Delta Dunării este vulnerabilă în faţa schimbărilor climatice. Care sunt soluţiile?
WWF România şi partenerii săi din Republica Moldova şi Ucraina au prezentat, la Tulcea, rezultatele proiectului “Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice”, ce a urmărit evaluarea vulnerabilităţii Deltei în faţa schimbărilor climatice şi propunerea unor măsuri de adaptare.
Şefa secţiei de Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, a declarat că, deocamdată, nu sunt suficiente studii care să detalieze situaţia specifică din Delta Dunării în ceea ce priveşte efectele schimbărilor climatice.
Experimente numerice folosind noua generaţie de modele climatice globale şi regionale sugerează creşteri ale temperaturii, în zona Deltei, între unu şi 1,5 grade Celsius iarna şi între 1,4 şi 1,7 grade vara, în intervalul 2021-2050, faţă de perioada 1971-2000, depinzând de concentraţia atmosferică a gazelor cu efect de seră.
În cazul precipitaţiilor din zona Deltei, pentru sezonul de iarnă, estimarea este de creştere de până la nouă la sută în intervalul 2021-2050, faţă de 1971-2000. Vara estimarea este, în general, de reducere a cantităţii de precipitaţii cu până la 15 la sută, în acelaşi interval.
Potrivit studiului WWF, creşterea temperaturii medii anuale cu 1-1,5 grade Celsius până în anul 2050 va duce la mai multe zile călduroase şi scurtarea zilelor cu zăpadă, producerea mai des a unor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi secete severe, inundaţii extreme, rafale de vânt, ploi, furtuni şi grindină, precum şi scăderea debitului Dunării cu cinci la sută. Totodată, urmând scenariul negativ, nivelul mării va creşte cu până la 0,5 metri.
Efectele acestor fenomene se vor vedea la nivelul calităţii apei, florei şi faunei din Delta Dunării, afectând sănătatea oamenilor, pescuitul, agricultură şi alte sectoare ale economiei din această zonă.
Creşterea temperaturilor va determina un schimb de procese deficitar în lacurile Dunării, scăderea calităţii apei, eutrofizarea lacurilor şi a apelor costiere şi dispariţia râurilor mici.
Prin accelerarea eroziunii costiere, vor pătrunde apele sărate în Dunăre şi în zonele umede, afectând stufărişurile, lacurile şi lagunele. Speciile de apă sărată vor fi favorizate, în detrimentul celor de apă dulce, putând dispărea specii rare de plante, mai rezultă din studiu.
La nivelul faunei, se preconizează creşterea mortalităţii peştilor şi producţie scăzută de peşti în lacuri, înmulţirea insectelor, schimbarea perioadelor de migraţie a păsărilor şi degradarea condiţiilor de cuibărit.
Prin creşterea temperaturilor, scăderea calităţii apei şi înmulţirea ţânţarilor, transmiterea unor boli se va face mai uşor, va creşte numărul cazurilor de boli datorate consumului de apă de calitate inferioară, dar şi de boli cardiovasculare şi respiratorii.
Totodată, lipsa de apă, dar şi fenomenele extreme vor duce la scăderea producţiei agricole, iar pescuitul va fi afectat de scăderea populaţiei de peşti, din cauza temperaturilor crescute şi înmulţirii algelor, potrivit sursei citate.
Scăderea debitelor şi posibila dispariţie a unor râuri mici vor afecta navigaţia în Deltă, iar eficienţa energetică va scădea odată cu creşterea temperaturii, se mai arată în studiu.
Principala soluţie propusă de WWF pentru atenuarea acestor efecte este refacerea zonelor umede, îndiguite în trecut.
La Mahmudia, WWF România readuce apa pe 924 de hectare de păşune, astfel încât populaţia din zonă să poată avea acces direct la Deltă. Refacerea unei zone umede înseamnă şi posibilitatea de scurgere a apei din precipitaţii şi prevenirea inundaţiilor, o mai bună circulaţie a apei şi creşterea calităţii acesteia, cu beneficii pentru producţia de stuf şi pescuit.
Proiectul de la Mahmudia, derulat din 2012 şi programat să fie finalizat anul viitor, a fost posibil pentru că respectivul teren a fost abandonat şi organizaţia a reuşit să obţină autorizaţia, însă nu pentru toată suprafaţa, astfel că trebuie construit un nou dig pentru a separa zona umdă de terenul care va fi păstrat în continuare uscat, explică Orieta Hulea, din partea WWF.
Potenţialul de reconstrucţie ecologică în Deltă este mult mai mare: la Pardina sunt 17.000 de hectare de teren care ar putea redeveni o zonă umedă, iar în zona Sireasa, alte 8.000 de hectare. Însă, există o “rezistenţă” privind modul de utilizare a terenurilor, mai spune Hulea, explicând că “decizia politică”, şi nu finanţarea este problema în implementarea unor astfel de proiecte pentru conservarea Deltei.
Autor: Laura Mitran – Mediafax
articol preluat de pe http://m.zf.ro
Ionut Gherasim, la lansarea Clubului National Ţărănesc PNŢCD: “blestemul României, FSN-ul este şi la stânga şi la dreapta”
În ciuda Congresului PNTCD de la Braşov, unde se coace alianţa dintre controversatul lider PNTCD Pavelescu şi PMP, mai mulţi membri ai partidului au organizat lansarea, la Bucureşti, a unui Club Ţărănist, care se doreşte a fi un forum pentru coagularea unei relansări a valorilor care au stat la baza partidului ţărănist.
După 1990, PNTCD condus de preşedintele Corneliu Coposu, a fost cea mai importantă forţă politică ce s-a putut opune neo-comuniştilor conduşi de Ion Iliescu, susţinuţi de Moscova.
O consecinţă a acestui fapt este infiltrarea partidului cu agenţi ai securităţii şi colaboraţionişti, care au ruinat partidul din interior.
Ionuţ Gherasim, ales de Corneliu Coposu pentru a-i urma la cârma Partidului, apoi scufundat de luptele intestine care au urmat după moartea Seniorului, a luat cuvântul la conferinţa de lansare a Clubului, punctând unele dintre problemele care macină Partidul din interior.
La conferinţa de lansare a Clubului Naţional Ţărănist, Gheorghe Ciuhandu, fostul primar al Timişoarei, a luat atitudine faţă de Pavelescu. Liderul PNŢCD, extrem de controversat în cadrul partidului, se află la Braşov, la un congres al partidului, unde se preconizează o alianţă cu PMP.
Despre Congresul de l Braţov, Ciuhandu a afirmat: “Oameni care acuma au ajuns să facă compromisul maxim şi cel mai josnic de a se aflia cu acest partid – PMP, făcut de cel care timp de 10 ani a reuşit să introducă zâzania în societatea românească – Băsescu.”
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com
Asociatia Clubul National Taranist-PNTCD sprijina candidatura lui IOHANNIS la prezidentiale
Klaus Iohannis s-a intalnit, luni, cu membrii legitimi ai Partidului National Taranist si Democrat (PNTCD), membri ai Asociatiei “Clubul National Taranist – PNTCD”. In urma discutiilor dintre cele doua parti s-a stabilit ca Asociatia “Clubul National Taranist – PNTCD” sa sprijine candidatura prezidentiabilului Aliantei Crestin Liberale (ACL) in cursa pentru Cotroceni din noiembrie.
“Membrii legitimi ai PNTCD, regrupati in Asociatia “Clubul National Taranist – PNTCD”, au luat decizia sa isi exprime opinia cu privire la alegerile prezidentiale care urmeaza, in concordanta cu trecutul nostru istoric si eforturile contemporanilor de a stabili orientarea democratica si europeana a Romaniei.
In acest sens, aflandu-ne in fata unei decizii istorice cu privire la viitorul Romaniei, Clubul National Taranist hotaraste sprijinirea candidaturii domnului Klaus Iohannis la presedintia Romaniei, aceasta fiind singura optiune in concordanta cu valorile noastre si cu interesul national.
Delegatia Clubului, in cadrul intalnirii de luni, 22 septembrie a.c., cu dl Klaus Iohannis, si-a afirmat aceasta decizie, sustinerea noastra fiind primita cu bucurie si interes, urmand a se stabili in perioada urmatoare actiuni concrete de manifestare a sprijinului nostru”, se arata in comunicatul remis presei de Asociatia “Clubul National Taranist – PNTCD”.
articol preluat de pe http://www.mondonews.ro
Rușii vor să interzică filmele americane în cinematografe
Politicienii ruşi intenţionează să instaureze un veritabil boicot împotriva Hollywoodului, din cauza „retoricii anti-ruse” din filmele americane.
În contextul sancţiunilor impuse Rusiei de guvernul american şi al faptului că personajele negative din multe filme americane sunt întruchipate de cetăţeni ruşi – precum oligarhul diabolic din „Jack Ryan: Shadow Recruit” şi sadicul agent KGB din „The Avengers” – un membru al Parlamentului rus a reacţionat faţă de această stereotipie negativă şi a cerut instaurarea unui boicot contra industriei americane de film, relatează The Hollywood Reporter.
Vladislav Grib, secretar general al unei comisii parlamentare ruse, a declarat: „În unele filme, retorica anti-socială şi, uneori, anti-rusă, sunt prezente, generând confuzie în rândul generaţiei tinere. Într-o vreme, filmele ruseşti întâmpinau dificultăţi în a ajunge pe marile ecrane şi, uneori, ele nu reuşeau deloc să intre în cinematografe”.
După ce o serie de filme recente, precum „The Avengers”, „Jack Ryan: Shadow Recruit” şi „A Good Day to Die Hard”, au inclus personaje negative portretizate de cetăţeni ruşi, mai mulţi membri din Parlamentul rus au solicitat adoptarea unei legi care să interzică filmele care „demonizează Rusia şi cetăţenii ruşi”.
Pe 17 septembrie, regizorul Iuri Kara a spus la începutul acestei luni că Rusia ar trebui să impună o interdicţie contra tuturor filmelor americane, până când Statele Unite vor anula sancţiunile adoptate contra Rusiei, ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea. „Hollywoodul va pune presiune pe Obama şi acest lucru va duce la anularea sancţiunilor”, a adăugat el.
Un alt regizor rus, Stanislav Govoruhkin, care a fost şeful de campanie al preşedintelui Vlamidir Putin la alegerile din urmă cu doi ani, s-a declarat şi el în favoarea unor restricţii contra industriei de la Hollywood. „Cred că ar fi un lucru bun să limităm prezenţa filmelor de la Hollywood pe ecranele ruseşti”, a declarat el pe 18 septembrie, la un congres organizat de Frontul tuturor cetăţenilor ruşi, o organizaţie pro-Kremlin, pe care o conduce.
Un astfel de boicot ar reprezenta fără îndoială o veste foarte proastă pentru Hollywood. Box office-ul din Rusia reprezintă cea de-a şasea piaţă mondială, generând încasări de peste 1,3 miliarde de dolari.
În ianuarie, ministrul Culturii din Rusia Vladimir Medinsky a propus introducerea unei cote în privinţa numărului de filme străine distribuite în Rusia, iar sugestia lui a fost considerată de Occident drept „o reminiscenţă a legilor din era sovietică”.
Totuşi, producătorul de televiziune rus Alexandr Akopov spune că ar putea exista o soluţie alternativă: „Înţelegem faptul că nu putem să împiedicăm Hollywoodul să ne înfăţişeze ca pe tipii cei răi. Noi vrem doar să îi sfătuim pe producătorii de la Hollywood, sugerându-le să echilibreze puţin balanţa şi să introducă anumite personaje ruseşti pozitive în filmele pe care le lansează. Pe lângă faptul că aşa ar fi cinstit şi corect, această abordare ar menţine deschise marile ecrane din Rusia pentru filmele produse la Hollywood”.
articol preluat de pe http://independent.md