Curtea Constituţională: Legea securităţii cibernetice este neconstituţională
de Otilia Ciocan – Mediafax
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT.
Plenul Curţii Constituţionale a analizat miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind securitatea cibernetică, obiecţie formulată de un 69 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.
“Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT”, se arată într-un comunicat de presă al CC.
De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
“Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a circumstanţelor în care este necesară notificarea, precum şi a conţinutului acesteia (art.20 lit.c), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)”, potrivit CC.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/curtea-constitutionala-legea-securitatii-cibernetice-este-neconstitutionala-13778212
foto enational.ro
Partidele regionale – oportunitate sau pericol?
Mircea Kivu – Romania Libera
Actuala lege a partidelor prevede că, pentru înfiinţare, un partid trebuie să prezinte semnăturile a câte cel puţin 700 de susţinători din 18 judeţe. Această prevedere interzice în mod implicit înfiinţarea de partide regionale sau locale.
Pe de altă parte, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) consideră o asemenea restricţie ca inacceptabilă: „Prevederile referitoare la limitarea partidelor politice care reprezintă o zonă geografică ar trebui în general să fie eliminate din legislaţia relevantă. […] O cerinţă privind distribuţia geografică a membrilor partidelor poate reprezenta o severă restrângere a participării politice la nivel local şi regional, incompatibilă cu dreptul la liberă asociere“ (Recomandări privind reglementarea partidelor politice – octombrie 2010, art. 80 şi 81).
De prisos să spunem că, în Uniunea Europeană, regula este ca asemenea partide să fie permise: ele există în Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia şi în Marea Britanie – adică în mai toate democraţiile consolidate. Sigur, se poate argumenta că, acolo unde există mişcări secesioniste, ele sunt susţinute de către partide regionale. Adevărat, dar reciproca nu e adevărată. Există suficient de multe dintre ţările menţionate în care există partide regionale, fără ca acestea să militeze pentru separarea unor teritorii – chiar dacă de regulă au în program descentralizarea. Ca exemplu, putem cita Unvaniezh Demokratel Breizh (partid breton din Franţa) sau Slesvigsk Parti, partidul care reprezintă interesele minorităţii germane din Danemarca – organizaţii care n-au niciun gând de separare. Aşadar, argumentul că înfiinţarea unor partide regionale în România ar constitui o ameninţare la unitatea statală nu se susţine.
Dimpotrivă, este de analizat în ce măsură interdicţia referitoare la înfiinţarea unor partide regionale este compatibilă cu afirmarea dezideratului descentralizării administrative şi cu principiul subsidiarităţii, acceptate la nivel declarativ de către principalele partide din România. Cercetătoarea Dawn Brancati a demonstrat (The Origins and Strengths of Regional Parties, “British Journal of Political Science”, nr.38/2007), prin analiza statistică a 37 de democraţii, că descentralizarea politică este cea care întăreşte partidele regionale în legislativele naţionale. Teoria conform căreia partidele regionale ar fi corelate cu disparităţi între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor este contrazisă de datele statistice. România este unul din contra-exemplele citate de către autoare, ca stat în care clivajele dintre regiuni (măsurate prin indicele Gini) sunt printre cele mai mari din Europa, dar partidele regionale sunt inexistente.
Partidele regionale au rolul de a creşte gradul de democratizare al societăţii, căci ele permit afirmarea intereselor unor grupuri care altfel ar fi subreprezentate în partidele naţionale. Ele ar putea juca un rol important îndeosebi în administraţia locală. Să presupunem că există un număr semnificativ de mare de cetăţeni preocupaţi de o anumită problemă de interes regional sau local – de exemplu, situaţia pescarilor din Delta Dunării, sau prezervarea pădurilor seculare din Retezat. Acestor grupuri le va fi greu să-şi facă auzite vocile în partidele organizate la nivel naţional (acestea vor fi mai degrabă sensibile la argumentele companiilor care exploatează lemnul fără grija conservării mediului). Legislaţia actuală nu le va permite nici măcar să propună liste de consilieri independenţi în consiliile locale sau judeţene. Dacă însă s-ar putea organiza în partide regionale, acestea ar putea obţine scoruri semnificative la nivelul judeţelor respective şi vor putea trimite în consiliile judeţene grupuri de consilieri care să le susţină eficient punctele de vedere.
cititi mai mult pe http://www.romanialibera.ro/politica/partide/partidele-regionale-%E2%80%93-oportunitate-sau-pericol–364457
Ardelean & Neinteles – episodul 1
Primul din cele trei eposoade ale telenovelei Ardelean si Neinteles.
Din distributie fac parte:
Adrian Nicolae, Cosmin “Micutzu” Nedelcu, Ioan “Nelu” Cortea, Stefan Pavel, Victoria Raileanu, Eliza Georgescu.
Episodul face parte din proiectul Neam Legat, Prima TV
scenariul si regia – Ioan “Nelu” Cortea
producator – Georgiana Popescu, Monica Stoian
DOP – Vlad Aneste
a.d. – Mihaela Costache
sunet – Sorin Grosu
editori montaj – Mihail Mihai, Marius Robu
Multumim intregii echipe Neam Legat pentru efortul depus!