Un aparat unic în România, care ajută la depistarea în fază incipientă a cancerului pulmonar, a fost dat în funcţiune la Cluj
Cancerul pulmonar poate fi despistat în fază incipientă și astfel tratat până la vindecare. Totul este posibil cu ajutorul unui aparat unic în România cu care a fost dotat Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj. Medicii spun că în acest fel sute de pacienți vor scăpa de operații și tratamente, iar statul va face economii semnificative.
Emilian Ţiţei este tâmplar de mai bine de 40 de ani. De-a lungul vieţii, munca grea, dar şi fumatul i-au afectat sănătatea. Bărbatul a fost diagnosticat cu multiple formațiuni pulmonare, iar cu ajutorul acestui aparat se va stabili dacă acestea sunt sau nu canceroase.
“Am tuşit, am simţit dureri în partea dreaptă şi în spate şi am venit la medic pentru investigaţii şi, eventual, vindecare. Sper că această investigaţie mă va ajuta. Faptul că au adus aparatură nouă e un lucru binevenit, spune Emilian Ţiţei.
Medicii spun că acest aparat poate să crescă şansele de vindecare în cazul unui cancer pulmonar depistat în fază incipientă. Cu ajutorul aparatului, ţesutul sănătos se vede cu culoare verde, iar ţesutul tumoral se vede în culoare maro şi aceast lucru îi ajută pe medici să identifice zonele care sunt suspecte.
Practic, acest aparat permite vizualizarea căilor respiratorii atât din interior, cât şi din exterior. Astfel se pot identifica leziunile canceroase înainte ca ele să fie văzute cu ochiul liber.
“Sunt modificări de culoare care nouă ne sugerează că poate fi vorba de modificări maligne şi ne arată şi de unde putem să luăm biopsie. Astfel putem să confirmăm diagnosticul de tumoră în stadii incipiente, în stadii în care bolnavii pot beneficia de o terapie potrivită. De asemenea, cu ajutorul acestui aparat putem să scutim pacientul de intervenţii chirurgicale costisitoare”, a declarat Mărioara Şimon, medic primar pneumolog bronholog la Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” din Cluj-Napoca.
Ca incidență, cancerul pulmonar se situează pe primele locuri în topul afecţiunilor în Europa. Specialiştii spun că, din păcate, în proporţie de 80%, această boală este depistată în fază terminală. Conducerea spitalului clujean susţine că procentul se va înjumătăți, însă, cu ajutorul acestui aparat.
“Am primit singurul şi cel mai performant aparat din România. Se numeşte Ebus şi face endografii endobronşice cu biopsie şi autofluoreşcenţă pentru depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar. De el vor beneficia sute de pacienţi care vor avea şansa unui diagnostic precoce şi prescrierea unui tratament adecvat, deci vor avea şanse mari de supravieţuire”, a declarat dr. Vasile Mureşan, manager al Spitalului de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”.
Aparatul a costat 150.000 de euro, iar finanţarea a venit din partea Consiliului Judeţean Cluj. Medicii speră ca până la finalul anului aproape 500 de pacienţi să beneficieze de acest tip de consultații.
articol preluat de pe http://m.citynews.ro
Laser unic în România pentru spitalul TBC din Cluj
Un aparat laser cu scop medical, unic în România, a intrat în dotarea Spitalului de Pneumoftiziologie ”Leon Daniello” din Cluj. Intrarea în folosinţă a acestui aparat a prilejuit şi o operaţie chirurgicală în premieră în România, realizată de echipa de medici condusă de şeful secţiei de chirurgie toracică, Dan Nicolau. Este vorba de înlăturarea laparoscopică a metastazelor pulmonare multiple. Utilizarea acestui aparat reduce în mod semnificativ perioada pe care trebuie să o petreacă în spital, pentru a se recupera, pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale. Medicii clujeni spun că ”aparatul laser în valoare de 25 de mii de euro a fost achiziţionat din Germania cu fonduri alocate de Consiliul Judeţean Cluj şi reprezintă un echipament medical ultraperformant, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie fiind, din acest punct de vedere, singurul din ţară, dar şi din zona de Sud-Est a Europei, care deţine tehnologia necesară în vederea realizării unei astfel de operaţii.
Avantajele acestei noi tehnici constau în posibilitatea extirpării mai multor metastaze pulmonare în condiţiile conservării plămânului sănătos, cu excluderea hemoragiei normale care apare în chirurgia clasică cu bisturiul. Totodată, cu ajutorul acestuia, recuperarea postoperatorie a pacientului este mult mai uşoară, acesta putând fi externat în maximum 3-4 zile, durerile sunt mult mai suportabile iar recuperarea este una rapidă, cu o rată mică a complicaţiilor post-operatorii”. Practic, utilizarea acestui laser va duce şi la economii serioase realizate de spitalul clujean, în condiţiile în care pacienţii operaţi vor putea să fie externaţi mult mai rapid. De asemenea, utilizarea aparaturii de tip laparoscopic va presupune un impact mult mai mic asupra organismului, ceea ce îmbunătăţeşte şansele de vindecare.
Creşte speranţa de viaţă
La rândul lor, pacienţii sunt bucuroşi de introducerea noului aparat în practica medicală. ”Noi nu avem bani să mergem să ne tratăm la Viena sau altundeva în Occident. Ştiu că medicii noştri au un nivel excelent al pregătirii profesionale, pentru că altfel nu i-ar mai angaja în număr atât de mare clinicile din Vest, deci nu din cauza lor pleacă românii cu bani să se trateze în străinătate. Însă acum văd că, încet, încet, spitalele noastre încep să se doteze corespunzător, ceea ce este o şansă pentru noi, amărâţii!”, spune unul dintre pacienţi. „Investiţia inaugurată astăzi are o semnificaţie aparte pentru noi toţi întrucât ea generează viaţă. În concret, utilizarea acestui nou aparat va determina creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor care suferă de cancer toracic cu cel puţin 12 luni. În plus, operaţiile efectuate cu acest aparat ultraperformant sunt gratuite şi se realizează într-un timp foarte scurt. În contextul în care preocuparea pentru pacient şi pentru actul medical prezintă o importanţă aparte în activitatea forului administrativ judeţean, programul de dotare a spitalelor clujene cu aparatură de ultimă generaţie va continua şi în perioada următoare, sumele necesare urmând a fi cuprinse în bugetele anuale de investiţii ale unităţilor medicale”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, cel care a iniţiat cumpărarea laserului medical.
articol preluat de pe http://m.romanialibera.ro
(STUDIU) Transportul public eficient, cheia pentru un oraș mai curat
Implementarea unor sisteme de tranzit urban sustenabile și eficiente poate reprezenta un mod prin care se poate lupta împotriva schimbărilor climatice cu costuri scăzute.
Acest studiu ajunge la concluzia că emisiile de substanțe poluante ale transportului urban pot fi reduse cu mai mult de 50% până în 2050, rezultând și economii de peste 100 de mii de miliarde de dolari. Autorii acestui studiu susțin și că prin reducerea acestor emisii s-ar înregistra cu 1,4 milioane de morți premature mai puțin decât în prezent.
Concluziile fac parte dintr-un studiu prezentat într-o întrunire din cadrul UN Habitat, de cercetători de la Universitatea California din Davis și de la Institutul pentru Transport și Politică de Dezvoltare (Institute for Transportation and Development Policy — ITDP).
Co-autorul acestui studiu, Michael Replogle, director administrativ al ITDP, a precizat că una dintre cele mai ieftine dar poate și cea mai trecută cu vederea soluție pentru reducerea emisiilor poluante din orașe este de a le facilita oamenilor accesul la opțiuni nepoluante de a ajunge din punctul A în punctul B.
„Transportul, în special în condițiile creșterii rapide a numărului de posesori de automobile, reprezintă sursa de CO2 cu cea mai rapidă creștere din lume. În contextul în care fiecare sector al economiei globale trebuie să devină mai verde, eliminarea blocajelor de trafic din marile orașe ale lumii oferă cele mai importante câștiguri cu cele mai mici costuri”, explică el.
Acest raport oferă o viziune asupra unui viitor în care o mare parte din transportul în mediul urban se desfășoară prin intermediul mijloacelor publice nepoluante și prin mijloace nemotorizate, așa cum ar fi bicicleta sau mersul pe jos. Această viziune include și o scădere a ratei de extindere a infrastructurii rutiere urbane, a amenajărilor de noi de parcări și, în general, orice inițiativă care poate fi considerată că încurajează deținerea și folosirea unui automobil.
Raportul avertizează și că, fără o astfel de importantă schimbare de paradigmă în ceea ce privește politicile și investițiile, urbanizarea rapidă ar avea ca rezultat dublarea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de transportul urban până în 2050, față de nivelurile din 2010.
„Blocajele de trafic pe care le observăm în prezent vor deveni mult mai mari și vom petrece în trafic un timp mult mai îndelungat decât în prezent”, a declarat Michael Replogle, adăugând că aglomerarea suplimentară a traficului are și un efect negativ asupra economiei și afacerilor pentru că oamenii vor întârzia mai mult la serviciu și vor fi mai puțin productivi.
„Spre exemplu în orașele care au realocat spațiul stradal pentru a implementa sisteme moderne de tranzit rapid cu autobuzul, s-au obținut practic beneficii similare unui nou serviciu de metrou, la suprafață și pentru o fracțiune din costuri, pe lângă beneficiile aduse de extinderea zonelor pietonale și a pistelor de biciclete, schimbând modul în care oamenii se deplasează în mediul urban”, a explicat el.
„Avem nevoie ca autoritățile să colaboreze cu băncile pentru dezvoltare și cu alte instituții pentru a da undă verde acelor proiecte care își propun să realoce spațiul stradal în favoarea transportului public, a bicicliștilor și a celor care merg pe jos. Spre deosebire de strategiile din domeniul energetic care necesită investiții în cele mai costisitoare noi tehnologii, în acest caz este vorba despre un simplu set de investiții într-un sistem de transport public mai performant și în creșterea siguranței pe străzi pentru cicliști și pietoni”, a mai subliniat el.
Acest raport a fost prezentat cu o săptămână înainte de Summitul ONU cu privire la schimbările climatice, care va avea loc la New York.
articol preluat de pe http://independent.md
Vlahia moravă (Moravská Valaška) -TINUTUL AUTONOM Al VLAHILOR / ROMANI DIN CEHIA DE AZI
Desen de epocă, din anul 1787 care reprezintă un cioban valah din Brumov, Moravia.
REGIUNEA AUTONOMA VLAHA DIN CEHIA
Vlahia moravă (în cehește Moravská Valaška) este o regiune din răsăritul Republicii Cehe, fiind o străveche «Românie populară» întemeiată în secolul X de către păstorii români aflați la granița dintre Moravia și regatul Ungariei.
După cronicarul bizantin Ioannis Skylițes, un schimb de populații a avut loc între Imperiul Bizantin și regatul Moraviei, în anul 976: o parte din Sârbii din Lusacia (ai căror descendenți actuali sunt Sorabii din răsăritul Germaniei) au fost autorizați să se stabilească în bazinul râului Margos (afluent al Dunării de atunci, denumit Morava), în locul Românilor vlahi care trăiseră aici până atunci, dar care se opuseseră împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul: acesta le confiscase pământurile, izgonindu-i spre Moravia, unde au format “Vlahia moravă”.
Integraţi în regatul ceh, Vlahii din Moravia, au fost cu precădere ciobani şi negustori între
Imperiul german,Polonia,Transilvania şi Balcani.
Încetul cu încetul şi-au pierdut limba, păstrând în ziua de astăzi doar câteva cuvinte, şi anumite specificităţi culturale, culinare şi muzicale.
Toate sursele istorice indică faptul că aceste comunităţi româneşti din nordul Carpaţilor, astăzi complet izolate geografic şi administrativ de România, au origini străvechi, fiind la fel ca românii din ţară, originari din dacii liberi. Un argument în plus referitor la vechimea lor în regiunea Moraviei de azi, este faptul că cehii i-au găsit deja acolo, când sosiseră să se stabilească.
Chiar ei, cehii, au denumit regiunea în care trăiau românii Valassko, pentru a marca astfel componenţa etnică a celor care au ocupat din timpuri imemoriale partea de nord-est a Moraviei
O trupă folclorică din Valahia Moravă
Oricare le-ar fi originea, vlahii moravi au fost dintotdeauna neamuri de păstori, ciobănitul şi creşterea animalelor fiind în mod tradiţional ocupaţia lor de bază.
Din nefericire, fiind obligaţi de condiţiile geografice să trăiască înconjuraţi de o mare de slavi, vlahii moravi şi-au pierdut treptat graiul românesc iniţial, din care au mai păstrat câteva cuvinte.
De fapt, aceşti oameni vorbest o limbă distinctă, un dialect bizar, de neînţeles, cuprins din cuvinte cehe, slovace şi arhaisme româneşti.
Românitatea lor a fost prezervată exemplar în cultura, ethosul, foclorul, cântecele şi costumele lor, precum şi în „arta” ciobănitului, ocupaţie la care nici cehii, nici slovacii nu se pricep atât de bine precum ei.
Ciobanii războinici care au speriat dinastia de Habsburg şi Muzeul Vlahilor din Roznov
Între cuvintele româneşti păstrate integral în dialectul vlahilor moravi, se remacă termeni precum baci, brânză, jintiţă, putină, ciomag, şiţă, zgardă, colaci.
O altă perioadă de migraţie şi stabilire a păstorilor români în Moravia a fost aceea în care rege al Ungariei era Sigismund de Luxemburg.
Conform istoricului Ştefan Meteş care a publicat în anul 1977 lucrarea „Emigrări româneşti din secolele XII-XX”, ultima mare migrare medievală a românilor în Moravia a avut loc în perioada tulbure şi presărată de războaie şi invazii, în care guvernator al Transilvaniei era Iancu de Hunedoara.
Regiunea Valassko din Moravia
În Evul Mediu şi în perioada renascentistă, valahii moravi au trăit ca oameni liberi şi prosperi, care datorită dârzeniei lor aveau numeroase obligaţii militare. Încă din perioada medievală, valahii moravi au dus o viaţă culturală şi politică separată de cea a grupurilor etnice cu care se învecinau.
Conform documentelor vremii, vlahii de aici trăiau de asemenea după regulile impuse de faimosul Drept Cutumiar Valah sau Jus Valachorum, denumit şi Lex Anitqua Valachorum.
Cronicarul Jan Amos Comenius relatează în anul 1620 despre ei ca : „Moravii din munţii de lângă Vsetin îşi spun valahi şi sunt un neam deosebit de războinici…Ei refuză să acepte legile Habsburgilor şi timp de trei ani încheiaţi şi-au apărat libertatea cu săbiile”.
Mai târziu, în anul 1624, acelaşi cronicar nota că: „Locuitorii din Vsetin şi din împrejurimi continuă să reziste cu armele şi nu pot fi convinşi în niciun fel să renunţe la credinţa lor ortodoxă”.
Sat al valahilor din Moravia
În secolele următoare, doar o parte a valahilor moravi a continuat să-şi păstreze credinţa ortodoxă, majoritatea convertindu-se la protestantism.
Din aceste motive, Biserica Catolică şi regii Habsburgi au trecut la represalii: „Locuitorii din Valassko sunt valahi care sunt infractori primejdioşi”, scriau cronicile vremii, în timp ce în arhivele oraşului Zlin din anul 1621 stă scris că : „Valahii sunt turbaţii de care nu putem să scăpăm”.
În acelaş an, Albrecht von Wallenstein, comandantul militar din aprtea regimului Habsburgilor al regiunii Vsetin se plângea de valahii care nu mai vroiau să lupte sub comanda sa, iar un alt comisar al Habsburgilor scria că „ Valahii sunt din firea lor înclinaţi să fraternizeze cu duşmanii”.
În faţa Habsburgilor, păstorii războinici valahii au opus o rezistenţă dârză. Ciobanii români au efectuat numeroase raiduri de pedepsire şi răzbunare faţă de autorităţi.
Valahii moravi au mers până într-atât încât au jefuit şi incendiat oraşele Malenovice, Zlin şi Valasske Mezinci.
Disperat, Wallenstein se plângea împăratului că valahii luptă organizaţi în cete şi în primii ani de război, aceşti ciobani luptători ieşeau mereu victorioşi în luptele cu trupele imperiale.
Datorită vitejiei lor, alături de valahi au venit şi protestanţii unguri, astle că ân anul 1621 toată Moravia de la est de râul Morava era controlată de valahi. Însă după înfrângerea ungurilor şi valahilor de către Habsburgi în urma bătăliei de la Olomuc.
Valahii nu s-au supus niciodată cu adevărat, chiar dacă autorităţile austriece au recurs inclusiv la execuţii publice pentru a-i înspăimânta.
Astfel că trupele de ciobani români au intrat într-o alianţă neobişnuită alături de ungurii care se aliaseră cu turcii, şi au atacat Vsetin-ul şi ajungând până aproape de Brno.
Cu toate acestea, ei nu au continuat lupta alături de unguri, deoarece păstrau încă o duşmănie ancestrală contra turcilor. După pacea semnată în anul 1624 între unguri şi Habsburgi , cei din urmă s-au folosit de această oportunitate şi i-au atacat pe valahi lângă Vsetin.
Dârzenia şi furia ciobanilor războinici a fost fără margini, cronicile notând cu uimire că aceste clanuri de păstori luptători au măcelărit armatele Habsburgilor şi au capturat oraşul Lukov după care s-au aliat cu trupele daneze şi împreună, într-o premieră istorică absolută şi neaşteptată, ciobanii noştrii şi armatele regatului Danemarcei au capturat oraşul Hranice în anul 1626.
Contra-atacul lui Wallenstein i-a forţat să se retragă în munţii lor, iar ultima răscoală a valahilor moravi a avut loc în anul 1640, când păstorii au profitat de invazia suedezilor în Moravia.
Alianţa dintre suedezi şi valahi a fost una de succes până în momentul în care suedezii s-au retras în anul 1643, pentru a lupta cu danezii.
In anul 1644, o campanie masivă a Habsburgilor contra vlahilor a dus la o victorie completă a autorităţilor austriece.
Represaliile au fost crude, culminând cu incendierea satelor vlahe, dezarmarea populaţiei, distrugerea recoltelor şi confiscarea animalelor domestice, în timp ce aproximativ 20% din totalul populaţiei masculine a fost ucisă în lupte sau executată.
Şopron tradiţional dintr-o casă valahă din Moravia
Valahii care au fugit au fost urmăriţi de trupele imperiale şi ucişi pe loc. Istoricii susţin că în timpul acelei adevărate campanii de exterminare, circa o treime din populaţia vlahilor moravi a fost ucisă.
Vlahilor rămaşi în viaţă le-a fost impus să jure credinţă Habsburgilor şi să se convertească la catolicism, în caz contrar fiind condamnaţi la moarte.
Cel puţin aşa se scrie in Conscriptio Valassko din 16 februarie 1644. În urma acelei campanii de exterminare, fraţii noştri vlahi din Moravia nu şi-au mai revenit niciodată. Din acel moment, vlahii şi-au pierdut progresiv limba şi credinţa, supravieţuind doar etnic, folcloric şi cultural.
In prezent, vlahii din Cehia şi Slovacia se bucură de toate drepturile care se cuvin unei asemenea minorităţi etnice care a contribuit în timp la civilizaţia şi cultura Carpaţilor de nord-vest.
În Cehia, spre exemplu, autorităţile sunt mândre de moştenirea culturală, istorică şi spirituală pe care au adus-o valahii în Tatra.
Drept dovadă, acolo, în oraşul Roznov (avem un oraş cu nume similar şi în Romania) există un mare Muzeu al Culturii şi Civilizaţiei Valahe, care găzduieşte numeroase colecţii şi piese unice din patrimoniul acestor români, prea puţin cunoscuţi în România.
O trupă folclorică din Valahia Moravă
Surse : Wikipedia.ro; Descopera. ro
Istoricul Mircea Dogaru dezvolta informatiile despre vlahii din Cehia, in cele ce urmeaza …
articol preluat de pe http://cersipamantromanesc.wordpress.com