NATO şi Rusia au desfăşurat exerciţii militare la graniţa Estoniei
Andrei Popescu – epochtimes-romania.com
Trupele ruseşti şi ale NATO au participat miercuri la exerciţii militare concurente de ambele părţi ale graniţei Estoniei, întărind temerile că micul stat baltic ar putea fi următoarea ţintă a ambiţiilor teritoriale ale Kremlinului, susţine The Telegraph.
Forţele NATO au desfăşurat un spectacol de forţă la câţiva paşi de graniţa estoniană cu Rusia, folosind transportoare blindate, tancuri şi 1.300 de soldaţi estonieni, participând cu toţii la o paradă militară. Parada, care a inclus şi 100 de soldaţi din Marea Britanie şi din alte naţiuni europene, a avut loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei Estoniei, la doar o zi după ce premierul britanic David Cameron a avertizat că statele baltice ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei într-un scenariu similar anexării Crimeei.
Parada a avut loc în oraşul estonian de frontieră Narva, unde majoritatea rezidenţilor sunt etnici ruşi. Alegerea locaţiei a fost un avertisment pentru Moscova, care priveşte comunitatea rusă de acolo drept dovadă clară că Estonia face parte din “ograda” Rusiei.
Kremlinul a răspuns cu propriul său exerciţiu militar, trimiţând 2.000 de paraşutişti în regiunea vestică rusească Pskov, care se învecinează cu Estonia şi Letonia. De la începerea crizei din estul Ucrainei, Rusia a organizat o serie de exerciţii militare care i-au alarmat atât pe vecinii săi, cât şi pe cei din Occident.
“Este o surpriză neplăcută să aflăm că au loc aceste exerciţii militare, dar nu este ceva de care să fim îngrijoraţi”, a declarat Normunds Stafeckis, purtător de cuvânt la Ministerul leton al Apărării, pentru AFP. “Totuşi, când o divizie aeropurtată şi elicoptere de atac operează în apropierea graniţei este neplăcut”, a continuat acesta.
Exerciţiile militare au loc în contextul unor aprinse discuţii politice în Marea Britanie cu privire la modul în care ar trebui să se răspundă la acţiunile Rusiei. Astfel, premierul britanic David Cameron a declarat că ţara sa va trimite 75 de instructori militari în Ucraina pentru a ajuta la pregătirea soldaţilor ucraineni.
“Pe parcursul lunii viitoare, vom desfăşura personal britanic pentru a oferi consiliere şi asistenţă în ceea ce priveşte pregătirea, de la informaţii tactice la logistică şi asistenţă medicală. De asemenea, dezvoltăm un program de pregătire a infanteriştilor împreună cu Ucraina pentru a îmbunătăţi durabilitatea forţelor ei”, a declarat premierul britanic.
În acelaşi timp, ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a declarat în urmă cu câteva zile că există un pericol real şi iminent ca Rusia să încerce să destabilizeze statele baltice membre ale NATO (Estonia, Letonia şi Lituania), adăugând că alianţa militară vestică ar trebui să se pregătească pentru o posibilă agresiune armată rusească.
Fallon a mai declarat că prin presiunea exercitată în zona Baltică – dând ca exemplu desele incursiuni ale aviaţiei militare ruse în spaţiul aerian european – Rusia încearcă să testeze capacitatea de reacţie a NATO.
La rândul său, Rory Stewart, preşedintele Comitetului de Apărare din cadrul Camerei Comunelor a Marii Britanii, a declarat că ar fi o greşeală imensă ca bugetul alocat armatei britanice să nu ajungă la 2%, un obiectiv propus de NATO în acest sector, conform The Telegraph.
Unii oficiali britanici consideră că invazia continuă a Rusiei în estul Ucrainei arată că bugetul militar trebuie să fie menţinut la un nivel ridicat pentru a transmite un mesaj “simbolic” preşedintelui rus Vladimir Putin.
Între timp, un ziar rusesc a susţinut că a descoperit un document secret de strategie care recomanda Kremlinului să divizeze Ucraina şi să absoarbă regiunile ucrainene pro-ruse chiar înainte ca fostul preşedinte ucrainean să fi fugit din ţară în timpul protestelor pro-europene care au zguduit Kievul în 2014.
Novaya Gazeta a susţinut că “planul” pentru anexarea Crimeei a fost transmis administraţiei prezidenţiale a lui Putin în perioada 4-12 februarie 2014, cu cel puţin cu 10 zile înainte ca Viktor Ianukovici, pe atunci liderul Ucrainei, să găsească refugiu în Rusia.
Ziarul a publicat părţi ale documentului, care cerea Kremlinului să “se joace cu ambiţiile centrifuge ale diferitelor regiuni ale Ucrainei, cu scopul de a iniţia, într-o formă sau alta, alăturarea zonelor estice ale ţării la Rusia”.
De asemenea, documentul susţine că Uniunea Europeană doreşte să preia controlul asupra Ucrainei şi că Rusia trebuie să intervină în intriga geopolitică a comunităţii europene pentru a menţine un oarecare control asupra gazoductelor ce trec prin Ucraina şi pentru a evita pierderile pe pieţele energetice din Europa centrală şi de sud.
Novaya Gazeta bănuieşte că documentul a fost pregătit cu ajutorul lui Konstantin Malofeiev, un binecunoscut om de afaceri pro-Kremlin care are legături cu rebelii pro-ruşi din Ucraina, deşi acesta a negat orice implicare.
Mai mult, exerciţiile militare de miercuri ale Rusiei şi NATO au loc pe fondul unui acord de pace firav în estul Ucrainei, unde rebelii pro-ruşi se luptă din aprilie 2014 cu trupele guvernamentale.
În ciuda semnării acordului de pace de la Minsk în 12 februarie, paramilitarii susţinuţi de Rusia şi-au continuat asalturile asupra poziţiilor ucrainene şi au ocupat oraşul strategic Debalţevo.
Miercuri, armata ucraineană a declarat că nu a suferit nicio pierdere în 24 de ore pentru prima dată în câteva săptămâni, existând mici speranţe că acordul de pace va rezista până la urmă.
Dar, în mod contradictoriu, există mari temeri că rebelii separatişti au luat în vizor oraşul port Mariupol, a cărui ocupare ar putea duce la crearea unei punţi de legătură între Crimeea, pe care Moscova a anexat-o unilateral în martie 2014, şi Rusia continentală. Pentru realizarea acelui lucru ar fi nevoie ca forţele rebele să ocupe mai întâi Mariupol şi apoi să se deplaseze înspre vest, cu aproximativ 300 km către Crimeea, moment în care rebelii vor întâlni cel mai probabil o rezistenţă puternică din partea armatei ucrainene şi a grupurilor partizane înarmate care se pregătesc pentru război, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina în perioada 1998-2000.
S-ar putea, totuşi, ca Rusia să nu susţină o astfel de mişcare îndrăzneaţă, fiind conştientă de riscurile şi obligaţiile implicate. “Cred că ruşii înţeleg că a merge dincolo de punctul în care se află acum înseamnă că vor fi costuri suplimentare, atât în ceea ce priveşte pierderile ruseşti cât şi în privinţa reacţiei internaţionale mai dure”, a continuat Pifer.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
Zeci de angajaţi ai Institutului Cantacuzino au protestat în curtea unităţii. Directorul a demisionat
de Elvira Gheorghita – Mediafax
Zeci de angajaţi ai Institutului Cantacuzino s-au adunat, miercuri, în curtea unităţii, pentru a protesta, întrucât au primit doar 39 la sută din lichidarea pentru luna decembrie, iar directorul Adrian Onu a demisionat, motivând că autorităţile nu fac niciun efort să rezolve situaţia.
“Am primit doar 39 la sută din lichidarea pe decembrie, şi de luna ianuarie nici nu poate fi vorba. În pofida memorandumului interministerial, soarta institutului rămâne aceeaşi. Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, dar nici această schimbare nu ne-a rezolvat problema,” a declarat, agenţiei MEDIAFAX, liderul de sindicat al institutului, Monica Bălteanu.
Directorul Institutului Cantacuzino, Adrian Onu, a demisionat la începutul săptămânii, motivând că nu a fost ajutat de autorităţi ca să “pună institutul pe linia de plutire”.
“Situaţia de la Cantacuzino nu depinde numai de Ministerul Educaţiei, ci de întreg Guvernul. Dacă avem conturile blocate, ce putem face? Nu am avut susţinere ca să repunem în funcţiune institutul. Trebuie mai întâi să-l ţinem pe linia de plutire şi apoi să vorbim de dezvoltarea lui”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Onu.
Angajaţii sunt decişi să protesteze până când situaţia va fi rezolvată, până acum fiind vorba doar de promisiuni neonorate.
“Vom continua protestele. Nu mai avem nicio speranţă”, a spus una dintre angajate.
În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.
Institutul Cantacuzino a fost trecut, în octombrie 2014, în coordonarea Ministerului Educaţiei, până atunci fiind la Ministerul Sănătăţii.
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.
Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.
În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme.
Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.
În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/zeci-de-angajati-ai-institutului-cantacuzino-protesteaza-in-curtea-unitatii-directorul-a-demisionat-13889522
Liberalii i-au pus gând rău lui Ciorbea. Se pregăteşte debarcarea “Avocatului de casă al PSD”
Andrei Pricopie – epochtimes-romania.com
Zilele lui Victor Ciorbea, intens contestatul Avocat al Poporului, par numărate. Pentru că este singurul în măsură să sesizeze Curţii Constituţionale eventualele nereguli legate de ordonanţele de urgenţă emise pe bandă rulantă de Guvernul Ponta, dar nu face acest lucru aproape niciodată, grupul parlamentar PNL din Camera Deputaţilor au început demersurile de demitere a acestuia.
Anunţul a fost făcut joi de deputatul PNL Mircea Toader, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat şi colegii săi Ludovic Orban şi Cristina Pocora.
“PNL va promova şi va începe demersurile pentru demiterea acestui Avocat al Poporului care se numeşte Victor Ciorbea, care nu a urmărit decât interesele personale în această funcţie pe care o are. Procedura este parlamentară şi noi o vom promova în conformitate cu legea”, a precizat Mircea Toader, potrivit Agerpres.
La rândul său, liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, a subliniat faptul că motivele pentru care liberalii au decis să iniţieze această procedură sunt foarte simple şi foarte clare:
“Există multe acte normative, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe simple ale Guvernului pe care atât membrii Grupului parlamentar al PNL, dar mai ales reprezentanţi ai societăţii civile, sindicate au solicitat Avocatului Poporului să-şi exercite atribuţia de a invoca excepţiile de neconstituţionalitate, adică de a ataca practic la Curtea Constituţională. Pentru că o ordonanţă simplă sau de guvern nu poate fi atacată la CCR de parlamentar, ci singura entitate care poate să atace la Curtea Constituţională este Avocatul Poporului”.
Deputatul Mircea Toader a prezentat un proiect legislativ pentru completarea legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului subliniind că aceste modificări se impun pentru că uzanţele anterioare “au demonstrat că Avocatul Poporului, fiind desemnat prin girul partidului sau coaliţiei aflate la guvernare, nu este dispus să sesizeze CCR, indiferent dacă prevederile ordonanţelor emise de Guvern încalcă flagrant drepturi şi libertăţi fundamentale”.
Potrivit proiectului de lege, Avocatul Poporului va putea fi sesizat cu solicitarea de a ataca la CCR o ordonanţă la cererea motivată a 15 senatori sau 20 de deputaţi sau la cererea a 2.000 de cetăţeni români, indiferent de gen, religie sau etnie.
Reuşind “performanţa” de a nu contesta niciuna dintre controversatele ordonanţe de urgenţă date de Guvernul Ponta, deşi era singurul abilitat să o facă, Victor Ciorbea, a fost desfiinţat în raportul MCV publicat recent care a criticat modul în care acesta a înţeles să-şi facă datoria.
“Avocatul de casă al PSD”, cum a fost denumit Victor Ciorbea, şi-a trecut deja pe CV refuzul de a sesiza CCR în privinţa câtorva OUG extrem de controversate – de la Legea Big Brother şi ordonanţa traseismului, până la OUG de modificare a Legii Educaţiei şi OUG privind renunţarea la doctorat. Lista este lungă.
În 2014 spre exemplu, Victor Ciorbea a ridicat din oficiu doar trei sesizări de neconstituţionalitate, toate pe legi, chiar şi vechi din 2008, dar niciuna pe OUG-uri.
Dator vândut la bănci, dar şi la Gigi Becali, Victor Ciorbea nici nu se gândeşte la demisie, ci mai degrabă şi-a făcut alte planuri – va face o anchetă în întreg sistemul penitenciar pentru a verifica condiţiile de detenţie în raport cu respectarea drepturilor omului, existând suspiciuni că demersul va contribui la susţinerea unei noi legi a amnistiei şi graţierii, mult râvnită de politicienii corupţi care au avut neşansa să cadă pe mâinile procurorilor.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/