Ministra francezǎ a culturii: “fǎrǎ cǎrţi viaţa ar fi o eroare”
In Franţa ministra culturii şi-a atras unele critici întrucît, în cursul unui interviu televizat acordat duminicǎ, nu a ştiut sǎ citeze nici un titlu de roman din bogata producţie literarǎ a lui Patrick Modiano, laureatul de anul acesta al Premiului Nobel pentru literaturǎ. Intre timp romanele scriitorului francez Patrick Modiano se situeazǎ în topul vînzǎrilor, efect al prestigiosului premiu.
Doamna Fleur Pellerin, care a fost numitǎ la culturǎ la sfîrşitul lunii august dupǎ plecarea lui Aurélie Filippetti, s-a justificat în felul urmǎtor: “mǎrturisesc cǎ în ultimii doi ani nu am avut de loc timp pentru lecturi literare, citesc doar note, numeroase texte de lege, ştirile, depeşele Agenţiei France Presse, dar foarte puţinǎ literaturǎ”. Dupǎ cum spunea şi preşedintele juriului Goncourt, Bernard Pivot, nu e nimic condamnabil în faptul cǎ ministra culturii nu l-a citit pe Modiano, aceasta nu înseamnǎ cǎ nu ar fi aptǎ sǎ conducǎ respectivul minister. Agenţia France Presse noteazǎ în context cǎ Fleur Pellerin a absolvit celebra Scoalǎ de Administraţie Publicǎ unde sunt formate de fapt elitele franceze.
Nimic grav şi nimic condamnabil deci, dar în culise şi pe reţelele de socializare comentariile au fost numeroase. Unii o comparǎ pe Fleur Pellerin cu alţi miniştri ai culturii pe care i-a avut Franţa, şi care erau în acelaşi timp mari personalitǎţi artistice sau oameni cu o vastǎ culturǎ artisticǎ. Ministerul culturii este, în Franţa, unul extrem de “vizibil” şi important, dotat cu un buget substanţial, şi care a fost condus de nume sonore precum André Malraux, Maurice Druon (devenit ulterior membru al Academiei Franceze), Jack Lang, Fréderic Mitterrand…
Sigur, nu toţi miniştrii numiţi la culturǎ au fost şi scriitori sau creatori consacraţi, dar Franţa a pus întotdeauna un anumit accent pe acest minister, precum şi pe promovarea culturii ca un domeniu de “excepţie”, care nu poate fi supus regulilor ordinare ale economiei de piaţǎ. Scriitorul marocan de limbǎ francezǎ Tahar Ben Jelloun, membru al juriului Goncourt, a reacţionat cu urmǎtoarea declaraţie dupǎ ce Fleur Pellerin s-a poticnit în privinţa romanelor lui Modiano: “Este trist, sufǎr pentru ea… un ministru al culturii trebuie sǎ plonjeze în literaturǎ, chiar şi din datorie politicǎ”. Interesant în acest context este faptul cǎ intelectuali sau artişti strǎini par sǎ fie mai ataşaţi de o anumitǎ imagine a Franţei ca ţarǎ profund culturalǎ decît francezii înşişi.
Sǎ reţinem însǎ cǎ ministra culturii, doamna Fleur Pellerin, deşi nu şi-a amintit nici un titlu de roman scris de Patrick Modiano, l-a citat în interviul ei pe filozoful Fridrich Nietsche cu fraza: “fǎrǎ cǎrţi, viaţa ar fi o eroare”.
articol preluat de pe http://www.rfi.ro/
Franţa: o dramǎ umanǎ pe fond de contestaţie ecologistǎ devine o crizǎ politicǎ
In Franţa, moartea accidentalǎ a unui student care manifesta împotriva construirii unui baraj în regiunea Tarn din sud-vestul ţǎrii a provocat un veritabil seism politic. O dramǎ care a suscitat enorm de multe comentarii, critici, polemici, şi marcheazǎ acum, printre altele, un veritabil divorţ între ecologişti şi majoritatea prezidenţialǎ
In vîrstǎ de 21 de ani, Rémi Fraisse, student la botanicǎ, nu avea nimic dintr-un militant violent. Din ce spune acum presa, sîmbǎtǎ 25 octombrie el se afla pentru prima oarǎ în zona barajului Sivens unde atmosfera era deja tensionatǎ de mai multe zile. Printr-o înlǎnţuire de evenimente greu de decantat în prezent, Rémi Fraisse s-a regasit la un moment dat în mijlocul unui grup de manifestanţi extrem de motivaţi, chiar agresivi, avansînd spre un detaşament de poliţişti. O grenadǎ ofensivǎ trasǎ de poliţişti a explodat în spatele tînǎrului provocînd un şoc care i-a fost mortal.
Intre timp ministrul de interne a interzis utilizarea acestui tip de muniţie, dar rǎul comis rǎmîne ireparabil şi ireversibil. Despre Rémi Fraisse se ştie astǎzi cǎ fǎcea parte dintr-o organizaţie, “France Nature Environement” (Franţa Naturǎ Mediu înconjurǎtor) care condamnǎ violenţa şi promoveazǎ dialogul cu autoritǎţile.
Din pǎcate, dialogul în jurul respectivului proiect de baraj era de mai multǎ vreme întrerupt. Iar jandarmii trimişi sǎ protejeze şantierul de la Sivens erau hǎrţuiţi de multe zile de manifestanţi agresivi care nu au ezitat sǎ recurgǎ, printre alte proiectile, la cocktail-uri Molotov. Intr-un editorial publicat de cotidianul Libération se aratǎ cǎ vinovǎţia moralǎ pentru aceastǎ moarte accidentalǎ le revine grupurilor care se dedau sistematic la violenţǎ în contextul manifestaţiilor de protest.
Centristul François Bayrou deplînge faptul cǎ în Franţa, ori de cîte ori este contestat cîte un proiect naţional sau local, violenţa este imediat prezentǎ. Iar de la aceastǎ constatare nu mai este decît un pas pînǎ la concluzia cǎ democraţia francezǎ ar fi confruntatǎ cu o problemǎ gravǎ, legatǎ de violenţe sistematice şi radicalizǎri militante. Pe de altǎ parte, alţi analişti considerǎ cǎ afacerea barajului de la Sivens este şi un simptom al eşecului descentralizǎrii.
Ideea construirii respectivului baraj, pentru formarea unui lac de acumulare, venea de la nivel local, cu scopul asigurǎrii unor resurse de apǎ pentru irigaţii. Examinat însǎ cu mai mare atenţie, proiectul apare acum ca unui lansat în grabǎ, fǎrǎ o utilitate sutǎ la sutǎ demonstratǎ. De altfel autoritǎţile locale au şi anunţat suspendarea lucrǎrilor, pentru reexaminarea proiectului.
Intre timp incidentul şi moartea accidentalǎ a tînǎrului de 21 de ani a fost instrumentalizatǎ politic. Executivul francez a fost acuzat de opoziţie cǎ a reacţionat foarte tîrziu în faţa dramei şi cǎ a avut nevoie de douǎ zile înainte de a pronunţa primele cuvinte de compasiune. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a ţinut sǎ precizeze cǎ în perioada cît a fost el în fruntea statului nu s-au produs drame de acest gen. Din diverse direcţii, au venit apeluri pentru ca ministrul de interne Bernard Cazeneuve sǎ-şi dea demisia.
Pe un cu totul alt plan, comentatorii constatǎ cǎ din ce în ce mai des marile proiecte de infrastructurǎ sunt contestate de o minoritate de ecologişti, care apoi coaguleazǎ în jurul lor forţe eterogene: alţi militanţi pentru apǎrarea mediului înconjurǎtor dar şi anarhişti şi extremişti de tot felul, dornici deseori, cu orice preţ, sǎ intre într-un raport conflictual cu reprezentanţii ordinii publice.
Barajul de la Sivens avea o amploare modestǎ: o investiţie de opt milioane cinci sute de mii de euro pentru crearea unui lac de acumulare. A trebuit însǎ, iatǎ, sǎ moarǎ un tînǎr de 21 de ani, care iubea natura şi îşi cǎuta drumul în viaţǎ, pentru ca toatǎ lumea sǎ realizeze acum cǎ undeva democraţia, într-o ţarǎ ca Franţa, cu mare tradiţie la acest capitol, nu a funcţionat cum trebuie.
Cotidianul Le Monde considerǎ cǎ imaginea guvernului, deja confruntat cu o mare impopularitate, are de suferit în acest context. Drama a provocat o crizǎ în sînul majoritǎţii şi ar putea avea consecinţe imprevizibile, începînd cu o frondǎ tot mai pronunţatǎ a ecologiştilor.
articol preluat de pe http://www.rfi.ro/
Gabriel Sandu, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, ARESTAŢI în dosarul Microsoft
Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost arestaţi în dosarul licenţelor Microsoft, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă.
Cei patru inculpaţi din dosarul Microsoft urmează să fie încarceraţi, conform deciziei de miercuri a magistraţilor. Gabriel Sandu, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au plecat de la sediul ICCJ după ce le-au expirat ordonanţele de reţinere.
Toţi patru au fost reţinuţi în cursul nopţii de luni spre marţi de procurorii DNA, după ce au fost audiaţi întreaga zi.
Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.
Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, mai spun anchetatorii.
Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.
Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.
În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.
În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.
Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.
Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.
articol prelat de pe http://m.mediafax.ro