test

Winston Churchill la Universitatea din Zürich (19 septembrie 1946)

foto preluat de pe www.ft.com

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

19 septembrie este a 262-a zi a calendarului gregorian și a 263-a zi în anii bisecți.

Mai sunt 103 zile până la sfârșitul anului.

 

Sărbători Religioase ale Zilei de 19 septembrie

---

 

Biserica Ortodoxă Română

Sfinţii Mucenici Trofim, Savatie şi Dorimedont

Cei trei sfinți (+278) au trăit când la Roma împărătea Probus împăratul (276-282), deci pe vremea când încă erau prigoniți creștinii, iar în Antiohia stăpânea dregătorul Eliodor.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Ss. Trofim, Sabațiu și Dorimedon, martiri (†277)

 

Biserica Romano-Catolică

Sf. Ianuariu, episcop, martir

“Martir autentic, a dat mărturie despre Cristos prin sângele său; neclintit în faţa ameninţărilor şi ademenirilor, el a obţinut coroana gloriei”.

Ca pentru atâţia alţi martiri ai primelor secole, este dificil să delimităm cu precizie figura istorică a lui Ianuariu.

Un lucru este însă cert în existenţa sa, şi anume legătura sa cu regiunea Campania şi, într-un mod special, cu Napoli, şi martiriul său, care a avut loc în anul 305, în timpul persecuţiei lui Diocleţian.

Deja din timpul sfântului Paulin de Nola, cultul său era răspândit în regiune.

Despre acest lucru ne vorbeşte biograful sfântului Paulin, prezbiterul Uraniu.

Acesta, povestind ultimele zile ale episcopului său, scrie:

Paulin a început să întrebe cu voce tare unde erau fraţii săi;

atunci, unul dintre cei prezenţi, crezând că îi caută pe confraţii săi episcopi, care celebraseră împreună cu el (Euharistia, în camera sa), a spus:

“Iată, fraţii tăi sunt aici în jurul tău”.

Dar el, răspunzând, a spus:

“Eu am vorbit despre fraţii mei întru episcopat, Ianuariu şi Martin (din Tours), care tocmai au vorbit cu mine, promiţându-mi că în curând vor veni (să mă ia)”. Cu primul dintre cei doi episcopi, Ianuariu, episcop martir, a fost împodobită Biserica din Napoli”.

cititi continuarea pe: calendarcatolic.ro

 

Sărbători naționale ale zilei de 19 septembrie

---

 

România - Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene

La 19 septembrie 1916, pe timpul executării manevrei de la Flămânda de către Armata 3, se realizează doborârea primului avion inamic de către o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise (calibru 75 mm Deport), şi nu cu tunuri terestre adaptate.

 

Evenimentele Zilei de 19 septembrie în Istorie

---

 

- 19 septembrie 1863 – În cadrul Războiului Civil American, armata confederată a oprit avansul unioniștilor în nord-vestul Georgiei în bătălia de pe Chickamauga;

- 19 septembrie 1893 – Femeile din Noua Zeelandă primesc dreptul de vot;

- 19 septembrie 1944 – Finlanda și URSS au semnat la Moscova un armistițiu prin care au pus capăt războiului de continuare;

- 19 septembrie 1946 – S-a fondat Consiliul Europei în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich;

- 19 septembrie 1995 – The Washington Post și The New York Times au publicat pentru prima oară Manifestul teroristului Ted Kaczynski.

---

 

19 septembrie 86 - S-a născut în Italia, la Lanuvium,Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius, fiul consulului Aurelius Fulvus si împărat Roman în perioada 138-161.

Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius (19 septembrie 86 – 7 martie 161) împărat Roman în perioada 138-161.

A fost cel de-al patrulea din “Cei cinci împărați buni”.

A devenit consul în anul 120 și guvernator al provinciei Asia (134-135).

A fost adoptat de împăratul Hadrian la 25 februarie 138 și proclamat succesor la tron.

În timpul domniei lui Antoninus Pius a fost sarbatorita în anul 148 cea de-a 900-a aniversare a fondării Cetății Eterne.

Domnia lui a fost identificată cu apogeul dinastiei antonine și al întregului principat.

 

19 septembrie 335 - Flavius ​​Dalmatius a fost ridicat la rangul de Cezar de către unchiul său, împăratul Constantin I.

Dalmatius sau Flavius Dalmatius (d. 337/338) caesar (locțiitor de împărat) între anii 335 și 337, până la moartea unchiului său Constantin cel Mare. În anul 337, după moartea lui Constantin, a fost omorât de soldați romani.

A fost fiul lui Flavius Dalmatius, fratele vitreg a lui Constantin si a fost caesar (locțiitor de împărat), între anii 335 și 337, până la moartea unchiului său Constantin cel Mare.

În anul 337, după moartea lui Constantin,in perioada tulbure cu lupte interne în care multe rude de ale împăratului au fost ucise, a fost omorât de soldații romani.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

19 septembrie 634 - S-a încheiat Asediul Damascului de catre armatele musulmane conduse de Rachidun, acesta fiind primul oras important bizantin cazut in timpul razboiului de cucerire a Siriei.

 

19 septembrie 866 - S-a născut împaratul bizantin Leon al VI-lea supranumit „Filosoful”; (d. 11 mai 912).

A domnit între 886 si 912 , fiind fiul lui Mihail al III-lea și fiul adoptiv al lui Vasile I Macedoneanul.

Leon VI Filozoful/ Înțeleptul (19 septembrie, 866 – 11 mai, 912) împărat bizantin între 886 și 912, fiul lui Mihail III Bețivul și fiul adoptiv al lui Vasile I Macedoneanul.

 

19 septembrie 1339 - A murit împaratul Go-Daigo din Japonia; (n. 1288).

 

19 septembrie 1356 - Bătălia de la Poitiers: Armata engleza sub comanda lui Edward, Prinţul Negru înfrange armata franceză şi il capturează pe regele francez, Ioan al II-lea.

Bătălia de la Poitiers (în engleză Battle of Poitiers, în franceză Bataille de Poitiers) a fost o bătălie majoră a Războiului de 100 de Ani, care a avut loc pe 19 septembrie 1356 între forțele engleze conduse de Eduard Prințul Negru pe de-o parte și cele franceze ale regele Ioan al II-lea pe de altă parte.

A fost una dintre marile bătălii din Razboiului de 100 de ani Regele francez Ioan cel Bun a luptat cu curaj, dar a fost capturat, împreună cu fiul său Filip A pierit in lupta floarea cavalerismului francez, printre cei uciși numărându-se: ducele Pierre I de Bourbon, conteabilul Frantei Gautier al VI-lea de Brienne , episcopul de Chalon, 16 baroni si 2426 cavaleri, în total fiind uciși cinci mii de ostași,din care trei mii în timpul retragerii.

Pe 24 mai 1357 regele capturat a fost adus solemn la Londra,fiind semnat un armistitiu cu Franța timp de 2 ani.

Prețul de răscumpărare a regelui a egalat suma veniturilor regale pentru 2 ani.

Prada fiind una imensă.

Vicerege a devenit Carol al V-lea.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

19 septembrie 1551 - S-a născut regele Henric al III-lea al Franței; (d. 1589).

Henric al III-lea (în franceză Henri III, în poloneză Henryk) (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 – 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois.

La naștere a fost botezat Alexandre-Édouard, iar în 1564 numele lui i-a fost schimbat în Henric.

A fost rege al Frantei între 1574 – 1589 și primul rege al Uniunii Polono – Lituaniene, între 1573 și 1574, cu titlul de Henric de Valois.

Henric al III-lea mostenit un regat sfasiat de lupte intre factiuni rivale, în care autoritatea lui este doar parţial recunoscuta.

Domnia sa a fost marcată de foarte grave disensiuni religioase, politice şi de probleme economice.

In timpul domniei sale s-au purtat patru războaie religioase intre catolici si protestantii hughenoti.

A murit la Saint-Cloud pe 2 august 1589, fiind înjunghiat de călugăr fanatic dominican , Jaques Clement.

Datorită decesului ultimului său frate, dinastia Valois se stinge, iar tronul revine lui Henric al III-lea de Navarra care devine Henric al IV-lea al Frantei, primul monarh din Dinastia Bourbon.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

19 septembrie 1710 - A murit Ole Rømer, astronom danez (n. 1644)

Ole (Christensen) Rømer (25 septembrie 1644 în Århus; † 19 septembrie 1710 în Copenhaga) astronom danez.

A fost cunoscut prin măsurarea cantitativă pentru prima dată a vitezei luminii.

 

19 septembrie 1777 – A început Bătălia de la Saratoga (19 septembrie – 7 octombrie 1777)

Bătălia de la Saratoga este considerată de mulți istorici ca un punct de cotitură în istoria americană.

Ea fost o bătălie hotărâtoare în evoluția Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii.

În primăvara anului 1777 trupele engleze ocupă forturile Crown Point (New York) și Ticonderoga, obligând trupele răsculate americane să se retragă.

Trupele regulate engleze sosite din Canada în vara anul 1777, cu un efectiv de 10.000 de soldați, erau sub comanda generalului John Burgoyne.

Țelul lor era de a ocupa orașul Albany, New York pentru a prelua controlul asupra regiunii văii râului Hudson și de a o izola de restul coloniei.

Înaintarea trupelor britanice a fost încetinită printr-o tactică de acțiuni sistematice de hărțuire, blocare a drumurilor și distrugerea podurilor.

În regiunea lacurilor Champlain și Lake George, englezii au reușit să înainteze numai câțiva kilometri pe zi.

Trupele coloniale engleze conduse de Burgoyne, care aveau acum un efectiv de 15.000 soldați, au fost oprite de trupele americane conduse de generalul Horatio Gates, în nordul văii Hudson, la Saratoga (New York).

Rezultatul bătăliei a fost un dezastru pentru armata engleză, la sfârșitul luptelor generalul englez s-a predat.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1783 - A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de frații Montgolfier, având la bord trei pasageri: o rață, un cocoș și o oaie.

Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând ca și alte vietăți decât păsările pot suporta înalțimile.

Primul balon, fără echipaj, a fost înalțat la 5 iunie 1783.

 

19 septembrie 1802 - S-a născut Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare de la 1848; (d. 20.03.1894).

Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard (n. 19 septembrie 1802, Monok, Ungaria – d. 20 martie 1894, Torino) revoluționar maghiar, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848.

 

19 septembrie 1821 - S-a născut Luigi Mercantini, poet italian, autorul “Imnului lui Garibaldi”, care a devenit cântec national al poporului italian; (d.17 noiembrie 1872).

 

19 septembrie 1825 - S-a născut Ştefan Dimitrie Grecianu, istoric medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; membru de onoare al Academiei Române; (d.01.08.1908).

Stema României adoptată în 1872. Proiectul aparţine lui Ștefan Dimitrie Grecianu (n. 19 septembrie 1825, București – d. 1 august 1908, București) academician român, istoric, genealogist, heraldist și membru de onoare (din 1905) al Academiei Române.

 

19 septembrie 1863 - Bătălia de pe Chickamauga - În cadrul Războiului Civil American, armata confederată a oprit avansul unioniștilor în nord-vestul Georgiei.

Bătălia de pe Chickamauga, ce a avut loc în zilele de 19–20 septembrie 1863, a marcat sfârșitul unei ofensive unioniste în sud-estul statului Tennessee și în nord-vestul statului Georgia, denumită Campania Chickamauga.

Bătălia a reprezentat cea mai semnificativă înfrângere a Uniunii pe teatrul vestic de operațiuni al Războiului Civil American și s-a clasat a doua în clasamentul bătăliilor cu cele mai numeroase victime în această conflagrație, după Bătălia de la Gettysburg.

Lupta s-a dat între Armata Cumberlandului condusă de general-maiorul unionist William Rosecrans și Armata Tennessee-ului condusă de generalul confederat Braxton Bragg, și își trage numele de la pârâul Chickamauga de Vest, care face meandre în nord-vestul Georgiei înainte de a se vărsa în râul Tennessee la circa 5,6 km nord-est de centrul orașului Chattanooga).

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

19 septembrie 1870 - Armata prusacă începe Asediul Parisului (19 septembrie 1870 – 28 ianuarie 1871).

Va dura 135 de zile, până când la 28 ianuarie 1871 orasul s-a predat.

Asediul Parisului a avut loc între 19 septembrie 1870 și 28 ianuarie 1871 și s-a încheiat cu capturarea orașului de către forțele diferitelor state ale Confederației Germane de Nord, conduse de Regatul Prusiei.

Asediul a fost punctul culminant al războiului franco-prusac, care a văzut cel de-al doilea Imperiu francez încercarea de a-și reafirma dominația asupra Europei continentale declarând război Confederației Germane de Nord.

Confederația Germaniei de Nord, dominată de Prusia, a ieșit recent învingătoare în Războiul Austro-Prusac din 1866, care a dus la punerea sub semnul întrebării a statutului Franței de putere dominantă a Europei continentale.

Odată cu declarația de război de către parlamentul francez la 16 iulie 1870, Franța imperială s-a confruntat în curând cu o serie de înfrângeri în mâinile germane în următoarele luni, ducând la Bătălia de la Sedan, care, la 2 septembrie 1870, a văzut o înfrângere decisivă a francezilor. forțelor și capturarea împăratului francez, Napoleon al III-lea.

Odată cu capturarea lui Napoleon al III-lea, al Doilea Imperiu Francez s-a prăbușit și a fost declarată a treia Republică Franceză, condusă provizoriu de Guvernul de Apărare Națională.

În ciuda faptului că forțele germane au ajuns și au asediat Parisul până la 19 septembrie 1870, noul guvern francez a pledat pentru continuarea războiului, ducând la încă patru luni de lupte, timp în care Parisul a fost asediat continuu.

Cu orașul complet încercuit, garnizoana pariziană a încercat trei încercări de evadare nereușite, iar forțele germane au început o campanie de bombardament de artilerie relativ ineficientă a orașului în ianuarie 1871.

Ca răspuns la rezultatele slabe ale bombardamentelor de artilerie, prusacii au adus la iveală mari- artilerie grea de asediu de calibrul Krupp pentru a ataca orașul începând cu 25 ianuarie 1871.

Odată cu reînnoirea atacului de artilerie și o populație și garnizoană pariziană tot mai înfometată și bolnavă, Guvernul de Apărare Națională avea să încheie negocierile de armistițiu cu Confederația Germaniei de Nord la 28 ianuarie 1871.

În timp ce armistițiul a dus la permisiunea imediată a transporturilor de alimente în oraș, capturarea capitalei lor și dezastrul războiului în sine ar avea un impact de lungă durată asupra populației franceze, a relațiilor franco-germane și a Europei în ansamblu.

Înfrângerea Franței în război ar duce direct la o Confederație germană de Nord victorioasă, care se unește cu statele sud-germane încă independente și declara Imperiul German, precum și o populație pariziană nemulțumită și radicalizată care preia controlul Parisului și formează Comuna Paris.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1881 - Al 20-lea presedinte american, James Abram Garfield (n.19 noiembrie 1831), moare in urma ranilor primite in dimineaţa zilei de 2 iulie 1881, cand a fost împuşcat de două ori de către asasinul, Charles J. Guiteau, cu un pistol de calibrul 44.

James Abram Garfield (n. 19 noiembrie 1831 — d. 19 septembrie 1881) a fost cel de-al douăzecilea președinte al Statelor Unite ale Americii și cel de-al doilea președinte american care a fost asasinat.

Termenul său al fost cel de-al doilea ca scurtime, după cel al lui William Henry Harrison, al nouălea președinte american, fiind în funcție în perioada 4 martie 1881 – 19 septembrie 1881.

Garfield a servit în cea mai înaltă funcție a statului american un total de doar șase luni și cincisprezece zile.

Președintele Garfield a fost asasinat prin împușcare: în iulie 1881 un avocat dement – Charles Julius Guiteau (1841 – 1882) – a tras în el cu arma.

Rănile cauzate de asasin au cauzat infecția fatală care a dus la decesul său.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1893 - Prin Legea Electorală, promulgată de guvernatorul insulei, femeile din Noua Zeelandă primesc dreptul de vot.

 

19 septembrie 1895 - Împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph I, i-a graţiat pe memorandiştii romani din Transilvania, sub presiunea opiniei publice romanesti şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.

Petiţia fusese aprobată la 25 martie 1892 de liderii Partidului National Roman şi prezentată la Viena pe 28 mai 1892 de o delegaţie compusă din 300 de reprezentanţi a tuturor stărilor din Transilvania: intelectuali, meseriaşi, lucrători.

La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a primit delegaţia si deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului, l-a trimis autorităţilor maghiare.

Memorandumul, scris de liderii Partidului Național Român: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, facea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic.

Documentul contesta şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele românilor majoritari în Transilvania.

De asemenea, combătea declararea statului maghiar ca „stat naţional”, în care elementul maghiar minoritar detinea puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de maghiarizare si discriminare.

Situația românilor a ajuns să fie remarcată și de personalități politice ale vremii din alte țări.

Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 nov. 1892:

„Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper.”,

iar Georges Clemenceau, scria în ziarul La Justice din 12 mai 1884:

„Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3,5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are Camera și nu au niciunul.”

Autorităţile maghiare au deschis acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi a altor fruntasi ai romanilor ardeleni, sub acuzaţia de atentat împotriva statului maghiar.

Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie şi 7 mai 1894 şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare.

Cu acest prilej, Ioan Rațiu, unul din liderii memorandistilor, a rostit celebra frază:

„Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”. 

În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti la 19 septembrie 1895 va fi însuşi împăratul Franz Joseph, ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi datorită intervenţiei diplomatice a regelui Carol I al Romaniei pe lângă Curtea de la Viena.

 

19 septembrie 1909 - A decedat Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române; (n.19.03.1826).

 

19 septembrie 1911 – S-a născut William Golding, romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1993)

Sir William Gerald Golding (n. 19 septembrie 1911, Newquay, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 19 iunie 1993, Perranarworthal⁠, Cornwall⁠, Anglia, Regatul Unit) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983.

El prezintă în romanele sale criza conștiinței omului modern confruntat cu problemele realității contemporane.

(romane: „Împăratul muştelor”, „Cădere liberă”)

Motivația juriului Nobel

„…pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi.”

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1916 - Prima acţiune de luptă antiaeriană a armatei române, soldată cu respingerea unui atac aerian şi nimicirea unui avion inamic în zona Flămânda.

Pe timpul executarii manevrei de la Flamânda de catre Armata a 3 a română, în data de 19.09.1916, bateria de artilerie înzestrata cu tunuri antiaeriene propriu-zise, calibru 75 mm Deport, a respins un atac aerian si a doborât un avion inamic.

Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler.

Ca urmare a acestui succes, ziua de 19 septembrie a fost adoptata, în perioada interbelica, ca zi a artileriei antiaeriene.

 

19 septembrie 1922 - S-a născut Emil Zatopek, sportiv ceh, unul dintre cei mai mari alergatori ai secolului trecut pe cursele lungi; (d.21 noiembrie 2000).

A fost supranumit “Locomotiva” datorita stilului sau de alergare.

Emil Zátopek (n. 19 septembrie 1922, Kopřivnice, Cehia; d. 21 noiembrie 2000, Praga) atlet ceh.

Zátopek a fost un alergător pe distanțe mari, multiplu campion național, olimpic și deținător de record mondial.

În Cehoslovacia era sărbătorit ca erou național.

A intrat in legenda dupa ce la Olimpiada din 1952 din Helsinki a castigat aurul la probele de 5.000, 10.000 metri maraton.

Sportivul a dominat cursele pe distantele lungi intre anii 1948-1954, in aceasta perioada castigand de 38 de ori consecutiv intrecerile pe 10.000 de metri.

A stabilit 18 recorduri mondiale pe diferite distante, fiind si primul alergator din lume care a reusit sa termine o cursa de 10.000 de metri in mai putin de 29 de minute.

Zatopek s-a nascut intr-o familie modesta in localitatea Koprivnice din Cehoslovacia.

A inceput sa munceasca de la varsta de 16 ani.

În 1940 a participat pentru prima oara la o competitie sportiva si a reusit sa termine pe locul doi chiar daca nu avea antrenament.

În acea perioada a inceput sa ia sportul in serios, iar dupa patru ani a reusit sa doboare recordurile tarii sale pe distantele lungi.

Seria victoriilor a continuat pana in 1956, cand a participat pentru ultima data la maratonul din cadrul Olimpiadei de la Melbourne.

Avea vederi antisovietice,iar în timpul evenimentelor din mai 1968, numite Primavara de la Praga, Zatopek s-a cățărat pe un tanc rusesc, cerându-le soldaților sovietici să se întoarcă acasă.

Acest lucru i-a atras o serie de probleme, ca pierderea tuturor funcțiilor iar în ultimii ani a fost nevoit să lucreze într-o mină de uraniu.

A fost decorat pentru meritele sale de catre presedinte ceh Vaclav Havel.

 

19 septembrie 1926 - S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel.

 

19 septembrie 1927 - S-a născut la Chisinau, Angela Moldovan, cunoscuta cantareaţă de muzică populară românească. (d. 13 octombrie 2013, București)

Angela Moldovan (n. 19 septembrie 1927, Chișinău, d. 13 octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară.

A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precumŞ

Mi-am făcut bundiță nouă, Fata neichii, Sârba de la Deleni, Ia mai zi-i măi fluieraș, Merge satul la cules, Dorul mă cată pe-acasă

 

19 septembrie 1931 - S-a născut actorul si scenaristul francez Jean-Claude Carrière.

Jean-Claude Carrière (n. 19 septembrie 1931, Colombières-sur-Orb, Hérault, Franța) scenarist renumit (nominalizat pentru creațiile sale de două ori la Oscar) și actor.

 

19 septembrie 1934 - Bruno Hauptmann a fost arestat pentru răpirea și uciderea copilului lui Charles Lindbergh.

Începutul lunii martie 1932. O știre despre o răpire face vâlvă în presa americană.

Lucru normal, dacă avem în vedere că cel răpit nu era altul decât fiul celebrului Charles A. Lindbergh, eroul Americii, omul care realizase primul zbor transatlantic.

În perioada desfășurării nefericitului eveniment, familia Lindbergh (Charles, soția acestuia, Anne Morow, și fiul lor Charles jr., în vârstă de 1 an și 8 luni), se afla la proprietatea sa din Hopewell, New Jersey.

Pe 1 martie, soții Lindberg hotărâseră să meargă într-o vizită la părinții Annei, numai că micuțul Charles a contractat o răceală și plecarea a fost contramandată.

Hotărâre care se va dovedi a avea consecințe dintre cele mai nefericite…

În acea noapte, pe la ora 22.00, bona lui Charles jr., Betty Gow, urcă în camera copilului pentru a-i verifica starea și constată cu stupoare că acesta dispăruse.

Părinții sunt alertați și, după o căutare fără rezultate în casă și în jurul acesteia, cheamă autoritățile.

Singurele probe descoperite de polițiști au fost: o urmă de picior în noroi și o scară de lemn, sub fereastra copilului.

S-a găsit și o scrisoare de răscumpărare, în care i se cerea lui Lindbergh să pregătească 50.000 de dolari (în bancnote de valori diferite), pe care să-i plătească în schimbul vieții fiului său; la patru zile de la răpire, a sosit o altă notă de răscumpărare, în care prețul fusese urcat la 70.000 de dolari și apoi încă una în care se solicitau 100.000 de dolari.

În ciuda opoziției oamenilor legii, Lindbergh, după ce s-a sfătuit și cu avocatul său, Henry Breckinridge, a fost de acord să plătească răscumpărarea.

(…)

La mai bine de doi ani de la comiterea crimei, pe 15 septembrie 1934, când aproape se risipiseră toate speranțele de a-l mai găsi pe răpitor, polițiștii l-au arestat pe Bruno Richard Hauptmann, un nativ german, tâmplar de meserie, în vârstă de 35 de ani, care folosise la o benzinărie bancnote marcate, folosite pentru răscumpărare.

Hauptmann avea antecedente penale.

El fusese condamnat pentru tâlhărie, la comiterea uneia din infracțiuni folosind… o scară de lemn.

Ce dovezi au găsit anchetatorii, care l-au incriminat pe Hauptmann? În garajul locuinței acestuia au fost găsiți 14.000 de dolari din cei folosiți în operațiunea din 2 aprilie 1932 (Hauptmann a declarat că i-au fost împrumutați de un conațional, Isador Fisch, care între timp fusese deportat în Germania); apoi, s-au găsit materiale similare celor din care fusese făcută scara găsită la geamul lui Charles Lindbergh jr.; în ultimul timp renunțase la meseria de tâmplar, dedicându-se speculațiilor la bursă, lucru ce nu putea fi făcut în lipsa unui capital destul de consistent; de asemenea, Lindbergh i-a identificat vocea ca fiind similară cu cea a lui „John”, pe care îl auzise în cimitirul din Bronx; expertiza grafologică a confirmat că el a scris biletele de răscumpărare; în plus, Hauptmann avea o mare pasiune pentru aviatori, fiului său născut în 1933 dându-i numele de Manfred, după faimosul aviator german din primul război mondial, Manfred von Richthofen, supranumit „Baronul Roșu”.

cititi mai mult pe: historia.ro; en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1941 - În timpul războiului împotriva Uniunii Sovietice, trupele germane cuceresc capitala ucraineană Kiev.

 

19 septembrie 1944 - URSS si Finlanda au semnat la Moscova un armistițiu prin care au pus capăt Războiului de Continuare.

Războiul de Continuare a fost un conflict armat între Finlanda și Uniunea Sovietică, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.

Conflictul a debutat cu acțiunile agresive purtate de pe teritoriul finlandez împotriva sovieticilor la 21 și 22 iunie și bombardamentele rusești de la 25 iunie 1941 și s-a încheiat cu încetarea focului de partea finlandeză la 4 septembrie și de partea sovietică la 5 septembrie 1944.

Marea Britanie a declarat război Finlandei la 6 decembrie 1941, dar nu a participat direct la război.

Sprijinul material și cooperarea militară cu Germania nazistă a fost de maximă importanță pentru finlandezi în lupta lor cu mult mai marele lor vecin.

Războiul a sfârșit în mod oficial odată cu semnarea Tratatului de pace de la Paris din 1947.

Finlandezii au folosit acest nume pentru conflictul cu sovieticii pentru a face clară legătura acestuia cu Războiul de Iarnă (30 noiembrie 1939 – 12 martie 1940).

Din punctul de vedere sovietic acest război nu este decât cel mult un alt front al Marelui Război pentru Apărarea Patriei împotriva Germaniei naziste și a aliaților ei.

Acest război a fost tot timpul considerat de finlandezi ca un conflict separat de cel de-al Doilea Război Mondial, poziție considerată inacceptabilă de conducerea politică a Germaniei, principalul sprijinitor al Finlandei.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1946 - Se deschide primul Festival al filmului de la Cannes dupa ce a fost amânat timp şapte ani, datorită celui de-al doilea război mondial.

 

19 septembrie 1946 - Se fondează Consiliul Europei, în urma unui discurs ținut de Winston Churchill la Universitatea din Zürich.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională.

A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei.

Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

19 septembrie 1946 - Festivalul de Film de la Cannes se reia după o întrerupere de șapte ani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

 

19 septembrie 1948 - S-a născut Jeremy Irons, actor englez

Jeremy Irons (n. 19 septembrie 1948) actor englez.

A obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1991.

 

19 septembrie 1957 - Are loc prima experienta americană subterana de testare a bombei nucleare in cadrul Operaţiunii Plumbbob.

 

19 septembrie 1961 - A încetat din viaţă marea actriţă româncă Lucia Sturdza-Bulandra (n. 1873)

Lucia Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iași – d. 19 septembrie 1961, București) a fost o renumită actriță de teatru din România.

Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori:

Nicolae Baltățeanu, George Calboreanu, Nae Roman, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc. Lucia Sturdza-Bulandra a fost fata cuplului Emil Sturdza și Magda (născută Diamandy).

Bunicul ei este Vasile Sturdza căsătorit cu Ecaterina (născută Balș) și este nepoata lui Constantin Sturdza și Raluca (născută Manu). Strănepoata lui Constantin Sturdza și Ecaterina Sturdza (Cantacuzino-Pașcanu).

Stră-stră-nepoata lui Vasile Sturdza și Ileana Solomon Sturdza (Costaki).

În 1898 a debutat la Teatrul Național din București iar în 1914, împreună cu soțul ei, a întemeiat o companie particulară.

Din 1941 este actriță a Teatrului Municipal din București iar din 1947 până la sfârșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra.

A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

A fost distinsă, de asemenea, cu titlul de Artist al Poporului (ante 1955).

cititi si pe en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1967 - Ministrul Afacerilor Externe al României comuniste, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

A fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.

Corneliu Mănescu (n. 6 februarie 1916, Ploiești – d. 26 iunie 2000, București) om politic român, care a fost, printre altele, ministru de externe al României.

 

19 septembrie 1970 - Kostas Georgakis, un student grec, isi da foc în Piaţa Matteotti din Genova, in Italia, in semn de protest protest împotriva regimului dictatorial al lui Georgios Papadopoulos .

 

19 septembrie 1973 - Întronarea regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei.

Carl XVI Gustaf (Carl Gustaf Folke Hubertus; n. 30 aprilie 1946) este rege al Suediei din 15 septembrie 1973.

Carl Gustaf este cel mai mic copil însă singurul fiu al Prinţului Gustaf Adolf, Duce de Västerbotten şi a Prinţesei Sibylla de Saxa-Coburg şi Gotha.

A devenit rege al Suediei la moartea bunicului său, regele Gustav VI Adolf.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

19 septembrie 1977 - S-a născut la Braila, Ioana Maria Lupascu, pianista româncă considerata de presă „noua vedetă a generaţiei sale”’

 

19 septembrie 1978 - Insulele Solomon sunt admise in Organizaţia Naţiunilor Unite.

 

19 septembrie 1982 - Scott Fahlman postează pentru prima dată emoticoanele și într-un mesaj.

 

19 septembrie 1982 - După 122 de ani, tramvaiele sunt retrase din circulatie, din San Francisco.

 

19 septembrie 1983 - Insulele St.Kitts şi Nevis din Caraibe isi câştiga independenţa fata de Marea Britanie.

 

19 septembrie 1985 - Un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter lovește orașul Mexico, capitala Mexicului.

Peste 9.000 de oameni au decedat, 30.000 au fost răniți și 95.000 au rămas fără adapost.

Au fost distruse aproximativ 400 de clădiri.

 

19 septembrie 1991 - Un cuplu german de turisti a gasit în Alpii Austrieci, corpul unui om preistoric “înghetat tun”. Omul gheturilor, supranumit Otzi, avea 1,5 metri înaltime si a trait in urma cu aproximativ 5 000 de ani.

 

19 septembrie 1995 - The Washington Post și The New York Times au publicat pentru prima oară Manifestul teroristului Ted Kaczynski.

Theodore Kaczynski (n. 22 mai 1942, Chicago, Illinois – d. 10 iunie 2023, Comitatul Durham, Carolina de Nord), cunoscut și ca Unabomber, a fost un matematician american și critic social opozant al industrializării, care a dus o campanie de atentate cu bombă prin poștă.

Dovedind o inteligență extraordinară încă din copilărie, Kaczynski a absolvit la Harvard, apoi și-a luat doctoratul în matematică la Universitatea din Michigan.

La vârsta de 25 de ani a devenit asistent universitar la Universitatea din California, Berkley, dar a renunțat la acest post doi ani mai târziu.

În 1971 s-a izolat într-o cabană fără electricitate și apă curentă în Lincoln, Montana, unde a început să învețe tehnici de supraviețuire într-o încercare de a deveni independent.

Între 1978 și 1995 Kaczynski a trimis un număr de 16 bombe având ca țintă oameni din cadrul universităților și transporturilor aeriene, omorând 3 persoane și rănind alte 23.

Kaczynski a trimis o scrisoare ziarului The New York Times în data de 24 aprilie 1995 promițând că „renunță la terorism“ dacă cele două ziare, The Times și The Washington Post, îi vor publica manifestul.

În cadrul acestui manifest, intitulat „Societatea industrială și viitorul ei“, acesta susținea că atentatele au fost doar o măsură extremă, dar necesară, pentru atragerea atenției asupra eroziunii libertății omenești, din cauza avansului tehnologic și al implicațiilor care rezultă din acesta.

Soluția propusă constă în distrugerea completă a întregii societății tehnico-industriale și revenirea la stadiul primitiv și comunal al vieții.

În urma unei ample acțiuni derulate de FBI pentru capturarea lui, acesta a fost prins în final după ce fratele lui Ted, David, i-a recunoscut stilul literar publicat în ziar .

Ca să evite condamnarea la moarte, Kaczynski a pledat vinovat, ispășind sentința de condamnare pe viață în închisoarea de maximă siguranță Admax din statul Colorado.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

19 septembrie 1996 - Actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila a încetat din viaţă la vîrsta de 71 de ani.

Ștefan Mihăilescu-Brăila (n. 3 februarie 1925, Brăila – d. 19 septembrie 1996, București) actor român, artist emerit.

Născut în 3 februarie 1925 la Brăila, el a jucat pe scena Teatrului Giuleşti (astăzi Odeon), la televiziune şi în numeroase filme. A cîştigat Premiul ACIN în 1984 pentru rolul din „Secretul lui Bachus”.

 

19 septembrie 2000 - Au început, la Târgu Jiu, lucrarile de restaurare la “Coloana Infinitului”, opera a marelui sculptor roman Constantin Brancusi.

Coloana Infinită este o sculptură a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta.

 

19 septembrie 2006 - Lovitura de stat militara in Thailanda. Constituţia este suspendata si este instaurata legea marţială.

 

19 septembrie 2010 - A încetat din viaţă popularul actor de revista roman Horia Şerbănescu.

Horia Șerbănescu (n.16 martie 1924, București – 19 septembrie 2010, București) actor de comedie român.

 

19 septembrie 2011 - A murit compozitorul, pianistul, contrabasistul aranjorul și conducătorul de formație român de etnie romă, Johnny Raducanu.

Johnny Răducanu (n. 1 decembrie 1931, Brăila – d. 19 septembrie 2011) contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.

Pe numele său real Răducanu Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Crețu Solcanu.

S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani.

A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956).

Îndrumător activ al tinerei generații si muzician de exceptie, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.

 

19 septembrie 2022 – Au avut loc Funeraliile de stat ale reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit au loc la Westminster Abbey, Londra.