Ambiţionaţi de maghiari, gaborii cu pălărie din Transilvania vor autonomie „la mişto”: „Vom ajunge într-o Românie a ungurilor şi a ţiganilor”
Romii se declară împotriva autonomiei Ţinutului Secuiesc, pe care o cer reprezentanţii etnicilor maghiari din România. Liderii partidului romilor „Pro Europa” din Transilvania spune că dacă s-ar pune în aplicare proiectul UDMR, Harghita, Mureş şi Covasna îşi vor pierde legitimitatea, cultura şi tradiţiile, scrie Yahoo News.
„Mai multe organizaţii, ONG-uri, dar şi organizaţia gaborilor cu pălărie, care sunt majoritatea în judeţul Mureş, ne opunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi”, a declarat liderul regional din Transilvania al „Pro Europa”, Aurel Pascu, citat de citynews. ro.
articol preluat de pe http://www.gandul.info/
Tradiția ceramicii de Zalău, reînviată la primul târg al olarilor
Vase cu o cromatică și formă deosebite sunt prezentate sâmbătă și duminică, la Zalău, în cadrul primei ediții a “Târgului olarilor”, eveniment ce mai include și o expoziție cu vase ceramice de patrimoniu, dar și prelegeri ale unor etnografi, muzeografi și colecționari despre ceramica de Zalău.
Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO
“Târgul nu este numai o desfacere de mărfuri din partea olarilor care participă, ci și un forul al specialiștilor, unde putem să prezentăm tradițiile locale de olărit din județul Sălaj și alte târguri de acest gen din țară. În prima zi s-a lansat un concurs pentru olarii participanți, care prevedea executarea unor piese de ceramică în tradiția olăritului de Zalău. Au participat cinci olari, cu trei feluri de vase: ulcior, canceu și farfurie. Conferința din prima zi a avut ca subiect ceramica de Zalău, iar doamna Carla Roșca a prezentat târgul de olari din Sibiu, organizat de Muzeul Astra. S-a prezentat și cartea ‘Ceramica de Zalău’, editată de Muzeul Județean de Istorie și Artă. Acum suntem în a doua zi, în care avem un forum la care participă organizatorii unor astfel de festivaluri, plus o expoziție de piese de patrimoniu, la Galeriile de Artă ‘Ioan Sima’, tot cu subiectul ceramica de Zalău, unde am expus vase din secolul XIX și XX în care putem urmări evoluțiile de stil ale olăritului local. Mâine și astăzi sunt și standuri, în oraș, în care olarii își desfac mărfurile și vom avea și colegi cu roata olarului pe care copiii pot să exerseze practica executării unor vase ceramice”, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, Szabo Attila, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO
Târgul olarilor are loc sâmbătă pe platoul din fața Consiliului Județean, unde cei interesați pot achiziționa obiecte de ceramică decorativă sau uzuală în stilul tradițional al meșterilor de la Zalău și nu numai, și va continua duminică, în parcarea din spatele primăriei, în cadrul festivităților organizate cu ocazia Zilelor Maghiarilor din Sălaj.
Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO
Zalăul, pe vremuri un foarte renumit centru de olari, a produs o ceramică decorativă mult apreciată pe piața de atunci chiar și la mari distanțe de la locul de producție. Ornamentica acesteia, foarte bine identificată și distinsă de tipologia celorlalte centre din țară, a fost ceea ce a creat o marcă inconfundabilă din ceramica de Zalău. Un produs de cea mai înaltă clasă, ceramica de Zalău a fost foarte căutată și de colecționarii pasionați, încât și astăzi o piesă de secol XIX are un preț extrem de mare pe piața de antichități sau la casele de licitații. Muzeele, la rândul lor, cele din țară și cele din străinătate, clasează ceramica de Zalău ca fiind una dintre cele mai valoroase produse de ceramică tradițională, iar din punct de vedere artistic aceasta este una dintre cele mai spectaculoase exemple de artă decorativă.
Foto: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES FOTO
Evenimentul de la Zalău este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, împreună cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, în parteneriat cu Asociația Culturală Katakomba.
AGERPRES/(A — autor: Sebastian Olaru, editor: Georgiana Tănăsescu)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
Alina, tânăra care a mers pe bicicletă din România până în Indonezia
Alina Ene, o tânără de 28 de ani din Focșani, s-a decis să plece la studii pe bicicletă. Însă nu pe orice distanță. După ce a aflat că a fosta admisă să studieze artizanat indonezian în Jakarta, s-a întrebat ce ar fi dacă ar pleca din România pe bicicletă și nu cu avionul.
Pe 4 iunie pornea din România. A pedalat aproape 100 de zile, a văzut o sumedenie de locuri noi, a dormit în pustietate la cort, câteodată la familii primitoare și a fost nevoită să se înțeleagă și prin semne, spun jurnaliștii de la Ziarul de Vrancea. Camarad de drum i-a fost Nelu, bicicleta care a fost botezată în amintirea tatălui ei.
„Sunt nepoată de-a lui Ștefan cel Mare”
A avut parte de diverse experiențe și a fost și agresată. „În timp ce eu şi Nelu pufăiam de zor la deal, un tanăr turc se oferă să ne ia cu maşina. Refuz politicos şi o iau din loc. După caţiva kilometri, acelaşi turc, care, între timp, a făcut stanga-mprejur (după ce a verificat dacă sunt singură, probabil), opreşte iar. Începe să dea din maini şi, gesticuland, îmi atinge uşor pieptul cu dosul palmei, ca din greşeală.
Îi parez mâna imediat, cu dorinţa să-i parez faţa însă. (…) O fi fost privirea mea de rupt capete sau propriul lui instinct de prezervare. Cert e că s-a oprit acolo. Eu mi-am continuat drumul. Acum sunt în Aktum şi maine mă pornesc înspre Ordu. Despre turci, numai de bine. Despre tinerii şoferi turci care se oferă să te scutească de drum: Sunt nepoată de-a lui Ştefan!”, a postat Alina pe Facebook.
Însă au fost și foarte multe experiențe plăcute. În Georgia, de exemplu, povestește că o bunică a luat-o în brațe și a pupat-o „de parcă i-aș fi fost nepoata ce n-o mai văzuse de ani buni”.
„Dacă despre Iran aveţi impresia că ar fi un cuib de terorişti, mă bucur să vă spun că iranienii sunt cei mai ospitalieri oameni pe care i-am cunoscut pană acum şi că e una dintre ţările în care m-am simţit cel mai bine”, a mai spus tânăra, potrivit jurnaliștilor de la Ziarul de Vrancea.
Alina Ene a absolvit Liceul de Arte din Focșani, la profilul design vestimentar. Înainte de a porni la acest drum a participat mai bine de doi ani ca voluntar la un proiect de cicloturism – Turul Dunării.
Timp de un an, va studia artizanat indonezian la Sekolah Tinggi Seni Indonesia, un celebru colegiu de artă.
articol preluat de pe https://ro.stiri.yahoo.com