Extinderea conductei de gaz Iaşi-Ungheni până la Chişinău va costa 110-150 milioane de euro
independent.md
Extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport, potrivit estimărilor preliminare prezentate într-un document oficial.
Gazoductul Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august a anului trecut şi a fost construit cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti.
Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Compania națională română Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.
Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, se menţionează în document.
Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului până în Chişinău.
Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani.
Republica Moldova (fără Transnistria) consumă aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia.
Deocamdată, livrările de gaze românești către Republica Moldova nu au început, din cauza mai multor probleme invocate de către autoritățile de la Chișinău.
articol preluat de pe http://independent.md/
Daniel Fenechiu isi face partid – video
Comunicat de presă
Astazi, 26 februarie 2015, la Palatul Parlamentului, a avut loc conferinta de presa in care Comitetul de intiativa al PND format din 19 persoane dintre care 8 deputati si 11 tineri sub 35 de ani, a prezentat, la exact o luna de a declansarea campaniei de semnaturi de sustinere pentru infiintarea Partidului National Democat, rezultatul acestei campanii cat si principiile fondatoare ale PND.
Astfel, PND a strans in cele 30 de zile, prin amabilitatea sustinatorilor sai, peste 32.000 de semnaturi care urmeaza a fi depuse la Tribunalul Bucuresti impreuna cu restul de acte ce formeaza dosarul de inregistrare al PND, Luni, 2 martie 2015, la orele 10:00.
Deasemenea, in spiritul transparentei pe care si-o propune PND, domnul Deputat Daniel Fenechiu, liderul PND, a anuntat ca toate documentele partidului sunt postate spre studiul publicului pe site-urile de socializare cat si pe site-ul partidului www.pndonline.eu.
In cadrul conferintei au luat cuvantul deputatii membri fondatori: Daniel Fenechiu, Liliana Minca, Stefan Burlacu, Stefan Dalca, Mihai Deaconu si Gabriela Anghel care au vorbit despre principiile fondatoare ale PND, principii care vor sta la baza unui partid simplu, corect si serios pentru care integritatea oamenilor care il formeaza va fi principalul atu.
„Studiind politica ultimilor 25 de ani am realizat ca problema Romaniei nu o constituie partidele politice, ci calitatea oamenilor care le compun. In acest sens PND va avea un cuvant greu de spus, caci va tria la sange tot ce inseamna candidat care se va afla pe listele sale. Candidatul PND va fi un om in primul rand integru, fara probleme penale, competent, onest, cu un proiect serios si realist si, nu in ultimul rand, cu respect fata de electorat si fata de institutiile statului. Aceasta ne propunem sa facem din PND, un exemplu de corectitudine, competenta si valoare pentru Romania, un etalon pentru clasa politica, o arma indreptata catre toti aceia care nu isi respecta promisiunile electorale si care risipesc banul public” a spus liderul PND, deputatul Daniel Fenechiu.
Departamenul de comunicare PND
articol preluat de pe https://www.facebook.com/lolagabriela
Vlahii din Valea Timocului trăiesc precum indienii din America. Sârbii au înființat o națiune artificială care nu are nicio legătură cu România
romaniabreakingnews.ro
Rezolvarea problemei vlahilor din Valea Timocului stă în mâinile comunităților de acolo. Ei trebuie să decidă ce vor să fie și ce vor să facă pe viitor. Atât România cât și Serbia așteaptă ca românii și vlahii din Timoc să își hotărească soarta.
Membrii organizației Inițiativa Românilor din Serbia, una din numeroasele asociații ale românilor din Valea Timocului, s-a adunat, sâmbătă, în orășelul Donji Milanovac, de pe malul Dunării, pentru a pune la cale viitoarele alegeri pentru consiliile naționale ale minorității naționale din Serbia.
Românii din Timoc au posibilitatea, pentru prima dată să își trimită reprezentanți în Consiliul Național al Minorităților Naționale a Românilor din Serbia, nu pe listele așa zisei minorități a vlahilor.
Rezolvarea problemelor vlahilor din Timoc este însă departe de fi avut loc. Asta și din cauza dezbinării și a intereselor personale ale locuitorilor din regiune. “Ne-am dat mâinile pentru poziționarea noastră la alegerile din toamnă. Să lăsăm interesele personale. Singurul calcul care trebuie să existe este neamul nostru românesc.
În Timoc suntem două minorități diferite. După alegeri vrem să facem un protocol de colaborare, pentru că este vorba de neamul nostru. Vrem să ne apropiem de ei, să le spunem să nu mai existe consiliul vlah, ci doar unul românesc. Ei spun că țara lor mamă este Serbia”, a spus Bojan Barbucici, președintele Inițiativei Românilor din Serbia.
Se spune că Serbia nu respectă drepturile românilor din Timoc, unde nu au biserică, școli sau presă în limba lor. Cum se explică însă că aceeași țară conferă toate drepturile pentru românii din Vojvodina: limba română poate fi utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presă românească serioasă, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română.
Explicația nu este simplă! „Nu știm câți dintre vlahi se declară români” În Valea Timocului trăiesc, pe lângă sârbi, vlahi care consideră că fac parte din etnia vlahă, ca urmași ai populației autohtone romanizate, vlahi care spun că țara „mamă” este România, și mai sunt și etnicii români. Cu toții au zeci de organizații și asociații, fiecare oraș și fiecare sat are reprezentatul său. Categoric, nu se înțeleg între ei.
Cei care spun că fac parte din etnia vlahă susțin apartenența la Serbia, scriu cu litere chirilice și merg la biserica ortodoxă sârbă. Vlahii români sunt apropiați României.
Organizația principală a lor se numește Consiliul Național al Vlahilor din Serbia. Românii din Timoc nu au avut până acum doi ani nicio organizație. Dar și-au făcut recent una și au denumit-o Consiliul Național al Românilor din Serbia. “Nu putem să știm câți români sunt în Timoc.
Nu știm câți dintre vlahi se declară români. Câți dintre ei își declară apartanența pentru diverse interese. Una dintre soluții ar putea să fie oferirea de dublă cetățenie de către România. Numai așa puteam avea șansa să facem o identificare reală. Problema noastră este legată de identificare.
La Zajecar se află Felix Romuliana, unul din cele mai mari temple din timpul romanilor
Politicienii sârbi spun că oamenii se pot declara români, nu au nimic împotriva lor. Constituția Serbiei spune că poate să se declare fiecare cum vrea. Numărul românilor din Timoc este mai mare decât se spune”, a declarat Bojan Barbucici. Acesta susține că numeroși vlahi care nu se consideră români beneficiază pe nedrept de burse de studii și diverse avantaje pe considerentul că pentru România vlahii sunt egali cu românii. “Am să ridic și problema cu bursele obținute în România. Dacă ești sârbi mergi la bugetul sârbesc. Ești român de orgine, te declari că ești român și poți să capeți bursa din România. Altfel nu ai dreptul să ceri bursă de la români”, a mai spus Barbucici.
Bojan Barbucici susține că vlahii din Timoc trăiesc ca indienii din rezervațiile din America. “Suntem ca niște indieni din America, conservați într-o rezervație. Am rămas la nivelul de acum 200 de ani.
Bojan Barbucici, liderul Inițiativei Românilor din Timoc
cititi mai mult pe http://romaniabreakingnews.ro/