Credinţe populare la sărbătoarea Mucenicilor. De ce trebuie să bea bărbaţii 44 de pahare cu vin pe 9 martie, iar cearta este interzisă
Ionela Stănilă – adevarul.ro
Sfinţii 40 de Mucenici. În credinţa populară, ziua celor 40 de Mucenici marca începutul noului an agricol şi mucenicii erau consideraţi spirite ale moşilor şi strămoşilor cărora, la 9 martie, li se făcea pomană. În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin.
Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.
De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin? După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.
“În această zi se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la creştinism”, spune părintele Eugen Ramon Ilie, proiereul Călăraşiului.
Sfinţii 40 de Mucenici. Figurine din aluat cu forma cifrei 8
În a noua zi a babelor este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie. În satele din Bărăgan încă se păstrază obiceiul de a se aduce ofrande preparate din aluaturi ritual care se împart copiilor şi sărmanilor. “Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite “sfinţisori” sau “mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii.
“Sfinţisorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa.
Simbolismul creştin, reprezentat de forma arhaică
În mai multe localităţi din judeţ, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac cel puţin 40 de colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.
Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/locale/calarasi/credinte-populare-sarbatoarea-mucenicilor-trebuie-bea-barbatii-44-pahare-vin-cearta-interzisa-1_54f878ce448e03c0fd420dac/index.html
Internet în casă, toaletă afară. Sătenii au ajuns campioni la navigatul pe internet
foto – captura video
articol – stiri.tvr.ro
Internetul a devenit mai accesibil la sat decât apa curentă sau canalizarea. Conexiunea e deja o necesitate pentru două treimi dintre cei care locuiesc în mediul rural. În condiţiile în care jumătate dintre aceştia au toaleta în curte.
Ludovic locuieşte în comuna gălăţeană Vânători. Ca orice om gospodar are un câine, câteva zeci de găini dar şi internet. Nu prea ştie să îl folosească dar l-a instalat pentru cele două fete ale sale care îşi pot verifica conturile de Facebook atât pe calculator cât şi pe telefoanele mobile. Ludovic a reuşit să ţină pasul cu tehnologia, dar a rămas în urma cu utilităţile.
Comuna buzioană Sapoca, aceeaşi situaţie. După ce a lucrat ani buni în străinătate Marian s-a întors în satul natal unde şi-a construit o casă cu toate facilităţile. Are şi baie, doar pentru armonia casei. Pentru că nu e canalizare în comună e fortat să folosească tot toaleta din curte. Nu-i lipseste însă internetul.
Studiile arată că internetul a ajuns deja în peste 60 la sută din casele de la ţară. Cifra este ridicată dacă ne gândim că doar unul din trei români care trăiesc în mediul rural are toaleta în casă.
Sătenii au ajuns campioni la navigatul pe internet. Petrec în medie 295 de minute în mediul virtual faţă de cei de la oraş care stau zilnic pe net în jur de 260 de minute.
La ţară internetul e un mijloc de divertisment în vreme ce în oraşe este folosit pentru obţinerea de informaţii.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Proteste in Portul Constanta
foto - cotidianul.ro
articol – lideruldeopinie.ro
Sute de salariati au blocat cu utilaje accesul în Gara Maritimă Constanța în prima zi a protestului Organizației Patronale Operator Portuar și Federației Naționale a Sindicatelor Portuare (FNSP).
Potestatarii sunt nemultumiti de politicilor economice și strategiei manageriale aplicate de Consiliul de Administrație și managementul executiv al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța.
Principalele motive invocate public pentru mitingul de protest cu pichetarea sediului administrativ al CNAPM Constanța, timp de o lună, au la bază contestarea proiectului Master Plan de dezvoltare a Portului Constanța, precum și majorarea chiriilor pentru operatori, cu 380%, în decurs de doi ani.
Președintele FNSP, Mircea Burlacu, susține că noua strategie de dezvoltare vizează transformarea unei zone din incinta vechiului port comercial în zonă de restaurante și agrement distrugându-i, în opinia sa, potențialul economic. „Actuala conducere a companiei distruge economia portuară, alungă marfa și vapoarele din Portul Constanța, ceea ce va atrage falimentul multor operatori portuari. Vor să facă acolo o zonă rezidențială, în care să se intre direct cu iahtul, cu restaurante și cazinouri. Asta dorește actuala conducere a Portului Constanța, demonstrând o permanentă lipsă de respect față de salariați și operatori portuari”, a afirmat Mircea Burlacu.
Autorizația pentru pichetarea CNAPM a fost eliberată pentru o perioadă de 30 de zile, însă președintele FNSP a spus că durata protestului este determinată de evoluția dialogului cu adminstrația.
Compania Nationala „Administratia Porturilor Maritime“ Constanta a anuntat ca invita sindialistii la dialog maine, 10 martie, unde vor discuta despre politica tarifara a CN „APM“ Constanta si Master Planul Portului.
articol preluat de pe http://lideruldeopinie.ro/





