CERE ȘI TU, alături de SAR și România Curată, TRANSMITEREA ÎN DIRECT a ședințelor Comisiei de Cod Electoral!
Reformarea legislației electorale este una dintre cele mai importante revendicări ale societății civile din ultimii ani. Parlamentul a numit o comisie specială pentru Codul Electoral, dar lucrările acesteia au început cu stângul, prin decizia de a secretiza ședințele. Societatea Academică din România (SAR) și România Curată, în numele cititorilor săi, solicită membrilor Comisiei să revină asupra deciziei și să permită transmiterea în direct a ședințelor de lucru. Mai jos puteți citi poziția SAR, formulată de președintele acesteia, Alina Mungiu-Pippidi, și scrisoarea României Curate, transmisă președintelui Comisiei de Cod Electoral, Valeriu Zgonea, pe care te rugăm să o semnezi și tu, la secțiunea comentarii.
UPDATE: La ședința de luni, membrii Comisiei au votat acceptarea prezenței jurnaliștilor, iar Valeriu Zgonea a anunțat că se va vota asupra acestui aspect înaintea fiecărei ședințe. România Curată continuă să strângă semnături pentru a asigura transparența totală a ședințelor Comisiei de Cod Electora (posibilitatea de trasmisiune în direct, de la TOATE ședințele)
***
Comisia parlamentară pentru Cod Electoral s-a întâlnit cu societatea civilă, un număr record de oengiști din “Politica fără bariere” o inițiativă sprijinită și de Alianța pentru o Românie Curată (ARC), dar din care Societatea Academică din România (SAR) nu face formal parte, deși susține aceleași obiective. Separat, și reprezentanții PNL și PSD s-au văzut și ei cu societatea civilă. Aceste lucruri sunt pozitive, cu condiția să ne păstrăm luciditatea, deoarece:
- Este cu desăvârșire anormal ca oameni care au făcut parte din comisia din Marțea Neagră și au apărut pe la TV apărând deciziile acesteia, de genul lui Eugen Nicolicea, să facă parte din comisia care va propune noua revoluție electorală.
- Niciun fel de întâlnire cu societatea civilă, acum și pe viitor, nu poate compensa lipsa transparenței lucrărilor acestei comisii, care a hotărât deja cu majoritate că presa și societatea civilă nu vor avea acces decât ca invitați speciali.
- Niciun fel de consens nu e suficient în afara consensului ca Parlamentul să facă o ancheta asupra succesiunii de ilegalități comise de alegerile astea, cu atribuirea costului politic aferent pentru ordonanța cu migrația și ratarea votului din diaspora.
- Comisia ar trebui să aibă și membri itineranți pentru țările din diaspora cu cele mai mari comunități, care au nevoie să fie auzite, împreună cu autoritățile țărilor gazdă.
- Precedente comisii electorale au mai colaborat cu societatea civilă la precedente coduri electorale, începând cu anul 2002, ceea ce per total a adus neverosimil de puțină reformă, deși s-a schimbat sistemul electoral și s-au adoptat tot felul de legi care au fost puse în practică doar când nu schimbau nimic.
- PNL ar fi putut să se agite, fiind câștigătorii alegerilor chiar ei cu punctele de mai sus, dar par să aibă alte priorități.
Cu alte cuvinte, premisele că de data asta Parlamentul, impresionat, va ridica cu adevărat barierele, va da un impuls reformelor elementare cum ar fi număratul și înregistrarea votanților, și nu va înlocui de pomană încă o dată sistemul electoral cu altul la fel, sau chiar mai rău, ci ne va da dreptul să schimbăm noi rangul candidaților pe liste, nu sunt cine știe ce.
Onor comisia și președintele Camerei dacă vor să ne convingă de contrariul să permită să se facă măcar un livestream de la lucrările Comisiei. E penibil că ani de zile parlamentarii au luptat să fie transmiși în direct la TV, iar acum, când acest lucru nu costă nimic și i-am putea vedea și auzi toți pe eranele computerelor fără să le deranjam lucrările, taman la problema unde cea mai multă transparență e necesară, ei pică testul.
Sute de mii de oameni din diaspora au folosit și folosesc siteul România Curată drept loc de întâlnire. În numele lor, și ca să știe că raul grav care le-a fost făcut este în curs de îndreptare, SAR cere comisiei parlamentare să facă livestreaming de la lucrările sale și oferă gratuit asistență societății civile pentru realizarea acestui sistem.
Fiecare român din diaspora trebuie să poată participa la lucrările acestei comisii.
***
D-nului Valeriu Zgonea, Peședintele Camerei Deputaților, Președintele Comisiei de Cod Electoral
Stimate d-le președinte,
Am aflat cu îngrijorare faptul că ședințele Comisiei de Cod Electoral nu vor avea caracter public. Motivele invocate, conform cărora acest lucru i-ar face pe membrii Comisiei să facă declarații politice și nu să lucreze sau că nu există precedent în acest sens, sunt jignitoare la adresa cetățenilor și sunt contrazise de legislație.
Cetățenii României au capacitatea de a discerne între declarații politice populiste și argumentele reale folosite într-o dezbatere. Refuzul transparentizării ședințelor Comisiei de Cod Electoral reprezintă, pe de o parte, o desconsiderare a colegilor d-voastră, instituind o prezumție de rea-credință în cazul lor, pe de altă parte, și mai grav, o desconsiderare a capacității cetățenilor României de a analiza singuri activitatea parlamentarilor care îi reprezintă.
Faptul că nu ar exista un precedent (în privința publicității ședințelor comisiilor de cod electoral) nu reprezintă, de asemenea, un argument (chiar dacă lipsa precedentelor ar fi reală). Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului e cât se poate de clar: ”Art. 23. – (1) Şedinţele comune ale comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituţiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenţi.” Așadar, transparența lucrărilor comisiilor comune reprezintă regula, și caracterul secret este excepția.
O excepție de la această regulă poate fi justificată doar de discutarea unor eventuale secrete de stat (ceea ce nu este cazul), nu de o apreciere discreționară a majorității membrilor comisiei, că le-ar fi mai comod să discute departe de ochii cetățenilor.
În aceste condiții, ținând cont de gradul uriaș de interes la nivelul societății față de modificările aduse legislației electorale, solicităm în numele tuturor cetățenilor interesați de acest subiect să oferiți posibilitatea oricui dorește (instituții media, ong-uri, grupuri civice etc.) să transmită în direct sau să organizați d-voastră această transmisie, după modelul altor Parlamente din Europa.
Sperăm că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost bine înțeles de către politicieni: cetățenii nu mai pot fi induși în eroare de mimarea consultării societății civile și nu își mai formează opinii doar pe baza declarațiilor de la la începutul și de la sfârșitul unor ședințe, și acelea mediate nu de puține ori în mod oneros de către unele instituții de presă.
Dacă doriți ca cetățenii să-și recapete încrederea în parlamentari și dacă doriți ca modificările aduse legislației electorale să fie acceptate de către societate, nu să creați noi conflicte și disensiuni, aveți la dispoziție normele regulamentare care vă obligă să asigurați transparența totală (prin posibilitatea transmiterii în direct) a lucrărilor Comisiei.
***
Dacă ești de acord cu scrisoarea, semneaz-o și tu, cu nume și prenume, mai jos, la secțiunea comentarii.
SEMNATI AICI – - ->>> http://www.romaniacurata.ro/cere-si-tu-alaturi-de-sar-si-romania-curata-transmiterea-in-direct-a-sedintelor-comisiei-de-cod-electoral/#comment-65776
Un alt efect al canabisului: Piata muncii din SUA se invioreaza odata cu legalizarea industriei
Autor: Marius Jianu (06 Noiembrie 2014) - Business24
Douazeci si trei de state de pe teritoriul SUA au legalizat treptat in ultimul deceniu si jumatate consumul de marijuana in scopuri medicinale si recreative. In ciuda temerilor privind aparitia unei intregi generatii de dependenti de droguri, minifermele de marijuana si dispensarele care permit consumul au avut un efect benefic asupra economiei.
Cel putin asa arata evolutia pe piata muncii, unde aceste mici afaceri au atras un numar mare de someri, in special din randul celor fara studii superioare care si-au gasit o slujba stabila in serele unde este cultivata canepa.
Iar afacerile cu marijuana nu sunt plasate in mainile unor indivizi dubiosi, cum si-ar putea inchipui cei mai conservatori. Bruce Nassau, 61 de ani, a lucrat o viata aproape in domeniul televiziunii prin cablu. Acum fostul director executiv si-a investit resursele in patru centre de cultivare si consum de marijuana, deschise in Colorado. In cele patru magazine de vise lucreaza 75 de angajati, iar numarul acestora este asteptat sa ajunga la 90 pe masura ce Bruce si partenerii sai planuiesc deschiderea unui nou magazine, dezvaluie revista Bloomberg intr-un reportaj dedicat industriei legale a drogurilor din Statele Unite.
O afacere infloritoare
Alaska, Oregon si Districtul Columbia au adoptat legea comertului legal de marijuana pe 4 noiembrie, in vreme ce in Florida este in continuare interzisa. Alte 20 de state din Statele Unite au deja vechime in comercializarea marijuanei, iar afacerea infloreste pe zi ce trece. La sfarsitul lui octombrie, la un simpozion dedicat cultivarii de canepa Indiana din Chicago, 200 de participanti s-au inscris la cursuri pentru a afla cum poti sa iti dezvolti o afacere legala cu droguri usoare.
In Denver, doua targuri de joburi desfasurate in acest an au atras 3000 de aplicanti pentru 650 de posturi in industria cultivarii si comercializarii de marijuana. Iar posturile oferite sunt diverse : budtender – un fel de barman intr-o cafenea in care se fumeaza marijuana, cultivator, taietor de canepa, manager de sera si dispensar de droguri usoare sau chiar jurist. In Colorado, in primele noua luni de la legalizarea consumului, 12.000 de licente de munca in domeniul dogurilor usoare au fost eliberate de autoritati
Munca fara stres
Atractia este crescuta nu doar de senzatia “fructuluioprit” care persista inca printre americani, ci si de nivelul de plata, convenabil pentru unii dintre aplicanti. Chad Drew, 38 de ani, a renutat la inceputul acestui an la o cariera bine platita pentru a se angaja intr-un local in care se vinde si consuma marijuana.
Salariul sau initial a fost de 10 dolari pe ora pentru a vinde si a-i invata pe clienti cum sa isi prepare joint-urile. Acum este asistent manager si castiga cu 14 dolari mai mult. Media salariala din magazinele de droguri usoare atinge 550 de dolari pe saptamana, arata un studiu efectuat in mai multe state. John Heffelman, 29 de ani, a lucrat inca din facultate in bucataria unui restaurant din New York, unde plata unei ore de munca a atins un nivel de doar 13 dolari pe ora. In martie si-a facut bagajele pentru a se angaja intr-o sera de marijuana din Colorado. Castiga 10 dolari/ora dar spera sa avanseze in functie. Avantajul: “Aici nu simt stresul”.
Debuseu pe piata muncii
In timp ce evolutia tehnologica a lasat o mare parte din generatia tanara a Americii fara sanse de a se integra intr-o companie mare pe un salariu bun, afacerile de acest tip sunt private ca o forma de a-i absorbi si pe tinerii neducati din State in campul muncii.
“Ar putea avea un impact pozitiv in statele unde somajul in randul tinerilor este in crestere. Este o indusctrie care nu necesita sa ai studii superioare sau o pregatire tehnica de exceptie”, sustine John Hudak, unul dintre analistii de politici guvernamentale de la Brookings Institution din Washington. Patronii magazinelor vad si ei efectul pe care acestea il au pe piata muncii si in comunitate, iar faptul ca ajung sa aiba intre 100-300 de clienti care lasa intre 50-100 de dolari in magazinele lor ii face sa aprecieze si mai mult valoarea afacerii invaluita in fum dulce-intepator.
articol preluat de pe http://www.business24.ro/
[yop_poll id="12"]
Procurorul care l-a acuzat pe preşedintele Argentinei de muşamalizarea investigaţiei în cazul atentatului din 1994, găsit mort în apartamentul său
de Irina Tacu – Mediafax
Procurorul Alberto Nisman, care l-a acuzat pe preşedintele Argentinei Cristina Fernandez de Kirchner de muşamalizarea unei investigaţii asupra atentatului antiisraelian din 1994 din Buenos Aires, a fost găsit mort în apartamentul său cu o urmă de glonţ în cap, potrivit unui anunţ făcut luni de guvernul argentinian.
Corpul neînsufleţit al lui Nisman, care ancheta de zece ani bombardamentul din 1994 asupra sediului Asociaţiei israeliene de ajutor reciproc (AMIA) din Buenos Aires, soldat cu 85 de morţi, a fost descoperit în noaptea de duminică, relatează Business Insider. Procurorul trebuia să depună mărturie luni în cadrul unei anchete privind acuzaţiile sale.
Gărzile de securitate ale lui Nisman au anunţat-o pe mama acestuia, duminică după-amiază, că procurorul nu răspundea nici la telefon, nici la uşa apartamentului său din regiunea de lux Puerto Madero a capitalei Buenos Aires.
Mama procurorului a găsit apoi uşa apartamentului său încuiată pe dinăuntru şi a avut nevoie de ajutorul unui lăcătuş pentru a o deschide, după care a găsit corpul fiului său pe podeaua băii.
O armă cu calibrul 22 şi un singur înveliş de glonţ au fost găsite lângă corpul său, iar politicieni cu o vechime mai mare au spus că suspectează mai mult decât un suicid, menţionând şi posibilitatea unei mişcări din partea mafiei.
Rezultatele preliminare ale autopsiei au sugerat că “nu a existat intervenţia unei alte persoane în moartea lui Nisman”, potrivit unui comunicat al biroului procurorului general Viviana Fein. Acelaşi procuror, însă, a informat şi că “nu poate elimina ipoteza unei sinucideri provocate” prin care cineva l-ar fi forţat sau şantajat pe Nisman să se sinucidă.
Potrivit cotidianului Clarin, Nisman spusese într-un interviu cu câteva zile în urmă că “aş putea sfârşi mort din cauza asta”.
Israelul a emis un comunicat în care deplânge moartea lui Nisman şi insistă pe lângă autorităţile argentiniene să continue munca acestuia. Organizaţiile evreieşti principale din Argentina, AMIA şi DAIA, au menţionat “impulsul său nealterabil de a ajunge la adevăr”.
Judecătorul care se ocupă de cazul bombardamentului din 1994 l-a criticat însă pe Nisman, săptămâna trecută, pentru că a luat asupra sa datoria de a “iniţia o investigaţie fără control judiciar” şi a spus că dovezile pe care le înaintase erau slabe.
Săptămâna trecută procurorul afirmase că preşedintele Cristina Fernandez demarase discuţii secrete cu Iranul şi cu cel puţin unul dintre bărbaţii suspectaţi în cazul bombardamentului şi că schema avea scopul de a elimina suspiciunile pentru ca Argentina să încerce să facă rost de petrol din Iran, care neagă orice legătură cu atacul.
Zeci de mii de argentinieni au ieşit luni seara pe străzi ca să protesteze faţă de moartea lui Nisman şi să ceară intervenţia justiţiei. Cel puţin 2.000 de oameni au demonstrat în faţa reşedinţei prezidenţiale din Buenos Aires, strigând “criminală” şi lovind cu umbrelele de baricadele poliţiei.
Tot luni, Fernandez a publicat o notă lungă pe Facebook, îndemnându-i pe argentinieni să ia în considerare întreaga complexitate a cazului şi să nu creadă “minciunile”.
“Nu există doar uimire şi semne de întrebare, dar şi o istorie care este prea lungă, prea grea, prea dificilă şi, peste toate, foarte sordidă”, a scris preşedintele Argentinei. Fernandez a cerut desecretizarea informaţiilor serviciilor secrete care fuseseră cerute de Nisman.
Cazul ar putea deveni o problemă majoră înaintea alegerilor prezidenţiale din octombrie.
Atentatul din 18 iulie 1994 care a vizat sediul Asociaţiei israeliene de ajutor reciproc (AMIA) din Buenos Aires a fost cel mai grav din istoria Argentinei, ţară în care trăiesc aproximativ 200.000 de evrei. Atacul a fost soldat cu 85 de morţi şi aproximativ 300 de răniţi.
Mai multe instanţe din Argentina au acuzat Iranul de sponsorizarea bombardamentului din 1994, o acuzaţie pe care Teheranul o neagă. În 2013, Fernandez a încercat să formeze împreună cu Iranul o “comisie a adevărului” în vederea unei investigaţii comune. Preşedintele Argentinei a spus că va reactiva ancheta, dar Israelul şi grupurile evreieşti au spus că mişcarea ameninţa să submineze cercetarea. Nisman a afirmat atunci că scopul comisiei era să ajute la anularea mandatelor de arestare în ideea normalizării relaţiilor bilaterale şi deschiderii uşii către obţinerea petrolului iranian necesar pentru plata datoriilor de 7 miliarde de dolari de an ale Argentinei.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/