“Nu betoniadei şi construcţiilor în parc” – Protest împotriva planurilor lui Robert Negoiţă de a construi în parcul IOR
Câteva zeci de bucureşteni au înfruntat sâmbătă frigul şi au ieşit din case pentru a protesta împotriva iniţiativei primarului sectorului 3, Robert Negoiţă, de a construi o sală polivalentă în Parcul IOR, una din ultimele oaze de verdeaţă din cel mai populat cartier al Capitalei.
Reamintim că, potrivit unei Hotărâri luate de Consiliul Local al Sectorului 3, pe 3.000 mp din Parcul IOR urmează să se ridice o sală de spectacole multifuncţională. Pe lângă faptul că proiectul ar urma să consume 10,5 milioane de euro, acesta presupune tăieri de copaci, asfaltări, pe scurt sacrificarea spaţiului verde, în condiţiile în care Bucureştiul este unul din cele mai poluate oraşe din UE.
Organizatorii protestului, grupul de iniţiativă Prietenii Parcului IOR, atrag atenţia că la câteva sute de metri de parc se află Casa Artelor şi Cinema Gloria, unde se pot desfăşura diferite spectacole, fără ca primăria să cheltuiască peste 10 milioane de euro din banul public şi să distrugă trei hectare de parc.
Totodată, locuitorii din zonă şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că primarul Robert Negoiţă şi consilierii sectorului 3 au ignorat constant în ultimii doi ani Legea 70/2013 ce interzice diminuarea spaţiilor verzi, sute de metri pătraţi din parc fiind betonaţi sau acoperiţi cu proiectele aprobate de primărie. “Aleile pietruite de Liviu Negoiţă sunt acum asfaltate de Robert Negoiţă”, atrage atenţia Răzvan, unul dintre organizatorii protestului de sâmbătă.
Cu ocazia mitingului de sâmbătă, a fost citită şi semnată o scrisoare deschisă prin care comunitatea locală îi transmite primarului Negoiţă dezacordul faţă de “betoniadele” şi construcţiile din parc.
Reamintim că spaţiile verzi din sectorul 3 au fost una din principalele ţinte ale mafiei imobiliare din Bucureşti. Hectare întregi de teren au fost retrocedate unor samsari imobiliari care au cumpărat drepturi litigioase de la varii moştenitori. Suprafeţele devenite private sunt valorificate de investitori privaţi, prin construcţia a diverse stabilimente – de la vile până la un mall pe baza Spartac – în timp ce parcurile, sunt valorificate de edilii sectorului 3. În spaţiile de interes public se asfaltează şi se betonează frecvent, se pun borduri, se construiesc poduri şi foişoare, mai toate la preţuri obscen de mari.
articol prelate de pe http://epochtimes-romania.com, unde se poate urmării si un material video
Dosarul Microsoft: Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, reţinuţi de procurorii DNA
Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro şi Gheorghe Ştefan, primarul din Piatra Neamţ, au fost reţinuţi în dosarul Microsoft.
Primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, a fost reţinut, marţi dimineaţă, de procurorii anticorupţie, în dosarul licenţelor Microsoft.
Procurorii DNA i-au mai reţinut, luni noapte, şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.
Toţi vor fi prezentaţi marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) cu propunere de arestare preventivă.
Cocoş, Dumitru şi Ştefan au fost aduşi la DNA, luni, în cursul dimineţii fiind audiaţi timp de peste 12 ore, în timp ce Gabriel Sandu a fost adus în jurul prânzului.
“Am fost adus degeaba”, a spus primarul municipiului Piatra Neamţ, înainte să fie dus de poliţişti în sediul DNA.
Gheorghe Ştefan şi Nicolae Dumitru au cerut să fie confruntaţi, după care a dat fiecare declaraţii în faţa procurorilor DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Timp de mai multe ore a fost la DNA şi Claudiu Florică, denunţătorul principal în acest caz. Acesta a părăsit instituţia în jurul orei 00.30. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că acesta nu a fost confruntat cu niciunul din cei patru suspecţi aduşi luni la DNA.
În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.
În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.
Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
“Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.
Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.
Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.
Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.
Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.
Numele lui Dorin Cocoş şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri. Un alt martor le-a spus procurorilor despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan.
Nicolae Dumitru a primit 7,65 milioane de dolari pentru a interveni la Mihăilescu şi Nica. Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu
Omul de afaceri Nicolae Dumitru a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, în contractul licenţelor Microsoft. Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu.
Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari, potrivit DNA.
articole preluate de pe http://m.mediafax.ro?
Înființare Grupuri Locale pe bază de Democrație Directă. Noi nu vă spunem ce să faceți, vă spunem ce s-a întâmplat în Spania. Voi decideți ce vreți să faceți și cum vreți să faceți! Podemos?
by Alex Imreh
Nu chemăm la o structură ierarhică pe tară, ci la înființarea a cât mai multe grupuri de acțiune locale independente, pe principiul Democratiei Directe. Invităm fiecare grup să se organizeze cum vrea, să își aleagă orice nume, oamenii să se selecteze între ei cum doresc. Când facem invitația nu stabilim reguli sau scopuri pentru nimeni, fiecare grup își poate face propriile reguli/scopuri. E un event(Facebook) doar pentru informare, nu vă spunem ce să faceți, doar vă spunem ce s-a întâmplat în Spania, voi decideți ce vreți să faceți și cum vreți să faceți.
Astfel de <cercuri> grupuri reale, se pot face în funcție de afinități, de proximitați, pe teme de interes, de exemplu pentru acțiuni antifrack. Ideea e sa fie grupuri reale în care să existe democrație reală. Un lucru e clar probleme sunt destule, indignați sunt destui, dacă nu se depășește faza de mișcare browniana, fiecare va muri pre limba sa, cei care astăzi sunt activi mâine vor obosi, asta e sport de echipă, nimeni nu poate face nimic singur. Activismul civic e baza, dar în final toate problemele mari se tranșează acolo unde se iau deciziile, în consilii locale, prefecturi, parlament, guvern, acolo trebuie dus războiul adevărat, iar războiul se duce cu armate nu prin haiducie.
Aici doar vă informăm că Democratia Directa a avut succes în Spania și alte țări. Primele care s-au organizat așa, au fost Partidele Pirat din Germania și Suedia, așa au ajuns la procente semnificative. Acest event de informare nu invită pe nimeni într-un grup anume, nu își asumă nimeni nici o organizare pe plan national. Invităm alte persoane sa facă chemări similare tot asa pentru înființare de grupuri locale pe baza de democratie directă, sau participativă, în care să apară alții ca inițiatori/organizatori. Important este ca ideea să fie popularizată, să apară cât mai multe grupuri reale cu democrație reală, apoi aceste grupuri pot interactiona, pot fi cărămizi pentru grupuri de grupuri, sau pot fi folosite pentru a organiza actiuni civice, proteste.
Platforme/software de Democratie Directă www.loomio.org/explore sau de democrație Lichida adhocracy.de. În grupurile mici e normal să se meargă pe Democratie Directă – un om un vot, lucrurile decise împreună egal, mai ales când e vorba de voluntariat. În grupurile mai mari se poate merge pe democrație directă amestecată cu democratie reprezentativă, dar în așa fel încât orice reprezentare să poată fi retrasă oricând și oricine dorește pe o anumita chestiune să voteze direct, să poată vota direct, nu prin reprezentanți. Acest amestec este numit de unii Democratie Lichida.
Exemple de grupuri civice care au deschis calea rezistenței în România – Alburnus Maior, o rezistența epică: 2002 – 2013, GISCB – Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene, Grupul Moților din Câmpeni, Asociatia “SALVAM CAMPIA DE VEST”, Grupul de Intervenție Civică – GIC Brașov, … Un partid gen Podemos poate exista doar dacă se bazează pe cât mai multe grupuri civice, multe apolitice, bref pe o societate civilă cât mai puternică. E bine sa rămina apolitice căt mai multe din aceste grupuri, nu e nici o contradictie aici, grupuri civice apolitice pot susține candidati independenți la alegerile locale din 2016.
Ce s-a întimplat în Spania: Newsweek – Pablo Iglesias declară război clasei politice.Conform sondajelor actuale, Iglesias ar putea deveni următorul prim ministru al Spaniei. Înființat în ianuarie 2014, Podemos a bulversat clasa politică spaniolă la alegerile europarlamentare din 2014, obținând 1.2 milioane voturi cu un buget de 150.000Euro. Cele două partide clasice din Spania au obținut împreună doar 49% din voturi, o cădere dură de la 81% în alegerile anterioare pentru PUE. Spune un susținător Podemos – “La casta/clasa politică este de vină pentru tot dezastrul țării. Ei trăiesc prin corupție și nu se vor schimba, nu vor fi pedepsiți până nu luăm puterea politică de la ei!” Podemos s-a bazat în mare masură pe grupurile grassroot, pe activiștii formați în marile proteste Indignados din 2011-2012. Au reușit să crească exponențial doar după ce au început să folosească Democrația Directă!
Succesul Podemos în 5 pași. Cum a reusit Podemos în doar 4 luni să se organizeze în așa fel încât să ocupe 5 locuri în Parlamentul European? Evoluția Podemos în 2014 – 25may: 7,93%, 24aug: 15,3%, 31aug: 22,1%
1*Implicarea in dezbaterile televizate. Pablo Iglesias începe să apară în dezbateri pe teme politice la televiziuni mai putin cunoscute înca din noiembrie 2010, ceea ce l-a ajutat să capete experientă după cum declara chiar el. În 2013 avea deja un nume, așa că l-au invitat primele televiziuni cunoscute, pentru a participa la emisiuni de analize și dezbateri pe teme politice. Audienta acestora a crescut o dată cu venirea lui in emisiune, așa că “inamicul” a continuat să-l invite. Moment în care televiziunile una dupa alta au dorit ca el să fie în platouri, alături de alți analiști politici cunoscuti. Confruntările de idei dintre el și analiștii politically correct au crescut audienta canalelor TV și de aici au ajuns în rețelele de socializare. Așa s-a făcut cunoscut, folosind mass-media.
2*Saltul către politică. “Vreau să vă spun că nu mă voi implica în politică, decât dacă voi avea ocazia sa o fac într-o formațiune pornită de cetateni, cu participarea lor directă ca protagoniști nu doar ca spectatori” a declarat pentru un ziar la un moment dat. Ideea era de a “transforma indignarea cetățenilor în schimbare politică” și când a cerut sprijin “indignaților” a reușit să strângă 50.000 de semnaturi în 24 de ore prin intermediul paginii web podemos.info. Acesta a fost primul pas către politică.
3*Cercurile. Următorul pas era extinderea. La sfârșitul lui februarie au început să pună în practică ideea așa numitelor “Cercuri Podemos”. Adunari populare, unde poate participa oricine dorește să se implice în realizarea acestui proiect. Citat – “Fiecare <cerc> este un spațiu deschis, unde societatea civilă poate să redacteze și să apere un program, cu ajutorul căruia să poată face față situației de urgență prin care trec țările din sudul Europei, este un spațiu unde cetățeanul de rând este protagonist în această campanie pentru alegeri parlamentare europene. În același timp fiecare <cerc> este un spațiu unde se construiește unitatea populară, unde cetățeanul nu doar ascultă discuții interminabile, ci ia decizii împreună cu ceilalți și lucrează împreună cu ei.”
4*Alegeri unde toată lumea poate candida. Au candidat 150 de persoane care au semnat o scrisoare angajament, din mai mult de 200 de <cercuri>. Votarea a avut loc în real dar și on-line. Prima fază a votării a decis câștigătorul, iar în cea de-a doua fază pe cei care urmau în listă. 33.156 de votanti au ales pe Pablo Iglesias și următorii în listă -Teresa Rodríguez, Carlos Jiménez Villarejo, Pablo Echenique y Lola Sánchez. Tot la sfărșitul lui martie, o dată cu alegerile interne, dupa multe dezbateri și votări ale cetațenilor. a fost conceput programul electoral – 40 de pagini în 6 capitole: recuperarea economiei, recâștigarea libertații, recuperarea fraternității, câstigarea independenței, recuperarea pământului, toate pe baza “reconstruirii democrației”.
5*Castigarea celor 5 locuri in parlamentul European. Podemos trimite la Bruxelles: doi profesori – Pablo Iglesias și Tereza Rodriguez, un om de știință – Pablo Echenique, un politilog în șomaj – Lola Sanchez și un fost sef al fiscului anticorupție – Carlos Jiménez Villarejo. Nu se declară însă mulțumiți, deoarece au ca obiectiv înfrângerea celor două partide lider din Spania, PP si PSOE.
articol preluat de pe http://atreiaforta.wordpress.com/
foto coperta http://www.greeneuropeanjournal.eu/