei.

Vedem aceeași tehnică folosită și în cazul unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM. Sunt invocate nume puternice, cu încărcătură publică și emoțională, tocmai pentru a construi panică. Nu pentru a purta o discuție serioasă despre politica de proprietate a statului, despre rolul pieței de capital sau despre instrumentele prin care statul își poate întări disciplina corporativă.

Similar este atacată și Reforma 9 și este contestat orice temei procedural sau european, ca și cum simplul fapt că Guvernul analizează opțiuni și construiește instrumente de decizie ar fi, în sine, o vină.

Guvernarea responsabilă presupune să analizezi, să compari, să pregătești opțiuni, să clarifici roluri și să iei decizii în cunoștință de cauză. Și exact asta am făcut pe durata mandatului meu. Alternativa este ceea ce am avut ani de zile la rând: paralizie instituțională, băieți deștepți, ambiguitate și costuri pe care tot românii trebuie să le plătească.

Se insinuează și că mecanismele inter-ministeriale ar fi fost ocolite sau folosite netransparent. Și aici vedem aceeași metodă: procesul guvernamental de lucru e transformat într-o poveste conspiraționistă, pentru că PSD și AUR au nevoie de dramatizare emoțională, nu de argumente raționale.

Toate aceste acuzații sunt împinse până la insinuări personale, fără probe, fără fapte și fără responsabilitate. Când nu ai dovezi, înlocuiești dovada cu acuzații. Când nu poți combate serios o politică publică, încerci să compromiți omul care o susține.

Trebuie să avem dezbatere publică. Trebuie să avem critică. Trebuie să avem întrebări legitime. Dar toate acestea trebuie să se bazeze pe fapte, nu pe isterie. Pe documente, nu pe fantasme. Pe argumente, nu pe panică.

Moțiunea de cenzură PSD-AUR este un atac asupra României, bazat pe manipulare și știri false, menite să isterizeze opinia publică și să genereze alarmism în societate.

Este cu atât mai grav când această confuzie este întreținută de un partid care a fost la guvernare până alaltăieri, care știe foarte bine adevărul, care a luat parte la toate deciziile, dar care alege să sacrifice adevărul pentru o alianță conjuncturală cu extremismul politic.

România are nevoie de calm, de seriozitate și de adevăr. Nu de propagandă isterică. Nu de minciuni ambalate patriotic.

Și cu siguranță nu de știri false, livrate tocmai de către cei care, până ieri, au fost parte din aceeași guvernare.

Fac un apel către semnatarii acestei moțiuni: doamnelor și domnilor parlamentari, puneți interesul României și interesul românilor care v-au acordat încrederea lor mai presus decât interesul conducerii partidului.

Istoria îi va reține cu recunoștință pe cei care au salvat țara de la haos, nu pe cei care au împins-o către el.

 

Lecția ipocriziei și miza adevărului

​Analiza vicepremierului Ioana Gheorghiu pune degetul pe o rană deschisă a politicii dâmbovițene: memoria scurtă a alegătorului, exploatată cinic de cei care au semnat privatizările de ieri, dar astăzi strigă „nu ne vindem țara”. Documentul intitulat Moțiunea împotriva României nu este doar un act parlamentar, ci un test de rezistență a logicii în fața populismului.

​Este evident că reforma companiilor de stat este necesară pentru a opri scurgerile de bani publici către „băieții deștepți”, însă exact această transparentizare pare să fie miza atacului declanșat de PSD și AUR. Când argumentele economice sunt înlocuite de isterie, iar instrumentele financiare moderne sunt traduse ca „piață neagră”, singura victimă reală rămâne stabilitatea țării.

​Rămâne de văzut dacă Parlamentul va alege drumul rațiunii și al reformelor asumate sau dacă va ceda în fața unei manipulări care condamnă România la stagnare. Istoria, așa cum sublinia și vicepremierul, nu îi va reține pe cei care au generat zgomot, ci pe cei care au avut curajul să mențină direcția corectă într-un climat dominat de dezinformare.

Notă editorială:

Textul semnat de vicepremierul Oana Gheorghiu a fost preluat de pe pagina sa personală de Facebook. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Gemini (Google AI), în cadrul demersului nostru de analiză și actualizare a informațiilor de interes public.

Foto credit: Pagina oficială de Facebook a vicepremierului Oana Gheorghiu.

Game of Thrones: O nouă criză politică România și „genoflexiunile logice” de la București

/0 Comentarii/în /de /293 vizite

27 aprilie 2026

 

Actuala criză politică România pare să fi intrat într-un nou capitol de „Game of Thrones” local, unde strategiile de culise și alianțele de moment sfidează orice logică elementară a bunei guvernări. Într-o perioadă critică, în care țara are de îndeplinit jaloane vitale pentru finanțările europene și stabilitatea internațională, jocurile de putere par să treacă înaintea interesului național, lăsând în urmă un peisaj administrativ incert.

Alexandru Cristian Surcel analizează derapajele de discurs și tacticile contradictorii ale principalelor partide, punând sub lupă un paradox greu de explicat: cum poți retrage miniștrii, dar să păstrezi eșalonul doi în funcții? Cum poți promite susținerea PNRR, dar să provoci un interimat guvernamental exact în pragul termenelor limită? Vă invităm să parcurgeți o analiză tăioasă despre „flotările intelectuale” ale partidelor care, deși se declară inamici publici, ajung să colaboreze pentru dărâmararea stabilității guvernamentale.

GAME OF THRONES DE ROMÂNIA – FAZA PE GENOFLEXIUNI LOGICE

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto preluat de pe facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

27 aprilie 2026

Partidul Social Democrat (PSD) a declanșat criza politică și și-a retras miniștrii din guvern. Dar nu și secretarii de stat și prefecții. Pe care a promis că-i va retrage când va fi demis guvernul, deși din punct de vedere logic retragerea sprijinului politic pentru prim-ministru egal retragerea sprijinului politic pentru guvern egal retragerea tuturor reprezentanților din guvern, nu a doar a garniturii de miniștri.

Partidul Social Democrat (PSD) a promis președintelui Nicușor Dan, țării și poporului că va susține toate demersurile necesare pentru ca România să nu rateze finanțările din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență pentru refacerea de după blocajele din pandemie cu mulți bani de la Uniune Europeană), pe cele din SAFE (programul de înarmare și consolidare militară, inclusiv infrastructură, al Uniunii Europene, finanțat de aceasta, în contextul agravării tensiunilor internaționale și al trecerii la lumea multipolară, în care mai mulți doritori de a fi hegemoni își arată amenințător mușchii), precum și aderarea la OECD (Organizația de Dezvoltate și Cooperare Economică, un fel de club al țărilor civilizate, stabile și prospere, cele mai respectate și cele mai dorite de diverșii investitori și finanțatori). Apoi, tot PSD se grăbește să depună moțiune de cenzură, ceea ce , dacă ar fi adoptată de parlament, ar transforma guvernul existent într-un guvern interimar, cu puteri limitate, fix când e nevoie de un adevărat sprint juridic și administrativ pentru a nu se rata țintele.

Partidul Social Democrat (PSD) îi mai promite președintelui Nicușor Dan și întregii națiuni că niciodată nu va face o alianță sau coaliție de guvernare cu Alianța pentru Unirea Românilor – AUR. După care, chiar în dimineața asta, anunță că cele două partide vor redacta și vor depune împreună o moțiune de cenzură, ca să pice cât mai grabnic guvernul. Să vedeți acum flotări și genofexiuni logice ca să pretindă că să promovezi împreună cu un alt partid moțiune de cenzură nu înseamnă să te aliezi cu acel partid, că alianță ar fi doar dacă fac împreună un guvern.

Nu aș fi șocat ca, dacă pică guvernul, să văd valuri de sofisme, sucisme, răstălmăcisme, negarea negației și alte întoarceri ca la Ploiești prin care Partidul Social Democrat (PSD) să încerce să amețească lumea că nici dacă face coaliție de guvernare cu Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, nu înseamnă că sau aliat. În fond, așa cum PSD a fost cică aliat cu PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, dar i-a atacat în permanență, criticând public tot ceea ce conveneau în privat în cadrul coaliției, același PSD poate să nu fie aliat cu AUR, dar să formeze împreună guvernul și între să fie o dușmănie așa, numai flori și armonie.

Și mult parandărăt. Să nu uităm parandărătul.

Logică cât cuprinde însă și la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR! Partidul antisistem, care luptă el cu jecmănitorii interni și internaționali, cu globaliștii cei răi care au stricat paradisul național comunist al Ceaușeștilor, cu Uniunea Europeană care ne colonizează și cu multinaționalele care-și exportă profitul, cu toată ciocoimea coruptă din administrație și din vechile partide care s-a îmbogățit pe seama poporului! Și care ce face el acum? Moțiune de cenzură împreună cu Partidul Social Democrat (PSD), adică partidul nu partid sistem, ci partidul mama sistemului, care a guvernat cel mai mult în cei 36 de ani din 1989 încoace și care e direct responsabil de cea mai mare parte a jafului prin care au trecut și continuă să treacă România și românii.

Curat logic. Logică imbatabilă.

Analiza lui Alexandru Cristian Surcel nu este doar o critică a jocurilor politice actuale, ci un semnal de alarmă privind degradarea responsabilității în exercitarea puterii. Această criză politică România scoate la iveală un cinism periculos: folosirea structurilor administrative (secretari de stat, prefecți) ca pârghii de negociere, în timp ce obiectivele naționale majore, precum PNRR sau aderarea la OECD, sunt lăsate în plan secund.

Când logica este înlocuită de „sofisme și sucisme”, iar alianțele se fac și se desfac în funcție de oportunitatea de a dărâma, nu de a construi, singurul care pierde este cetățeanul. „Genoflexiunile logice” descrise mai sus sunt, în esență, dovezi ale lipsei de respect față de electorat și față de angajamentele externe ale țării.

Rămânem fideli principiului nostru: Monitorizăm puterea și cerem răspundere pe măsură. Într-o democrație sănătoasă, alianțele ar trebui să se bazeze pe valori și programe, nu pe „parandărăt” și strategii de supraviețuire politică. Este timpul ca logica bunului-simț să prevaleze în fața calculelor electorale de tip „Game of Thrones”.

Nota Editorială: Acest material reprezintă o adaptare a unei analize publicate de Alexandru Cristian Surcel. Opiniile exprimate aparțin autorului și sunt prezentate în cadrul platformei noastre ca parte a demersului de monitorizare civică a scenei politice din România.

Barbu Mateescu: Analiza prăbușirii PSD-PNL și ce ne așteaptă la votul din 2028

/0 Comentarii/în /de /286 vizite

4 aprilie 2026

 

Barbu Mateescu: Analiza prăbușirii PSD-PNL și ce ne așteaptă la votul din 2028

 

Cutremurul care schimbă harta politică

​Alegerile recente au demonstrat un adevăr crunt pentru partidele tradiționale: „Sistemul” nu mai are controlul absolut asupra minților alegătorilor. Într-o analiză de excepție în cadrul podcastului Comunitatea Liberală 1848, sociologul Barbu Mateescu oferă o radiografie chirurgicală a modului în care electoratul român se transformă radical.

​Pentru rubrica „Eu cu cine votez?”, am extras principalele teze ale lui Barbu Mateescu, care ne arată că până în 2028, scena politică ar putea deveni de nerecunoscut.

​ Urmărește Analiza Completă:

​Miezul Problemei: De ce se prăbușesc coloșii PSD și PNL?

​Conform analizei lui Barbu Mateescu, ne aflăm în fața unui fenomen de eroziune ireversibilă. Iată punctele cheie care vor defini votul tău în viitorul apropiat:

  1. ​Eșecul „Sistemului” în fața emoției: Deși PSD și PNL au controlat resursele și televiziunile, nu au reușit să își trimită candidații în turul doi la prezidențiale. Sociologul explică faptul că alegătorul „antisistem” nu caută neapărat soluții economice, ci recunoaștere emoțională și pedepsirea celor care au ignorat nevoile de bază.
  2. ​Schimbarea generațională: Tinerii care intră acum în bazinul electoral (generația TikTok și noile cohorte de votanți) nu mai au nicio conexiune cu structurile vechi de partid. Aceștia migrează natural către forțe noi (precum Partidul Sens sau POT), care vor crește organic până în 2028.
  3. ​Scenariul 2032 – Fuziunea Disperării: Mateescu lansează o ipoteză îndrăzneață: pentru a supraviețui, PSD și PNL ar putea fi forțate să fuzioneze sau să facă o alianță permanentă, murind practic împreună ca branduri politice, în timp ce polul suveranist ar putea absorbi structurile locale (primarii).

​„Eu cu cine votez?” – Puterea de a înțelege viitorul

​Votul nu mai este despre „stânga” sau „dreapta”. Barbu Mateescu ne arată că miza următoarelor cicluri electorale va fi supraviețuirea democrației liberale în fața unui val de furie autentică. Alegătorul USR, cel al partidelor noi sau cel al polului suveranist, toți caută un singur lucru: relevanța.

​Concluzie: Dincolo de buletinul de vot

​Lecția oferită de Barbu Mateescu este clară: partidele care nu reușesc să comunice dincolo de propria „bulă” și care ignoră realitatea socială a României profunde sunt condamnate la dispariție.

​La Uniți Schimbăm, credem că un vot informat înseamnă înțelegerea acestor mecanisme sociologice. Viitorul nu se mai scrie în birourile de partid, ci în modul în care noile generații vor alege să sancționeze aroganța puterii.

Nota Editorială: Acest material reprezintă o sinteză și o interpretare a discuției din podcastul „Comunitatea Liberală 1848”. Platforma Uniți Schimbăm își propune să ofere perspective diverse pentru a ajuta cetățenii să navigheze prin complexitatea peisajului politic românesc. Analiza și structura textului au fost realizate cu sprijinul Gemini AI.

Foto: captură video

22 februarie 2025 – Protest anunţat de Călin Georgescu, AUR şi POT

/0 Comentarii/în , /de /649 vizite

22 februarie 2025 – Ziua marelui protest anunţat de Călin Georgescu, AUR şi POT / CG a apărut în cârje flancat de bodyguarzi

foto si articol preluate de pe epochtimes-romania.com

 

22 februarie 2025 – Protest anunţat de Călin Georgescu, AUR şi POT

 

Susţinătorii lui Călin Georgescu s-au strâns în Piaţa Constituţiei, unde au scandat “CCR o mizerie” şi “Georgescu preşedinte“.

În piaţă a fost instalat un ecran mare pe care au rulat videoclipuri cu CG, iar în varii puncte au fost instalate măsuţe unde s-au strâns semnături.

O parte dintre oameni au fost aduşi cu autocarele AUR din ţară.

Pe unele dintre autocare sunt lipite afişe cu faţa lui CG şi pot fi văzute, de asemenea, maşini şi dube aparţinând partidului POT (asociat cu CG).

De altfel, membrii POT umblă prin mulţime pentru a strânge semnături pentru CG.

La un moment dat, Călin Georgescu şi-a făcut apariţia în piaţă, mergând în cârje, înconjurat de numeroşi bodyguarzi.

Mulţimea s-a îmbrâncit literalmente să ajungă aproape de el, inclusiv oameni bătrâni, oameni cu copii mici în braţe, care riscau să fie striviţi.

Cu greu au putut fi scoşi din mulţime cei cu copii mici.

În pofida înghesuielii, oamenii nu s-au putut apropia prea tare de CG, acesta fiind flancat de bodyguarzi şi de voluntari îmbrăcaţi în haine de daci sau de ciobani, care s-au oferit ad-hoc.

Unii dintre ei aveau toiege sau chiar bâte şi împingeau mulţimea ca să îi facă loc lui Georgescu să ajungă până la o scenă improvizată în piaţă, pe care a urcat şi de pe care vorbeşte fără ca nimeni să audă nimic, pentru că nu merge bine sonorizarea.

Lumea era înnebunită să îl vadă pe CG, strigă “Georgescu, te iubim!“, unii dintre cei prezenţi chiar au vărsat lacrimi de emoţie.

Reporterul Epoch Times a auzit femei spunând: “Domnului preşedinte probabil că îi este frică, fiindcă toţi îl iubim atât de mult şi vrem să îl atingem.”

cititi mai mult pe epochtimes-romania.com

(video) Companie fără angajaţi, cu licenţă de explorare a resurselor de aur şi argint din Geamăna, Alba

/0 Comentarii/în /de /1.692 vizite

Geamăna, Alba
foto si articol – stiri.tvr.ro
06 august 2015

Administratorul firmei înfiinţate în urmă cu 4 ani este chiar preşedintele filialei din Costineşti a PSD. Zona concesionată se află într-o regiune unde ani la rând s-a exploatat cupru. Acolo a rămas un dezastru, iar localnicii nu vor să audă de noi exploatări.

Firma care va căuta aur la Geamăna, în Alba, are sediul în centrul Devei. Chiar în clădirea Minvest, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului.

Societatea a primit licenţă de concesiune de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale chiar la începutul lunii. Susţine că nu are nevoie de angajaţi pentru că a subcontractat lucrările unor firme specializate.

Firma va căuta aur şi argint într-un perimetru de 7 km pătraţi din Munţii Apuseni, într-o zonă distrusă de exploatările de cupru.

Autorităţile locale au primit deja primele documente care anunţă începerea explorărilor.

În România nu a mai fost extras niciun gram de aur de 8 ani. Toate minele de aur au fost închise înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/