Proteste cu ocazia investirii lui Klaus Iohannis împotriva Legii Securității Cibernetice. Ce-i cer protestatarii din Cluj și București președintelui
Mihai Gotiu – Romania Curata
Câteva sute de manifestanți și-au anunțat prezența la protestele programate la București și Cluj împotriva Legii Securității Cibernetice. Protestele vor avea loc duminică, de la ora 11.00 și 12.00, în Piața Constituției din București (detalii aici și aici) și de la ora 12.00 în Piața Unirii din Cluj (aici). Ziua și ora de desfășurare a protestelor au fost alese special pentru a coincide cu ceremonia de investire a noului președinte al României în Parlament, Klaus Iohannis. Opțiunea nu e întâmplătoare, opozanții Legii Securității Cibernetice solicitându-i lui Klaus Iohannis fie să nu promulge legea și să o întoarcă în Parlament, fie să sesizeze Curtea Constituțională.
Principala revendicare a manifestanților e legată de articolul 17 din această lege, care dă dreptul diferitelor instituții ale statului – în special a serviciilor secrete – să obțină de la distribuitorii de internet accesul la informații private, fără a avea nevoie de mandat judecătoresc.
Legea Securității Cibernetice (Legea 580/2014, sau Legea Big Brother 3) a fost adoptată vineri, 19 decembrie, de către Senat, care este și cameră decizională, fiind susținută (și votată) de către membrii tuturor grupurilor politice. Până în acest moment, CCR a declarat ca fiind neconstituționale mai multe legi cu prevederi asemănătoare (legea retenţiei datelor de trafic, legea cartelelor prepay etc.).
***
“Pentru realizarea securității cibernetice, deținătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilități:
a) să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informații, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, CERT-RO și ANCOM, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin acestora și să permită accesul reprezentanților desemnați în acest scop la datele deținute, relevante în contextul solicitării”.
Art. 17, Legea 580/2014
***
Solicitări ale protestatarilor din București (vezi aici)
Președintelui României, Klaus Werner Iohannis: să trimită această lege, pe motiv de neconstituționalitate, Curții Constituționale a României spre analiză.
Parlamentului României: dacă Președintele nu trimite legea către CCR dar refuză să o semneze și o trimite înapoi în Parlament pentru revizuire, să respecte litera și spiritul Constituției Române și să modifice legea de așa natură încât să împiedice în mod explicit posibilitatea ca această lege să fie folosită în mod abuziv și discreționar de către instituțiile beneficiare.
Cetățenii sunt nevinovați până la proba contrarie, ori ce face această lege este să scurtcircuiteze procedurile normale prin care atât dobândirea accesului în calculatoarele și deviceurile personale cât și interceptarea comunicațiilor dinspre și către acestea sunt posibile numai după obținerea unui mandat judecătoresc.
Dacă această lege va fi ratificată, totți cetățenii devin potențiali suspecți, la discreția instituțiilor beneficiare.
Drepturile la viață privată, la intimitate, la opinie, la adunare s.a.m.d. sunt INVIOLABILE și INALIENABILE.
***
Din apelul protestatarilor de la Cluj (integral aici)
În aceşti ultimi ani, Internetul a reprezentat ultima baricadă a cetăţenilor şi a societăţii civile din România, a fost o sursă preţioasă de informaţie şi a creat platformele pentru mişcările de stradă. Acesta este motivul pentru care politicienii încearcă suprimarea libertăţii fundamentale şi a capacităţilor de acţiune pe care el le întemeiază. Dacă legea votată vineri este promulgată de preşedinte şi intră în vigoare, toate eforturile revoluţionarilor şi toată lupta noastră vor deveni zadarnice.
Vino duminică, 21 decembrie, ora 12 (ora învestiturii lui Klaus Iohannis ca preşedinte) şi duminică, 28 decembrie, ora 17, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca pentru a-ţi apăra drepturile fundamentale. Cel mai bun mod de a cinsti memoria revoluţionarilor din ’89 e să ne asigurăm că ţara nu ne va fi din nou confiscată.
Răspândește acest eveniment!
articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/
Capcană pentru Iohannis: parlamentarii scot oamenii în stradă în ziua investirii lui și îl obligă să aleagă între cetățeni și servicii. Ce va face președintele?
Mihai Gotiu – Romania Curata
”1984 a lui George Orwell nu e o carte vizionară, ci un manual”
folclor contemporan
Prima zi a mandatului de președinte al României al lui Klaus Iohannis va începe cu oameni în stradă, la București și Cluj. Senatorii (toți senatorii, inclusiv cei din PNL&PDL) l-au pus pe Klaus Iohannis, încă din primele ore ale mandatului său, să aleagă. Și nu e o alegere deloc simplă, dar poate fi definitorie pentru viitorul lui la Cotroceni.
Pe de o parte sunt partidele și serviciile. La pachet. Pentru că partidele și politicienii dovedesc că n-au învățat nimic din lecția lui 16 noiembrie. Adoptarea Legii Siguranței Cibernetice (sau Legea Big Brother 3, cum mai e cunoscută) în data de vineri, 19 decembrie, nu e întâmplătoare. E același cinism scârbos, aceeași șmechereală sfidătoare, același calcul meschin, aceeași batjocoreală mizerabilă la adresa cetățenilor, cu care clasa politică autohtonă ne-a obșinuit. Asta pentru că potențialul de explozie civică era cunoscut, ținând cont că de reacțiile de opoziție stârnite de legile cu caracter asemănător, Big Brother 1 și 2, declarate, în cele din urmă, neconstituționale de către CCR. Și atunci ce și-au spus tovarășii și tovarășele noastre senatori și senatoare? Hai să facem mizeria cu doar câteva zile înainte de Crăciun, când studenții din marile centre universitare sunt deja pe la casele lor, când oamenii se gândesc mai mult la cele câteva zile petrecute cu familia. Nu, nu e pentru prima dată când legi și ordonanțe ori hotărâri de guvern imunde au fost adoptate în astfel de momente de acalmie și liniște socială. E o regulă, nu o excepție.
De cealaltă parte sunt cetățenii. Cei pe care mizerii din aceeași categorie i-au scos în stradă în ianuarie 2012, în toamna lui 2013 și luna trecută. Care au dus la căderea Guvernului Boc (și au lăsat vulnerabil și Guvernul Ungureanu), care au provocat ruptura din USL și apoi înfrângerea marelui favorit la președinție Victor Ponta. Cei mai mulți dintre oamenii ăștia și-au exprimat voința legat și de legile supravegherii. Dar opțiunea civică și Constituția au fost mereu ignorate; la fel ca și în cazul legilor speciale pentru Roșia Montană, politicienii au venit cu alte, și alte proiecte de legi ale supravegherii.
Că serviciile și partidele continuă să se situeze în opoziție cu cetățenii e o surpriză doar parțial (după atâtea sancțiuni primite de clasa politică în ultimii ani, te-ai fi așteptat, totuși, să fi înțeles lecția: că nu poți conduce o țară în contradicție cu voința cetățenilor ei). Rămâne deschisă întrebarea dacă Klaus Iohannis a înțeles mobilizarea civică din noiembrie, care l-a propulsat la Cotroceni. Legea Big Brother 3 este primul test pentru președintele României Klaus Iohannis, prima situație în care e pus să medieze între clasa politică și cetățeni și în care poate interveni pentru a apăra Constituția, având două opțiuni: fie refuză să promulge legea, întorcând-o în Parlament, fie sesizează CCR.
Nu îl invidiez pe Klaus Iohannis, pentru că e într-o situație în care nu prea are cum să mulțumească, în același timp, și lupul, și capra, și varza. La Cotroceni va trebui să lucreze și cu serviciile, și cu partidele și, în același timp, dacă nu vrea să ajungă la mâna serviciilor și a partidelor, și cu cetățenii. Pentru că susținerea acestora din urmă este esențială pentru a bloca derapajele și abuzurile serviciilor și partidelor. Dar susținerea civică se poate pierde foarte ușor, atunci când este ignorată.
De fapt, de aici vine mizerabilitatea maximă a votului din 19 decembrie din Senat. Senatorii (inclusiv cei din partidele care l-au susținut în alegeri, atât cât l-au susținut) i-au întins o capcană și îi forțează mâna lui Klaus Iohannis: dacă nu întoarce legea în Parlament sau nu sesizează CCR se va produce prima fisură în încrederea publică de care se bucură acum Iohannis (și fără susținere civică, președintele va fi la mâna partidelor); dacă va bloca legea, va enerva serviciile (de a căror colaborare corectă un președinte ar avea, totuși, nevoie). Și astfel l-au pus în situația de a alege între a-i dezamăgi pe cetățeni și între a supăra serviciile.
Care va fi opțiunea lui Klaus Iohannis? Habar nu am, dar atenționez asupra unui fapt: toți politicienii care s-au bazat în ultimii ani pe influența serviciilor, considerându-le mai importante decât cetățenii, au pierdut în cele din urmă.
articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/
Proteste în iulie la Cluj și București împotriva Legii Big Brother 2, declarată, între timp, neconstituțională de CCR
Ceausescu: Behind The Myth
Ceausescu – ascensiunea si decaderea lui (1991)
Regia Edward Behr
Un film documentar difuzat de BBC și PBS, prezentat live de Gabriel Liiceanu în dialog cu regizorul Edward Behr.
La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceauşescu preia funcţia de secretar general al Partidului Muncitoresc Român (acesta era numele Partidului Comunist Român la acea vreme, după asimilarea forţată, în 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat).
Una dintre primele acţiuni ale lui Ceauşescu, odată ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român.
În acelaşi timp, el afirmă că România a devenit o ţară socialistă şi decide schimbarea numelui oficial al ţării din Republica Populară Română (R.P.R.) în Republica Socialistă România (R.S.R.).
În 1967, Ceauşescu devine preşedintele Consiliului de Stat, consolidându-şi astfel poziţia.
La începutul carierei sale ca şef al statului, Ceauşescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptând un curs politic independent faţă de Uniunea Sovietică.
În anii ’60, Ceauşescu pune capăt participării active a României în Pactul de la Varşovia, deşi formal ţara va continua să facă parte din această organizaţie până la dizolvarea acesteia.
Prin refuzul său de a permite armatei române să ia parte la invazia Cehoslovaciei alături de trupe ale ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia şi o atitudine de condamnare publică activă a acestui act, Ceauşescu reuşeşte pentru o vreme să atragă atât simpatia compatrioţilor săi, cât şi pe cea a lumii occidentale.
articol preluat de pe http://www.cinemagia.ro/