Protest împotriva legii Big Brother 3. Senator PC recunoaşte nereguli în procesul de votare
Loredana Diacu – TheEpochTimes Romania
Zeci de cetăţeni au protestat duminică la Parlament împotriva adoptării legii 580/2014, legea securităţii cibernetice cunoscută şi sub numele de Legea Big Brother 3.
Adoptată vineri de Senat, pe şest, fără dezbateri prealabile, legea, extrem de controversată, permite Serviciilor să acceseze fără mandat judecătoresc informaţii vehiculate de toţi deţinătorii de sistem cibernetic, firme de stat sau private.
Revoltaţi de adoptarea acestui act normativ care reaminteşte de vremurile când Securitatea comunistă controla absolut totul în stat, opozanţii acestei legi au organizat un protest la Parlament, chiar la ora la care preşedintele ales, Klaus Iohannis, depunea jurământul de investire în funcţia de preşedinte.
Protestatarii doresc să atragă, prin demersul lor, atenţia preşedintelui asupra gravităţii adoptării acestei legi, care, susţin ei, intră cu “tancurile cibernetice” peste intimitatea şi dreptul la viaţa privată.
Opozanţii legii 580 susţin că legea Big Brother, în forma adoptată de Senat, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informaţii pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PF, ONG) care deţine un sistem informatic, potenţialul pentru abuzuri fiind, astfel enorm. Legea încalcă în mod evident reglementările europene pe tema securităţii informaţiei
În consecinţă, protestatarii cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea şi să sesizeze Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea acesteia sau să o întoarcă Parlamentului pentru reexaminare.
“Noua lege a securităţii cibernetice încalcă Directiva NIS (Network & Information Security), adoptată de Parlamentul European în 2014, directivă menită să ajute firmele şi instituţiile să minimizeze riscurile de securitate informatică. Dar, în timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice şi a datelor informatice ale cetăţenilor, Legea Securităţii cibernetice (numită popular Big Brother 3) permite serviciilor secrete să controleze în mod arbitrar orice actor de pe piaţa de comunicaţii şi servicii informatice. Riscul de derapaje şi abuzuri este incontrolabil.” susţin cetăţenii.
Noua lege a securităţii cibernetice încalcă Directiva NIS (Network & Information Security), adoptată de Parlamentul European în 2014, directive menită să ajute firmele şi instituţiile să minimizeze riscurile de securitate informatică.
Dar, în timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice şi a datelor informatice ale cetăţenilor, Legea Securităţii cibernetice (numită popular Big Brother 3) permite serviciilor secrete să controleze în mod arbitrar orice actor de pe piaţa de comunicaţii şi servicii informatice. Riscul de derapaje şi abuzuri este incontrolabil.
Legea 580/2014 subminează grav dreptul la viaţă privată al cetăţenilor, mai acuză societatea civilă, reamintind că martirii revoluţiei nu au murit în urmă cu un sfert de veac pentru că politicul şi serviciile să pregătească acum reîntoarcerea la un stat poliţienesc.
Un senator îşi cere scuze de la cetăţeni
Înspre finele protestului, printre manifestanţii şi-a făcut apariţia senatoarea PC Cristiana Anghel. Aflată printre cei ce au votat vineri legea 580, senatoarea a venit să le ceară scuze cetăţenilor pentru ce au făcut ea şi colegii ei, afirmând că n-a ştiut ce votează. Nici ea nici mulţi dintre colegii săi nu au citit textul legii şi au fost profund surprinşi aflând, post-factum ce lege au votat.
“Îmi pare rău, am citit legea înainte”, a declarat Cristiana Anghel, precizând că de obicei îşi face temele, însă, de data aceasta a greşit.
La întrebarea ce este de făcut pentru a repara greşeala comisă de senatorii care au votat, chipurile, fără să înţeleagă conţinutul şi implicaţia legii 580, senatoarea a plasat răspunderea la Klaus Iohannis şi la popor.
Cristiana Anghel a ţinut să-i asigure pe cei prezenţi că dacă Klaus Iohannis va întoarce legea în Parlament, aceasta nu va trece, căci, de data aceasta conştienţi de greşeală, mai mult de jumătate din colegii senatori vor vota împotriva proiectului legislativ.
În cazul în care totuşi Iohannis decide să promulge legea (“nu cred că o va întoarce în Senat”, a declarat senatorul) atunci cetăţenii (?!, n.r) ar trebui să o atace la CCR.
Totodată, senatoarea a mai promis, pentru eventualitatea în care Iohannis va întoarce legea la Senat, că va iniţia un amendament la cel mai controversat articol din lege (articolul 17 care practic instituţie percheziţia fără mandat), articol pe care îl va posta pe pagina sa personală de Facebook.
Cât despre cine este vinovat de adoptarea legii – Iohannis era greu să fie acuzat pentru ceva la care nu a participat – senatorul a indicat spre Biroul Permanent al Senatului, care a trecut această lege pe ordinea de zi, fără ca ei să fi fost informaţi în prealabil. Reamintim că preşedintele Senatului este Călin Popescu Tăriceanu.
Material video pe pagina originală Epoch Times
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
Peste o sută de persoane au protestat la Cluj-Napoca faţă de adoptarea Legii securităţii cibernetice
Dana Pasca si Vasile Magradean – Mediafax
Peste o sută de persoane au protestat, duminică, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, faţă de adoptarea, în Senat, a Legii securităţii cibernetice, participanţii la manifestare cerându-i preşedintelui Klaus Iohannis să nu o promulge şi să o conteste la Curtea Constituţională.
Participanţii la protest s-au adunat, duminică, în jurul orei 12.00, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, având afişe cu mesaje precum “Un sfert de veac degeaba, tot securitate fără libertate”, “Stop Big Brother”, “Klaus, Klaus, Big Brother in the house?”, “2014 sau 1984?”, “Libertate sau Securitate?”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Cornel Vâlcu, unul dintre participanţi, a declarat că, în cazul în care Legea securităţii cibernetice va fi promulgată, niciun cetăţean nu se va simţi în siguranţă, instituţiile militarizate având acces la datele din calculatoarele fiecăruia şi dreptul de a intra în viaţa privată a oricui.
“Îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea securităţii cibernetice, adoptată în Senat, şi să o conteste la Curtea Constituţională. Vom vedea dacă Iohannis vrea să îşi înceapă mandatul cu un gest îngrozitor, care ar fi promulgarea Legii Big Brother, iar dacă o va face, duminica viitoare vom ieşi din nou în stradă. Supravegherea fără mandat este o catastrofă, este moartea libertăţii de conştiinţă, iar eu nu doresc să trăiesc într-o astfel de ţară”, a spus Vâlcu.
Protestul nu a fost autorizat şi a durat circa o oră.
Senatul a adoptat, vineri, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.
Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.
Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.
Comisia de apărare a Senatului preciza, într-un comunicat transmis sâmbătă, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Ultimul discurs al preşedintelui Băsescu: bilanţul celor zece ani petrecuţi în fruntea statului român
adevarul.ro
Traian Băsescu, preşedintele României încă în funcţie, a susţinut sâmbătă (20 decembrie 2014), la Palatul Cotroceni o conferinţă de presă dedicată celor zece ani de mandat în fruntea statului. Aceasta este ultima sa apariţie publică la Cotroceni în calitate de şef al statului, duminică (21 decembrie 2014) urmând să-i predea ştafeta, în mod oficial, lui Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, în urma alegerilor prezidenţiale din noiembrie.
articol preluat de pe http://adevarul.ro/